
Cum arăta cetatea domnitorului Ştefan cel Mare înainte să ajungă o ruină
Muzeul Bucovinei a făcut o machetă pentru a le arăta vizitatorilor Cetăţii domnitorului Ştefan cel Mare cum arăta fortăreaţa la începuturile ei.
Muzeul Bucovinei a făcut o machetă pentru a le arăta vizitatorilor Cetăţii domnitorului Ştefan cel Mare cum arăta fortăreaţa la începuturile ei.
În mai puţin de două luni, zona centrală a oraşului va intra în proces de reabilitare, prin implementarea unui proiect cu fonduri europene destinat promovării mobilităţii urbane durabile.
În ianuarie 1475, Ştefan cel Mare reuşea să învingă în mlaştinile de la Podul Înalt, lângă Vaslui, oastea otomană trimisă împotriva sa de sultanul Mahomed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolului. Victoria lui Ştefan dă speranţe creştinătăţii că va putea întoarce sorţii în confruntarea cu Imperiul Otoman şi domnitorul moldovean este recunoscut ca un conducător capabil să transforme aceste speranţe în realitate.
Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava a decis să mute activitatea unor facultăţi în mediul online, în condiţiile în care gradul de infectare cu SARS-CoV-2 în municipiul Suceava a ajuns la 3,05 la mia de locuitori.
Un grup de clujeni cer, într-o scrisoare deschisă adresată Primăriei Cluj-Napoca şi Consiliului Local, să nu fie tăiaţi arborii din Parcul Ştefan cel Mare, situat în centrul oraşului, în spatele Teatrului Naţional Cluj.
De la Ştefan cel Mare la Regina Maria şi de la Enescu la Brâncuşi, prezentatoarea britanică dr. Tessa Dunlop va purta publicul străin într-o călătorie prin istoria României în noua serie video "Who is Romania". Primul episod, despre domnitorul Ştefan cel Marea, a fost difuzat vineri pe Facebook.
Ştefan cel Mare, unul dintre cei faimoşi voievozi români, s-a ales cu o reputaţie de fustangiu notoriu. Legendele vorbesc despre infidelităţile sale, în timp ce documentele istorice mai mult tac la acest capitol. În schimb, voievozii care nu au avut această reputaţie, au umplut ţara de bastarzi.
Ştefan cel Mare a fost căsătorit de trei ori. Despre primele două căsătorii se spune că au avut la bază alianţe politice, nu sentimentele marelui domnitor. A treia căsătorie a fost, însă, din dragoste.
Două dintre cele mai sângeroase bătălii date de voievozii faimoşi ai istoriei românilor au avut loc pe teritoriul de astăzi al judeţului Botoşani. Una dintre acestea a fost considerată un adevărat punct de cotitură iar cealaltă a intrat în legendă prin tratamentul inuman aplicat prizonierilor de război.
În acest weekend, poliţişti din cadrul Poliţiei municipiului Constanţa au fost sesizaţi, prin apel 112, despre faptul că un bărbat ar fi fost împuşcat cu un pistol cu bile de către o persoană necunoscută, pe strada Ştefan cel Mare din municipiul Constanţa.
Karl Romstorfer a fost un arhitect austriac, înalt funcţionar guvernamental, care a construit pas cu pas un plan pentru a salva monumentele emblematice ale judeţului Suceava, pe când ţinutul era sub dominaţia austriecilor.
Aşezământul de cult este situat pe drumul naţional Piatra Neamţ - Hanu Ancuţei şi a fost dedicat oştenilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.
În municipiul Botoşani, în curtea unei mănăstiri ctitorite de Ştefan Cel Mare, se află îngropate ruinele uneia dintre cele mai luxoase şi misterioase în acelaşi timp, curţii voievodale din Moldova. Se spune că a fost ridicată pentru a găzdui pe doamnele Moldovei, un paradis astăzi dispărut.
Organizarea prealabilă este secretul unei excursii sau a unei vacanţe reuşite. Dacă nu aveţi timp de pierdut şi vreţi să petreceţi o zi sau două în judeţul Suceava, atunci puteţi alege un traseu care să vă ajute să descoperiţi superbele mănăstiri UNESCO, precum şi delicioasele bucate tradiţionale.
În ciuda imaginariului popular, specialiştii dar şi izvoarele istorice arată că de fapt voievozii Moldovei se bazau pe trupe de elită în luptele cu turcii, dar şi cu alţi inamici de calibru. Mai mult decât atât sunt consemnate şi trupe de elită, despre care se ştie foarte puţin.
În ciuda promovării unei imagini a unităţii lumii medievale româneşti, Moldova şi Ţara Românească au avut momente de maximă încordare militară şi politică. De altfel, cel mai crunt episod a avut loc în timpul lui Ştefan cel Mare, atunci când domnitorul moldovean a invadat şi a prădat crunt Valahia.
Maria Voichiţa a fost cea de-a treia şi ultima soţie a domnitorului Ştefan cel Mare. Istoricii consideră că a avut cea mai mare influenţă asupra marelui conducător, asta şi pentru că a fost marea sa dragoaste.
Fiecare student care se va înmatricula la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava în anul academic 2020-2021 va primi fie un laptop, fie o tabletă. Instituţia academică asigură şi abonamentele la internet pe nouă luni. Totodată, USV a cumpărat 700 de tablete pentru actualii studenţi care beneficiază de burse sociale.
Muzeul de Istorie din Suceava este unul dintre cele mai moderne din ţară. Clădirea istorică a fost restaurată şi amenajată, iar acum arată grozav. Sala Sfatului Domnesc sau Sala Tronului, cum era vechea denumire, este una dintre piesele de rezistenţă ale edificiului cultural.
Primăria comunei Ştefan cel Mare din Argeş a fost închisă începând de luni 11 mai după ce toţi angajaţii din Primărie au intrat în contact direct cu o persoană infectată cu COVID-19. Toţi cei 14 angajaţi au fost izolaţi la domiciliu şi vor fi testaţi pentru a se constata dacă au fost infectaţi şi ei.
Sunt multe legende care descriu modul în care domnitorul Ştefan cel Mare ar fi ales locul pentru ridicarea mănăstirii Putna. Poate cea mai cunoscută este cea care arată că voievodul „a tras ca arcul dintr-un vârvu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu”.
Domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, deţinea o flotă importantă alcătuită din corăbii cu pânze, denumite pânzare.
Armata moldoveană a fost învinsă, dar pierderile au fost foarte mari de ambele părţi. Dacă turcii au pierdut aproape 30.000 de oameni, Ştefan cel Mare a pierdut 11 boieri din sfatul ţării, iar aproape 1.000 de oameni care au acoperit retragerea moldovenilor au fost făcuţi prizonieri.
În decursul veacurilor, fortificaţia care străjuia Valea Ozanei a cunoscut perioade de glorie şi decădere. Prin anii 1800 era o ruină, localnicii folosind piatra pentru a zidi beciuri şi case.
Domnitorul Ştefan cel Mare îşi dezvoltase o reţea bine pusă la punct de spioni în cele mai importante locuri, astfel că multe dintre victoriile reuşite au fost obţinute ca urmare a unor strategii întocmite în urma informaţiilor primite.
Originanlul armei voievodului se află la Istanbul, la Muzeul Topkapî. Replica sabiei adusă din Turcia va putea fi văzută până pe 12 decembrie, la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ
Zona centrală a Constanţei va intra într-un amplu proces de reabilitare şi modernizare după ce vor fi parcurse etapele premergătoare: organizarea licitaţiei şi desemnarea câştigătorului.
La „Muzeul Saraiului” de la Topkapi din Istanbul, în sala a doua a colecţiei de arme se găsesc două săbii încrustate în aur care i-au aparţinut lui Ştefan cel Mare şi au încrustate incripţia: „Io Ştefan, Voievodul Moldovei”. Acestea au fost capturate de turci de la domnitorul Petru Rareş.
Rapid Bucureşti se mută, pentru moment, din Regie şi va juca următorul meci considerat acasă pe stadionul lui Dinamo, din „Ştefan cel Mare”. Mai exact, este vorba despre partida giuleştenilor cu Gloria Buzău, programată duminică, de la ora 12:30.
Ea va putea fi admirată gratuit în mausoleele din judeţul Vrancea în weekend-ul în care la nivel european sunt marcate Zilele Europene ale Patrimoniului.