Românii îl sărbătoresc în prima zi din an pe sfântul cunoscut ca şi „păzitor de duhuri rele“. Un număr mare de practici magice se săvârşeau în această zi ce marchează începutul nu doar al unui nou an, dar şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă.
Se spune că în ultima zi de an nu e bine să aruncăm gunoiul pentru că astfel dăm afară norocul. Pentru a alunga spiritele rele, de Revelion e bine să fie mult zgomot în casă, iar sărutul sub vâsc aduce noroc în dragoste.
Creştinii ortodocşi îl prăznuiesc, în cea de-a treia zi de Crăciun, pe Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir creştin condamnat la moarte de către autorităţile iudaice din Ierusalim
În ziua de 25 decembrie, credincioşii sărbătoresc Naşterea Domnului. Crăciunul este una dintre cele mai iubite sărbători, de care sunt legate numeroase tradiţii.
Creştinii prăznuiesc sâmbătă naşterea lui Iisus Hristos, sărbătoare cu tradiţii religioase, obiceiuri populare şi superstiţii.
Cu o zi înainte de Crăciun, credincioşii sărbătoresc Ajunul. În credinţa populară, la 24 decembrie, toate pregătirile pe care le fac gospodinele au un scop magic: ele vor să stimuleze belşugul casei.
În tradiţia populară se crede ca în noaptea de Ignat porcii visează că vor fi tăiaţi. Se spune că de acum încolo nu se mai îngraşă, nu mai pun carne pe ei şi nu mai mănâncă, pentru că şi-au visat tăierea. Singura activitate permisă în această zi este tăierea porcului.
Sărbătorită a doua zi după Sfântul Nicolae, la 7 decembrie, Muceniţa Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor şi a tinerilor pe care îi ajută să se căsătorească. Tradiţia populară spune că pe 7 decembrie nu se folosesc obiecte ascuţite în casă.
Apostolul Andrei născut în Betsaida este fratele Sfântului Apostol Petru. Se numără printre cei doisprezece apostoli, fiind primul care l-a urmat pe Hristos, după ce Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit dumnezeirea lui Iisus Hristos. În fiecare an, pe 30 noiembrie este prăznuit de credincioşii ortodocşi.
Sfântul Apostol Andrei, cel care a creştinat poporul român, este sărbătorit în fiecare an pe 30 noiembrie. Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători româneşti, dar şi creştine, de care sunt legate multe tradiţii, obiceiuri şi superstiţii.
Sărbătorită în fiecare an la 21 noiembrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică este considerată a fi o zi magică. În tradiţia populară, se spune că în ziua de Ovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.
Credincioşii lasă sec pentru postul Crăciunului duminică, 14 noiembrie, aceasta fiind ultima zi în care se consumă de “dulce”: carne, brânză, lapte, ouă. Când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Postul Crăciunului durează până pe 24 decembrie inclusiv.
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai, sunt prăznuiţi de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 8 noiembrie.
Pe 30 octombrie, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea celor răposaţi. Pomenirea din această zi este cunoscută şi sub denumirea de Moşii de toamnă.
Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută şi sub denumirea de Sfânta Vineri, este sărbătorită în ţara noastră în fiecare an, la 14 octombrie. Se pune că în această zi este interzis să calci, să cosi, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie, dacă vrei să eviţi durerile de cap.
Prima zi a lui Brumărel, aşa cum este cunoscută luna octombrie în tradiţia populară, era consacrată, în vechime, unui sfânt aproape necunoscut: Procoavă, cel care le dă păr frumos şi atrăgător tinerelor nemăritate.
În fiecare an, pe 14 septembrie, creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul. În popor, această sărbătoare se mai numeşte şi Ziua Crucii şi este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Sfânta Maria Mică sau Naşterea Maicii Domnului este sărbătorită pe 8 septembrie. Aceasta este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc. Se spune că de Sfânta Maria Mică sau Naşterea Maicii Domnului rugăciunile sunt mai ascultate ca oricând.
În fiecare an, pe 29 august, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Tăierea Capului Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului. Conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varză.
Pe 29 iunie, creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe Petru şi Pavel. Cei doi apostoli sunt consideraţi discipolii lui Iisus care au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume.
Sânzienele, serbate la 24 iunie, sunt fiinţele supranaturale cu puteri magice şi atingere binefăcătoare care au înflăcărat imaginaţia românilor. În această zi buruienile capătă puteri miraculoase.
Credincioşii intră marţi, 22 iunie, în postul Sfinţilor Petru şi Pavel, care durează până pe 29. Cele 7 zile de interdicţii sunt cunoscute în popor şi sub denumirea de Postul Sânpetrului.
În ajunul sărbatorii de Rusalii(Pogorârea Sfântului Duh), creştinii prăznuiesc Moşii de vară. În acest an, pe 19 iunie, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe pentru pomenirea răposaţilor.
Pe 10 iunie, la 40 de zile de la Paşte, credincioşii ortodocşi prăznuiesc ridicarea la ceruri a Mântuitorului Iisus Hristos de pe Muntele Măslinilor. În această zi oamenii se salută unul pe celălalt cu „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevărat S-a înălţat!”.
Unele superstiţii sunt atât de înrădăcinate în societăţile moderne, încât toată lumea, de la laici până la oameni de ştiinţă, le cedează. Totuşi, de unde au apărut aceste credinţe care par mai degrabă bizare?
După Săptămâna Luminată urmează Săptămâna Neagră, în prima zi sărbătorindu-se Paştele Blajinilor, cunoscut şi sub denumirea de Lunea Morţilor sau Paştele Rohmanilor.
După praznicului Învierii Domnului, credincioşii ortodocşi intră în Săptămâna Luminată. În credinţa populară se crede că acum Raiul este deschis pentru toţi cei care trec în lumea drepţilor, indiferent de păcatele pe care le-au săvârşit.
Ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari şi a murit pentru mântuirea lumii este Vinerea mare. Împreună cu Biserica, în sfânta şi marea Vineri rememorăm răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitotului Iisus Hristos.
Pe 24 aprilie, cu o zi înainte de sărbătoarea Floriilor, credincioşii prăznuiesc Sâmbătă lui Lazăr, sărbătoare care aminteşte de minunea pe care a făcut-o Hristos înainte de patima Sa mântuitoare: l-a înviat pe Lazăr la patru zile de la moarte.
Ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie) marchează în calendarul popular începutul anului pastoral. Denumită popular Sângiorz, Sfântul Gheorghe este o sărbatoare cu semnificatii multiple.
În caz de conflict militar, România e în pericol: De ce nu avem rezervişti voluntari chiar dacă Armata i-ar plăti să stea acasă
Florin Cîţu pierde teren în PNL. Cine se încălzeşte pentru a-i lua locul | ANALIZĂ
Prognoza meteo. Se întorc ninsorile. Ce temperaturi se anunţă
Ce provocări pregăteşte Rusia pentru a lansa atacul în Ucraina? Pericolul din coasta României şi agenţii specializaţi în război urban
Culise. Florin Cîţu, confruntat cu prima mare revoltă împotriva sa
Încă o reformă căreia i se pune cruce:
interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat. Ce membri ai Guvernului se bucură de două venituri
Luptă strânsă în PNL
pentru şefia Ministerului Cercetării şi Digitalizării
Prognoza meteo: Un episod de iarnă loveşte România. Cât ţine vremea rea
PSD şi PNL îşi delimitează
sferele de influenţă la nivel central. Ce numiri au fost făcute la Garantare, Contragarantare şi ANCPI şi ce lefuri sunt puse în joc
Prognoza meteo. Ce fenomene se anunţă de Bobotează şi ce urmează