Stiri despre tara romaneasca

Codul de legi tipărit în română la 1652. Cum le-a oferit Mihai Viteazul boierilor dreptul de a-şi spori numărul de iobagi

În cadrul Secţiei Colecţii Speciale a Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu“ Argeş din Piteşti se află unul dintre primele coduri de legi din Ţara Românească numit „Îndreptarea Legii“, ce are o vechime de 367 de ani, acesta fiind tipărit la Târgovişte în anul 1652.

Cum a fost recunoscută Mitropolia Ţării Româneşti de către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol

În 1359, după luni întregi de eforturi ale voievodului Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol recunoştea Mitropolia Ţării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş. Cum s-a ajuns la această recunoaştere, aflaţi din articolul de mai jos.

Cât de mult se bea în Ţara Românească şi Moldova în secolul al XIX-lea. „Atât moldovenii, cât şi muntenii, din plăcere se dedau la câte o beţie“

În Moldova şi Ţara Românească, consumarea băuturilor alcoolice era un obicei generalizat în perioada secolului al XIX-lea, după cum au observat călătorii străini şi cronicarii.

Povestea lui Vlaicu Vodă, primul domnitor român care a emis monede. Unde e păstrat unul din cele mai vechi documente din Ţara Românească

Voievod al Ţării Româneşti timp de 13 ani, Vlaicu Vodă este primul domnitor român care a emis monede şi în timpul căruia au avut loc primele conflicte româno-turceşti. Care este povestea domniei lui Vlaicu Vodă, aflaţi din materialul de mai jos.

Cum a ajuns Curtea de Argeş prima capitală a Ţării Româneşti. „A contat mult în decizie şi poziţia geostrategică“

Oraş cu o istorie bogată şi cu mai multe obiective cunoscute în toată lumea, de la Biserica Domnească şi până la mănăstirea ce este necropolă pentru familia regală a României, Curtea de Argeş, numit iniţial Argeş, a fost prima capitală a Ţării Româneşti.

FOTO „Domnul răzbunării creştine şi al mândriei româneşti“. Cum a ajuns capul unui domnitor la Suleiman Magnificul

Sfârşitul unui domnitor român şi al fiului său de 7 ani este strâns legat de altarul unei biserici din Râmnicu Vâlcea, care a rămas în istorie ca „schitul blestemat” de pe Dealul Cetăţuiei. Chiar dacă domnia domnitorului executat n-a fost prea lungă, acesta a reuşit să-i ţină piept faimosului Soliman Magnificul.

Povestea mitropolitului Teodosie, sfetnicul domnitorilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu

Unul dintre cei mai apreciaţi înalţi clerici din secolul al XVII-lea, mitropolitul Teodosie a fost unul dintre primii „ctitori“ ai primei Biblii româneşti şi a fost foarte apreciat de către domnitorii Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu, al căror sfetnic a fost.

Misterul morţii primului domnitor român care a sfârşit pe câmpul de luptă

Dan I a fost domnitor al Ţării Româneşti între 1383 şi 1386. El a fost fratele lui Mircea cel Bătrân. A fost omorât în timpul unei campani militare îndreptate împotriva ţarului Bulgariei de răsărit.

Bordeiul, locuinţa preferată a ţăranului român. Cum a încercat statul român, fără succes, să-l desfiinţeze

Bordeiul a reprezentat locuinţa de bază a ţăranului român din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea.

Constantin Brâncoveanu, mărirea şi decăderea celui mai bogat domn al Ţării Româneşti. De ce a fost canonizat

Constantin Brâncoveanu a domnit un sfert de secol în Ţara Românească, a avut 11 copii şi a strâns o avere impresionantă. A avut, însă, parte de o moarte cumplită, împreună cu cei patru fii ai săi.

Cum se desfăşura o nuntă domnească în secolul al XVI-lea: „Au înfrumuseţat masa cu multe veselii şi giocuri în târg”

În anul 1587, Vlad, nepotul domnitorului moldovean Petru Şchiopul, s-a căsătorit cu nepoata voievodului muntean Mircea Ciobanul, pentru a încheia pacea între cele două familii.

Francezul care a încurajat unirea Principatelor: „O Moldovo-Valahie reconstituită ar fi ca arca de mântuire în acest potop“

Paul Bataillard a fost un francez ce a venit în ţările române pentru a face un studiu asupra romilor din Europa. Odată ajuns aici el a observat că oamenii din Moldova şi Ţara Românească îşi doresc unirea şi chiar a încurajat unirea dintre cele două state.

Domnitorul care a redeschis şcolile închise în timpul Revoluţiei de la 1848. „Un om harnic a fost sigur Barbu Dimitrie Ştirbei“

Barbu Dimitrie Ştirbei a domnit în două rânduri în Ţara Românească la mijlocul secolului XIX. Acesta a reuşit să achite aproape toate datoriile ţării şi să redeschidă toate şcolile închise în timpul Revoluţiei din 1848. Ştirbei a avut un rol important în dezvoltarea educaţiei din România.

Cum a ajuns Constantin Brâncoveanu producător de vinuri la Ştefăneşti: „A ales vinul trimis generalilor austrieci a căror bunăvoinţă dorea s-o câştige“

Domnitor al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714, Constantin Brâncoveanu a deţinut zeci de hectare de viţă de vie la Ştefăneşti, în Argeş, construind şi o cramă acolo. Brâncoveanu era foarte ataşat de vinul său, trimiţând frecvent cantităţi însemnate unor înalţi oficiali.

Povestea Doamnei Păuna, soţia domnitorului Ştefan Cantacuzino. Criza pe care a suferit-o după decapitarea membrilor familiei rivale

Doamna Păuna, soţia domnitorului Ţării Româneşti, Ştefan Cantacuzino, a avut o viaţă tumultoasă. Istoricii consideră că aceasta a condus ţara, în realitate, în timpul domniei soţului.

Cum a obţinut Ştefan cel Mare tronul Moldovei cu ajutorul lui Vlad Ţepeş: „Aruncâ deci asupra lui pe Ştefan-Vodă cel nou şi tînăr“

În anul 1457, Ştefan cel Mare a obţinut tronul Moldovei după ce l-a învins pe domnitorul Petru Aron. Ştefan a primit cel mai important sprijin militar din partea voievodului muntean Vlad Ţepeş.