Pauza – „o materie“ ignorată în multe şcoli
„Noi, în pauză, lucrăm”, îmi destăinuie cu multă emfază unii dascăli. „Elevii noştri învaţă de mici să se concentreze, nu pierd vremea ţopăind bezmetic şi îmbrâncindu-se prin curtea şcolii”.
Stiri despre sistem educational
-
-
Clasament: şcolile de top şi cele slabe. Cercul vicios al subfinanţării şcolilor cu rezultate slabe
Gradul de inechitate şi polarizare în mediul educaţional este în continuă creştere. Doar 11% din şcolile din România sunt de elită, în timp ce 27% se află în risc major de abandon şcolar şi excluziune socială. Cel puţin aşa rezultă din analiza realizată de experţii în Educaţie de la Human Catalyst.
-
Reacţia directorului şcolii în care a învăţat Anna, eleva care s-a luat la trântă cu sistemul şi a fost învinsă. Fata şi părinţii ei au plecat deja din ţară
Eleva care posta pe pagina sa de Facebook întâmplări mai puţin plăcute din propria şcoală a decis să îşi continue studiile în altă ţară, alături de părinţii ei. „Adevărul“ a discutat şi cu directorul şcolii pe care fata o lasă în urmă.
-
Elevii, înapoi la „închisoare“ şi profesorii la umilinţe. Când se va schimba Educaţia?
L-am ascultat integral, miercuri seara, pe ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, într-o emisiune televizată. Ce-i drept, moderatorul Rareş Bogdan nu a avut cele mai inspirate întrebări, deşi se lăudase că primise mii, totuşi nu le-a ales pe cele mai provocatoare şi arzătoare pentru învăţămantul românesc.
-
Prima zi de şcoală. Ce fel de şcoală?
Prima zi de şcoală. Încărcată de emoţii, de revederea colegilor şi prietenilor, reîntâlnirea cu zâmbetul cald al majorităţii profesorilor, poate şi cu fiorul primului sărut, de revedere… Cei mici, mici de tot, păşesc pentru prima dată într-o altă lume, lumea şcolii.
-
Cât mai costă educaţia şi ce preţ mai are morala sau de ce ministrul Bostan trebuie să demisioneze
Ne batem joc de Constituţia României şi de Drepturile omului. Citesc declaraţia halucinantă a ministrului Bostan (tehnocrat) al Comunicaţiilor:
-
Este stare de şoc în ţară...
Analfabetismul funcţional te face dependent de alţii, îţi distruge capacitatea de gândire, de comunicare şi de acţiune. Mă întreb, cu tristeţe, aceasta este ceea ce ne dorim pentru copiii noştri?
-
Moartea lentă... a unei naţiuni!
Deşi avem specialişti, oameni care ar putea reforma şi transforma sistemul, continuăm să funcţionăm ca o unitate de pompieri: arde undeva (şi arde în tot mai multe locuri...), reacţionăm cu măsuri de urgenţă, necorelate cu ansamblul şi, ca urmare, cu efecte minime şi de scurtă durată.
-
One size does not fit all!
Şcoala şi profesorul de tipul „one size fits all” nu mai funcţionează, iar dacă funcţionează, trebuie să ne asumăm toate efectele unei astfel de abordări: elevi demotivaţi, absenteism, abandon, rezultate slabe şi, nu în ultimul rând, o societate lipsită de perspectivă şi viitor.
-
„Statul român are obligaţia să asigure un acces echitabil la educaţie pentru toţi copiii săi, indiferent de situaţia financiară sau mediul de rezidenţă”
Vasile Ernu, în dialog cu Constantin-Alexandru Manda, elev la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Constanţa, preşedinte al Asociaţiei Elevilor din Constanţa, despre situaţia a peste 150.000 de „elevi navetişti” din România, care sunt în pragul de a abandona şcoala.
-
Cine ne învaţă să gândim
Urmăresc de câtăva vreme o emisiune de televiziune, cum să-i spun, satirică, şi care se încheie cu întrebări adresate unor persoane întâlnite întâmplător pe stradă. Cam în felul emisiunii lui Gaiţă de acum două decenii, care i-a făcut de râs pe numeroşi intelectuali binecunoscuţi.
-
Universităţile româneşti, misiune imposibilă: să fie cinstite!
Mulţumesc dnei dr. Oana Lupu pentru sprijinul acordat. Un proiect de OUG, publicat spre dezbatere publică, retrage atribuţia Consiliului Naţional de Etică de a evalua tezele de doctorat ale demnitarilor. Demnitarii intră în rândul muritorilor de rând: vor fi evaluaţi de către universităţile care le-au acordat titlul doctoral.
-
Ce ne învaţă elevii
O familie de români, cu doi copii şcolari, stabiliţi în Finlanda, sunt solicitaţi de către profesorul băiatului de clasa a III-a să treacă pe la şcoală pentru o discuţie. Alertaţi, părinţii îşi întreabă copilul dacă s-a întâmplat ceva. Băiatul nu are nici o idee despre ce ar putea fi vorba, aşa că nu le rămâne decât să aştepte discuţia.
-
Care este menirea Educaţiei în România?
Educaţia rămâne cel mai zdruncinat domeniu – de prea multe idei, opinii, măsuri de reformă, de contrareformă. Un domeniu unde, indiferent de studii, de pregătire profesională, de experienţă, personaje ale momentului au mereu modificări de propus şi, mai grav, chiar de făcut.
-
Revoluţia în educaţie. Zece teme propuse de Sir Ken Robinson
„A schimba sistemul”, „a face reforme” constituie un loc comun al discursului politic despre educaţie şi învăţământ. Politicienii de vârf au devenit ventriloci nevolnici ai reformei permanente, propun, fără vreo analiză, o „nouă lege a educaţiei”, pentru că, nu-i aşa?, totul trebuie reluat de la zero, smuls din rădăcini.
-
Situaţia educaţiei din România. Monitor UE 2015. Dna Andronescu, vă place?
Încă odată statistica UE ne dă o imagine, care nu este edulcorată asupra educaţiei şi formării profesionale din România. Nu sunt noutăţi prea mari, rezultatele le ştiam şi din alte evaluări europene. Tabelul cu datele importante este cel din text, însoţit de comentarii.
