Prima sărbătoare din cursul anului bisericesc este prăznuită de creştinii ortodocşi marţi, 8 septembrie . Se spune că de Sfânta Maria Mică sau Naşterea Maicii Domnului rugăciunile sunt mai ascultate ca oricând.
În fiecare an, pe 29 august, Biserica Ortodoxă cinsteşte Tăierea Capului Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului. Conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varză. Această zi este marcată în calendar cu post.
Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România a lansat astăzi campania #ANTIGHINION, cea mai recentă iniţiativă a industriei locale de profil cu privire la rolul şi importanţa asigurărilor în viaţa de zi cu zi a românilor.
Creştinii marchează la 15 august Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai mari sărbători din an. Maica Domnului este şi ocrotitoarea marinarilor. De această zi, considerată hotarul dintre vară şi iarnă, sunt legate multe tradiţii, obiceiuri şi superstiţii care pot fi întâlnite şi astăzi în diverse zone ale ţării.
Timp de două săptămâni, credincioşii ţin al treilea mare post din an, după cel al Paştilor şi cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Adormirea Maicii Domnului sau „Paştile verii“ reprezintă cea mai importantă sărbătoare închinată Sfintei Maria, iar pentru români este şi ocrotitoarea marinarilor.
Creştinii ortodocşi îl cinstesc în fiecare an la 20 iulie şi îl consideră ocrotitorul recoltelor, sfântul care aduce ploaia, dar şi divinitatea care, mâniată de oameni, aruncă grindină şi trăsnete. Sf. Ilie Tesviteanul este sărbătorit în fiecare an, pe 20 iulie, de credincioşi. Mare făcător de minuni în timpul vieţii, după ce s-a urcat la cer într-un car de foc, proorocul Ilie a primit de la Dumnezeu puterea de a „deschide şi a închide cerurile".
Petru şi Pavel sunt consideraţi discipolii lui Iisus care au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume. În ziua de 29 iunie se termină postul ţinut în cinstea celor doi apostoli, numit în popor Postul Sânpetrului. Cei doi apostoli sunt sărbătoriţi împreună pentru că au murit în aceeaşi zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşate de împăratul roman Nero.
Sânzienele se serbează în preajma solstiţiului de vară din 21 iunie, când Soarele este la cea mai mare distanţă de Ecuator, iar ziua este cea mai lungă. În noaptea de Sânziene, când se spune că cerurile se deschid pentru un moment unic de echilibru al Universului, credincioşii se simt binecuvântaţi.
Unele mirese cred că superstiţiile nu sunt altceva decât nişte născociri care nu au legătură cu realitatea. Dar nu toate. Sunt şi doamne şi domnişoare care îşi pregătesc nunta ţinând cont cu religiozitate de vorbele din popor.
Tradiţia populară spune că perioada 27 aprilie - 4 mai 2020 este cunoscută ca Săptămâna Neagră, adică a morţilor, cea care urmează Săptămânii Luminate.
Considerat în credinţa populară patronul tinerilor şi duşmanul de temut al vrăjitoarelor, Sfântul Gheorghe este sărbătorit în acest an joi, 23 aprilie.
Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului se numeşte Săptămâna Luminată. În credinţa populară se crede că acum Raiul este deschis pentru toţi cei care trec în lumea drepţilor, indiferent de păcatele pe care le-au săvârşit.
Pe 11 aprilie, cu o zi înainte de sărbătoarea Floriilor, credincioşii prăznuiesc Sâmbătă lui Lazăr, sărbătoare care aminteşte de minunea pe care a făcut-o Hristos înainte de patima Sa mântuitoare: l-a înviat pe Lazăr la patru zile de la moarte.Teologii spun că este considerată cea mai mare minune a Sa, iar în acelaşi timp reprezintă şi garanţia învierii noastre.
Prima sărbătoare din Postul Paştelui în care creştinii ortodocşi au dezlagare la peşte este prăznuită pe 25 martie. Buna Vestire sau Blagoveştenia este ziua în care Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil că-l va naşte pe Hristos.
De 1 martie, fetele şi femeile poartă mărţişoare confecţionate din şnur, împletit din două fire de culori diferite, de obicei roşu şi alb, cu ciucuri, la care se lega un bănuţ sau o cruciuliţă.
Dragobetele, patron al dragostei, este sărbătorit de spiritualitatea populară pe 24 februarie. Ziua în care Biserica Ortodoxă cinsteşte Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul se suprapune în calendarul popular cu Dragobetele, patronul dragostei la români.
Biserica Ortodoxă Română prăznuieşte pe 22 februarie Moşii de iarnă şi în fiecare lăcaş de cult se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiţi.
Sfântul Vlasie este în calendarul popular protector al păsărilor şi al femeilor gravide. De ziua lui, pe 11 februarie, se spune că se întorc păsările migratoare, li s-ar deschide ciocul şi ar începe a cânta.
În unele zone ale ţării în ziua Sfântului Haralambie, pe 10 februarie, oamenii cer preotului să facă agheazmă la biserică. Cei care beau această apă sfinţită şi au credinţă se pot vindeca de diverse boli. De asemenea, se mai foloseşte la stropitul gospodăriilor al vitelor şi al pomilor.
Peste tot în lume pot fi întâlnite sute şi sute de superstiţii, în unele cazuri acestea variind de la o regiune la alta. Sunt însă şi superstiţii ce se regăsesc în mai multe ţări. Am realizat un top al celor mai răspândite superstiţii de pe mapamond.
Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur sunt prăznuiţi în fiecare an pe 30 ianuarie. Credinţa populară spune că cine munceşte în această zi poate să orbească. Tot acum, tinerele trebuie să postească pentru a avea o căsnicie fericită.
Evul Mediu a fost o perioadă caracterizată de o frică extremă, în principal pentru că oamenii vremii nu aveau explicaţii pentru multe dintre experienţele trăite. În disperare de cauză, răpunsurile au fost găsite în mituri şi superstiţii.
Reputaţii etnologi Artur Gorovei, Simion Florea Marian şi Gheorghe F Ciauşanu atrag atenţia, în lucrările lor, asupra câtorva extrem de ciudate superstiţii româneşti despre legătura dintre comportamentul unor animale şi semnele morţii.
Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.
2020 este an bisect, ceea ce înseamnă că luna februarie va avea 29 de zile, respectiv întreg anul va număra 366 de zile. Se spune despre anii bisecţi că au o încărcătură aparte şi că, în general, sunt perioade dificile şi pline de aspecte neprevăzute. Deciziile importante sunt de evitat, iar superstiţiile sunt şi ele de luat în calcul.
Prima zi a anului este una dintre zilele cele mai încărcate cu superstiţii. Explicaţia psihologilor e că acest lucru este în mare parte firesc, dată fiind dorinţa oamenilor ca fiecare început, fie el de an sau de altceva, să fie marcat de lucruri pozitive.
Lista tradiţiilor şi a obiceiurilor româneşti cuprinde, pe lângă colinde, jocuri cu măşti, alaiuri, teatru popular şi dansuri specifice finalului de an. Unele dintre cele mai cunoscute superstiţii respectate de români sunt legate de bani, noroc şi roade.
Mulţi romani consideră că atunci când vrei să faci daruri la cumpăna dintre ani trebuie să fii foarte atent ce cumperi. Cele mai multe superstiţii ar fi legate de ceasuri şi bijuterii.
Pe 27 decembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte, în cea de-a treia zi de Crăciun, pe Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir creştin condamnat la moarte de autorităţile iudaice din Ierusalim. Tradiţia spune că, în această zi, rugăciunile aduse în faţa icoanei Sfântului fac minuni pentru suferinzi.
În credinţa populară se spune că Sfântul Spiridon îi apară pe cei care îi cinstesc ziua, trimiţându-le minuni şi îi pedepseşte pe cei care îl nesocotesc.
„Isprăvile“ primarului smintit care-şi terorizează şi umileşte familia: „Linişteşte-te, nu mai plânge, că te bate şi mai tare”
VIDEO Primarul din Sângeorz-Băi şi-a filmat fiica dezbrăcată, în timp ce îi aplică o corecţie umilitoare. Imaginile, armă de campanie
1.713 noi îmbolnăviri şi 49 de decese în ultimele 24 de ore, ca urmare a infectării cu noul coronavirus
Trei provocări despart România de stabilizarea numărului de infectări
Prognoza meteo: Un val de aer rece loveşte România. Cât de frig se face şi ce fenomene anunţă meteorologii
STUDIU Meniul cu COVID-19. Restaurantul, cel mai periculos focar de răspândire a noului coronavirus
Topul averilor. Cine sunt cei mai bogaţi candidaţi la primăriile din Capitală
Legendarul Rodion. Sound-ul
şi versurile părintelui muzicii electronice din România: „Sunt singurul despre care se spune că e nebun sau că e geniu“
Reacţia cântăreţei de la Ministerul Sănătăţii, după ce Tătaru a dispus o anchetă. Băsescu se oferă să o primească în echipa lui
VIDEO Dumitru Dragomir, la un pas de bătaie. Provocat de protestatarul „Ceauşescu“, fostul şef al LPF a încercat să-l lovească