Sfârşitul unui domnitor român şi al fiului său de 7 ani este strâns legat de altarul unei biserici din Râmnicu Vâlcea, care a rămas în istorie ca „schitul blestemat” de pe Dealul Cetăţuiei. Chiar dacă domnia domnitorului executat n-a fost prea lungă, acesta a reuşit să-i ţină piept faimosului Soliman Magnificul.
Cu ocazia Zilei Limbii Române, sărbătorită la 31 august, Arhivele Naţionale ale României a publicat cel mai vechi document scris în limba română, cu caractere chirilice, care s-a păstrat în arhive.
Politica dusă de către domnitorul Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân a realizat un fapt unic în istoria sud-estului Europei, un sultan turc să fie aşezat pe tron cu sprijinul direct şi eficient al unui conducător român. Chiar dacă succesul a fost de scurtă durată, cronicarii turci au remarcat imediat noua schimbare, imputându-i lui Musa faptul că „nu s-a mai luptat cu ghiaurii“.
Văzută de la Bucureşti, „afuriseala” serialului turcesc „Muhtesem Yüzyil” – titlul românesc: „Suleyman Magnificul, sub domnia iubirii” – de către administraţia condusă de Recep Tayyip Erdoğanpare un gest cât se poate de absurd şi de neînţeles în contextul în care concernul Doğan Holding, cel care deţine la noi Kanal D, creează un produs turcesc de succes în toată Europa.
Süleyman I, supranumit Kânûnî („Legislatorul”), cunoscut în lumea creştină ca Soliman „Magnificul”, a fost unul dintre puţinii sultani otomani care a urcat pe tron fără vărsare de sânge, fiind unicul fiu supravieţuitor al lui Selim I. Domnia sa impresionantă (1520-1566) a marcat apogeul Imperiului Otoman.
Care au fost relaţiile lui Suleyman cu Ţările Române, ce se întâmpla în haremul sultanului, care sunt falsurile istorice promovate în serialul „Suleyman Magnificul – sub domnia Iubirii” sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns, în cadrul dezbaterii Historia de la ora 11.00, antropologul Alexandru Bălăşescu şi istoricul Radu Dipratu.
La finele lui septemrbie 2013 o echipă de cercetători maghiari va publica un raport privind locul unde s-ar putea afla inima unuia dintre cei mai faimoşi sultani otomani. Dar de ce este atât de important să se rezolve enigma?
Acest cuvânt, care în arabă înseamnă loc interzis, a ajuns să fie sinonim cu tot felul de imagini care fluctuează de la un paradis al păcerilor carnale, la o închisoare a femeilor ajunse pe mâna otomanilor sau a arabilor. Ce este adevărat şi ce nu din poveştile fanteziste ţesute în jurul acestei instituţii, dar şi parte a locuinţelor musulmane, rămâne de văzut.
Soliman I (în turcă: Süleyman) a fost al zecelea sultan al Imperiului otoman şi a domnit între anii 1520-1566. Cu 46 de ani de domnie, este unul dintre suveranii care au ocupat tronul pentru o perioadă lungă de timp. În Orient acesta este cunoscut sub numele de Soliman Magnificul, dar şi ca Legislatoraul (în turcă: Kanuni), datorită implicării sale în finalizarea sistemului de legi al Imperiului Otoman.
Otomanii asediază pentru prima dată insula Rhodos în 1480, în timpul lui Mehmet al II-lea. Cavalerii Ioaniţi, care conduceau insula grecească de la sfârşitul secolului al XIII-lea, după pierderea Accrei, au reuşit atunci să facă faţă armatei otomane, dar ştiau că această victorie nu poate fi decât una temporară.
Deşi conducerea Imperiului Otoman era clar dominată de bărbaţi, a existat o femeie în istoria sa care a sfidat această regulă, reuşind să îşi croiască drum în cercul sultanului şi ajungând să-l influenţeze decisiv. Această femeie se numea Roxelana.
Succesul telenovelei despre cel mai important sultan otoman îi face pe istorici să explice că între viaţa personajului ficţional şi cel real există diferenţe majore. „Suleyman Magnificul”, serialul despre cel mai important sultan al Imperiului Otoman, a tulburat Turcia, Orientul Mijlociu şi a devenit, în mai puţin de un an, un fenomen în toată zona balcanică, inclusiv în România.
Descoperirile unicat care vorbesc despre începuturile omului pe teritoriul României. Povestea cimitirului giganţilor de pe malul Prutului
Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie