În ciuda imaginariului popular, specialiştii dar şi izvoarele istorice arată că de fapt voievozii Moldovei se bazau pe trupe de elită în luptele cu turcii, dar şi cu alţi inamici de calibru. Mai mult decât atât sunt consemnate şi trupe de elită, despre care se ştie foarte puţin.
În ciuda promovării unei imagini a unităţii lumii medievale româneşti, Moldova şi Ţara Românească au avut momente de maximă încordare militară şi politică. De altfel, cel mai crunt episod a avut loc în timpul lui Ştefan cel Mare, atunci când domnitorul moldovean a invadat şi a prădat crunt Valahia.
Maria Voichiţa a fost cea de-a treia şi ultima soţie a domnitorului Ştefan cel Mare. Istoricii consideră că a avut cea mai mare influenţă asupra marelui conducător, asta şi pentru că a fost marea sa dragoaste.
Fiecare student care se va înmatricula la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava în anul academic 2020-2021 va primi fie un laptop, fie o tabletă. Instituţia academică asigură şi abonamentele la internet pe nouă luni. Totodată, USV a cumpărat 700 de tablete pentru actualii studenţi care beneficiază de burse sociale.
Muzeul de Istorie din Suceava este unul dintre cele mai moderne din ţară. Clădirea istorică a fost restaurată şi amenajată, iar acum arată grozav. Sala Sfatului Domnesc sau Sala Tronului, cum era vechea denumire, este una dintre piesele de rezistenţă ale edificiului cultural.
Primăria comunei Ştefan cel Mare din Argeş a fost închisă începând de luni 11 mai după ce toţi angajaţii din Primărie au intrat în contact direct cu o persoană infectată cu COVID-19. Toţi cei 14 angajaţi au fost izolaţi la domiciliu şi vor fi testaţi pentru a se constata dacă au fost infectaţi şi ei.
Sunt multe legende care descriu modul în care domnitorul Ştefan cel Mare ar fi ales locul pentru ridicarea mănăstirii Putna. Poate cea mai cunoscută este cea care arată că voievodul „a tras ca arcul dintr-un vârvu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu”.
Domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, deţinea o flotă importantă alcătuită din corăbii cu pânze, denumite pânzare.
Armata moldoveană a fost învinsă, dar pierderile au fost foarte mari de ambele părţi. Dacă turcii au pierdut aproape 30.000 de oameni, Ştefan cel Mare a pierdut 11 boieri din sfatul ţării, iar aproape 1.000 de oameni care au acoperit retragerea moldovenilor au fost făcuţi prizonieri.
În decursul veacurilor, fortificaţia care străjuia Valea Ozanei a cunoscut perioade de glorie şi decădere. Prin anii 1800 era o ruină, localnicii folosind piatra pentru a zidi beciuri şi case.
Domnitorul Ştefan cel Mare îşi dezvoltase o reţea bine pusă la punct de spioni în cele mai importante locuri, astfel că multe dintre victoriile reuşite au fost obţinute ca urmare a unor strategii întocmite în urma informaţiilor primite.
Originanlul armei voievodului se află la Istanbul, la Muzeul Topkapî. Replica sabiei adusă din Turcia va putea fi văzută până pe 12 decembrie, la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ
Zona centrală a Constanţei va intra într-un amplu proces de reabilitare şi modernizare după ce vor fi parcurse etapele premergătoare: organizarea licitaţiei şi desemnarea câştigătorului.
La „Muzeul Saraiului” de la Topkapi din Istanbul, în sala a doua a colecţiei de arme se găsesc două săbii încrustate în aur care i-au aparţinut lui Ştefan cel Mare şi au încrustate incripţia: „Io Ştefan, Voievodul Moldovei”. Acestea au fost capturate de turci de la domnitorul Petru Rareş.
Rapid Bucureşti se mută, pentru moment, din Regie şi va juca următorul meci considerat acasă pe stadionul lui Dinamo, din „Ştefan cel Mare”. Mai exact, este vorba despre partida giuleştenilor cu Gloria Buzău, programată duminică, de la ora 12:30.
Ea va putea fi admirată gratuit în mausoleele din judeţul Vrancea în weekend-ul în care la nivel european sunt marcate Zilele Europene ale Patrimoniului.
Doi copii au fost prinşi de poliţiştii locali în timp ce desenau zidurile de intrare în beciurile caselor domneşti, construcţii din vremea lui Ştefan cel Mare.
Mama lui Alexandru ar fi, după unii istorici, Evdochia de Kiev, prima soţie a lui Ştefan cel Mare, iar după alţii o anume Maruşca, aceasta fiind, de fapt, în opinia altor istorici, prima soţie a domnitorului.
În teorie, cetatea s-ar afla în sudul Moldovei, fiind ridicată de Radu cel Frumos la 1482. Totuşi, arheologii vehiculează mai multe locaţii, niciuna certă, cercetările documentare şi de teren identificând cinci posibile amplasamente ale fortificaţiilor.
Profesoara de geografie Ortensia Racoviţă, premiată de Academia Română pentru „Dicţionarul geografic al judeţului Bacău“, a cules legenda plopului sădit de domnitorul Ştefan cel Mare.
Avea sau nu barbă Ştefan cel Mare? Subiectul a iscat discuţii aprinse între membrii Academiei Române la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Domnitorul Ştefan cel Mare are şi meritul de a fi un deschizător de drumuri în privinţa construirii de poduri trainice. Până la venirea sa pe tronul Moldovei, podurile erau construcţii provizorii.
Pe 2 iulie, la Mănăstirea Putna a avut loc o slujbă religioasă prilejuită de împlinirea a 515 ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare. Lăcasul de cult a fost neîncăpător pentru cei care au vrut să se închine la mormântul voievodului.
Ştefan cel Mare a fost cel mai prolific ctitor de biserici din istoria Moldovei, însă şi alţi domnitori medievali i-au urmat exemplul.
A fost forfotă mare duminică, 30 iunie, la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava. Peste 1.500 de persoane au venit ca să vadă cum găteşte chef Cătălin Scărlătescu exact ca pe vremea lui Ştefan cel Mare, bucate cu puţine ingrediente, dar gustoase. La show-ul culinar în aer liber a fost predată şi o lecţie de istorie gastronomică.
Există mai multe controverse legate de locul naşterii lui Ştefan cel Mare. Cele mai multe informaţii arată că s-a născut în localitatea Borzeşti.
Un bărbat învârstă de 75 de ani, din comuna Vişina, a şocat un sat întreg după ce a decis să îşi împodobească gardul casei cu chipuri de domnitori şi mari artişti.
O legendă urbană spune că Ştefan cel Mare ar fi construit un tunel subteran între Cetatea de Scaun a Sucevei şi biserica „Sf. Simion”, care se află în cartierul Zamca, la o distanţă de trei kilometri de fortăreaţă. Tunelul ar fi fost folosit pentru ca familia domnitorului să poată scăpa în cazul unei invazii.
Deşi sunt o mărturie a istoriei localului, ruinele Curţii Domneşti din Suceava sunt lăsate de izbelişte. Iarna nu se văd pentru că stau ascunse sub zăpadă, iar vara sunt acoperite de iarba deasă. În ultimii 50 de ani, autorităţile locale au tot promis că le vor pune în valoare pentru a putea fi vizitate, însă, lesne de înţeles, lucrul acesta nu s-a întâmplat.
Ştefan cel Mare a avut o copilărie traumatizantă. Cel puţin asta ne indică cronicile şi cercetările istoricilor. A asistat la decapitarea tatălui său şi, potrivit unei legende, la uciderea cumplită a celui mai bun prieten din copilărie. Totodată, a umblat mult timp pribeag şi fugar.
COVID-19 ne cotropeşte. Record de infectări în ultimele 24 de ore: 555 de cazuri noi
397 de noi infectări în ultimele 24 de ore. Numărul de decese creşte îngrijorător
Surse. Câte zeci de locuri de parlamentar cere Ponta pentru o alianţă cu PSD. Firea ar putea ieşi din cursa pentru Capitală
Teoria „coronavirusului adormit“, propusă de un cercetător de la Universitatea Oxford. Virusul nu ar proveni din China
Dezbinare totală. Alba-neagra cu alianţele şi pe stânga, şi pe dreapta
FOTO Turist în Grecia. Cât de mult a schimbat pandemia parfumul vacanţelor liniştite din Halkidiki
Cum i-a învins ROBOR pe politicienii populişti. Pe socoteala românilor
Prognoza meteo: Ne aşteaptă o vară de coşmar. Ce se anunţă în luna lui Cuptor, când se întorc ploile devastatoare
Dezastru pentru românii care vor să meargă în Grecia. Se închid punctele de frontieră. Ce rută rămâne accesibilă
Sondaj. PSD, în picaj înainte de alegeri. PNL şi USR-PLUS, în uşoară creştere