20% din totalul de energie necesar anual în România este acoperit de energia nucleară, o sursă curată de energie cu 10 milioane de tone de CO2 evitate anual, a declarat Cosmin Ghiţă, director general al Nuclearelectrica, într-un interviu acordat „Adevărul”.
Ministrul român de Externe a transmis, luni, că România le cere oficialilor UE mai mult sprijin pentru Republica Moldova, context în care a precizat că ţara noastră este dispusă să participe la securitatea energetică a Moldovei prin construirea unui depozit de gaze pe teritoriul României.
Prim-miniştrii României şi Spaniei, Nicolae Ciucă şi Pedro Sanchez, au purtat, joi, discuţii pe mai multe teme de actualitate, de la războiul din Ucraina, criza refugiaţilor, dar şi subiectul energiei.
Preşedintele Klaus Iohannis a discutat telefonic cu omologul său azer, Ilham Aliev, despre „creşterea securităţii energetice prin diversificarea surselor de gaze naturale şi electricitate”.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a discutat cu preşedintele Consiliului European şi mai mulţi şefi de stat din Europa Estică despre pregătirea Summitului Parteneriatului Estic, fiind abordate teme ca securitatea energetică, relaţiile cu Statele Unite şi încurajararea creşterii rolului UE în domeniul securităţii şi apărării.
Preşedintele României Klaus Iohannis a susţinut în discursul său la aniversarea a 25 de ani a Centralei de la Cernavodă că sunt în continuare necesare măsuri eficiente pentru protejarea economiei, atragând atenţia autorităţilor competente că soluţiile trebuie să fie corect fundamentate şi echilibrate şi să abordeze problema creşterii preţurilor pe termen lung pentru a nu genera alte probleme mai costisitoare.
Creşterea preţurilor la gaze naturale, având în vedere că iarna este aproape, reprezintă dovada că Uniunea Europeană trebuie să adopte un plan de securitate energetică pe termen lung, a afirmat Claudio Descalzi, directorul general al companiei italiene Eni, transmite Reuters.
Economia chineză este din ce în ce mai dependentă de importurile de hidrocarburi pentru a putea face faţă creşterii sale industriale şi a consumului intern, motiv pentru care interesul său pentru regiunea Orientului Mijlociu, cunoscută pentru rezervele sale imense de petrol şi gaze naturale, este unul uşor de înţeles.
În perioada 11-12 aprilie 2019, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, prin Centrul de Studii Internaţionale şi Drepturile Omului, împreună cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, va organiza Forumul pentru cooperare în regiunea Dunării, care a primit patronajul Ministerului de Externe, urmând a fi integrat în calendarul evenimentelor organizate în marja Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat că i s-a adus la cunoştinţă "cu nepermisă şi suspectă întârziere", situaţia de la Complexul Energetic Oltenia şi că a solicitat tuturor structurilor de siguranţă naţională informaţii legate de „această situaţie extrem de gravă şi verificarea celor apărute în spaţiu public privind achiziţii de energie din alte ţări la preţuri foarte mari", a spus ea.
România nu s-a mai confruntat de circa 30 de ani cu o astfel de criză energetică, în condiţiile în care România beneficiază de toate resursele naturale pentru producţie. Cu toate acestea, ieri dimineaţă România a fost nevoită să importe circa 1.600 MWh, pentru a putea face faţă consumului de 9.000 MWH, şi asta în condiţiile în care nu este prea frig.
Plafonarea preţului la gazele naturale nu este o măsură adresată românului de rând, ci va proteja furnizorii, descurajând în acelaşi timp cele două mari companii producătoare să mai investească, consideră USR.
Adjunctul secretarului de stat american John Sullivan a avut, zilele acestea, întâlniri cu primul ministru Boiko Borisov şi cu preşedintele Rumen Radev. Pe ordinea de zi s-au aflat relaţiile bilaterale, securitatea energetică regională, colaborarea în cadrul NATO şi programul de modernizare a armatei bulgare.
Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu i-a transmis, vineri, lui Péter Szijjártó, şeful diplomaţiei maghiare, că „urmăreşte cu deosebită atenţie modul în care autorităţile ungare gestionează teme de politică internă şi externă, cu implicaţii directe din perspectiva relaţiilor cu România, inclusiv în ceea ce priveşte retorica oficialilor de la Budapesta”. Mai mult, Meleşcanu a cerut o abordare reţinută şi pe tema Centenarului Marii Uniri.
Securitatea energetică la nivelul anului 2018 are câţiva paşi importanţi înainte şi în direcţii diferite faţă de anii trecuţi. Acest lucru vine din evoluţii noi pe scena internaţională şi europeană. Dar mai ales în Europa Centrală şi de Est.
Deşi nu toată lumea îşi aduce aminte, România este prima ţară europeană care a exportat gaze, dar în prezent răspunderea depăşeşte cadrul naţional, ţara noastră fiind importantă pentru siguranţa energetică a întregii Europe, a declarat luni Maroš Šefčovič, vicepreşedinte al Comisiei Europene.
România se află într-un moment în care încă are de ales între a continua parcursul actual şi implicit a-şi creşte vulnerabilităţile faţă de Rusia sau poate să-şi „croiască o altă soartă“ pentru a nu risca să ajungă o ţară izolată pe harta energetică a regiunii.
Într-un nou editorial pentru cotidianul „Adevărul“, Harlan Ullman, consilier în cadrul Atlantic Council din Washington şi fost consilier pentru comandamentul suprem al forţelor NATO în Europa în perioada 2004-2016, abordează subiectul securităţii regiunii Mării Negre.
„Binomul“ ELCEN-RADET a depus în instanţă actele necesare deschiderii procedurii de insolvenţă, în contextul acumulării unor datorii istorice uriaşe. Acestea nu sunt, însă, singurele insolvenţe de soi din curtea statului, în acest an ajungând în incapacitate de plată şi Complexul Energetic Hunedoara şi Hidroserv, în vreme ce Compania Naţională a Uraniului este aproape de colaps.
România dispune de resurse energetice, însă acestea nu sunt atât de abundente pe cât credem, iar o mare parte sunt extrase la preţuri necompetitive, se arată în proiectul de Strategie Energetică. Documentul publicat de Ministerul Energiei recomandă creşterea interconexiunilor cu alte ţări şi dă exemplu Austria şi Ungaria, state cu puternică orientare către Rusia.
Mobilizare impresionantă de forţe, vineri, 17 iunie, începând cu ora 11.00, în apropiere de satul Călăreţi, la 50 km de Bucureşti, unde se află una dintre cele mai mari staţii de pompare a ţiţeiului din Europa, aprţinând Conpet SA.
Rusia este de ani buni principalul „agresor“ energetic al Europei şi al României, atât prin crizele gaziere provocate în anii 2006, 2009 şi 2014, cât şi prin promovarea unor proiecte care să destabilizeze situaţia regională, precum gazoductele South Stream, Turkish Stream sau Nord Stream II. Mai nou, însă, şi Austria are o serie de acţiuni care privesc direct securitatea energetică a României.
Comisarul european pentru energie, Miguel Arias Canete, va prezenta , miercuri, o listă cu proiecte de infrastructură prioritare care să permită oricărui stat UE să se aprovizioneze cu gaze naturale din mai multe surse.
În ultimii ani s-au apreciat, de către unii analişti, paşii importanţi în independenţa energetică a României, chiar dacă adevărul arăta că această independenţă era una conjuncturală, determinată de închiderea consumatorilor industriali şi nu de politici publice. O reducere importantă a preţului gazelor de import poate arunca oricând România în pozitia de dependenţă de importurile de gaze?
Americanii ne vor ajuta să exploatăm zăcămintele din Marea Neagră, iar o parte dintre hidrocarburile ce vor fi extrase de aici vor fi apoi exportate în Republica Moldova, pentru a reduce dependenţa Basarabiei de Gazprom.
Comisia Europeană îşi doreşte o nouă piaţă a energiei electrice, în care consumatorul final să simtă mai acut decât până acum fluctuaţiile de preţ, inclusiv cele determinate de instabilitatea producţiei din surse regenerabile. Mai devreme sau mai târziu, industria regenerabilelor ar trebui să devină competitivă, fără a mai avea nevoie de subvenţii.
Săptămâna trecută m-am bucurat să vorbesc despre securitate energetică în cadrul Forumului Economic de la Krynica, Polonia, într-un panel moderat de Antonia Colibăşanu de la Stratfor. M-am aflat alături de Peter Chase (vicepreşedintele Amcham Europe), Witold Waszczykowski (vicepreşedintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului polonez) şi Frances Burwell (Atlantic Council).
Grupul austriac de petrol şi gaze OMV a dat în judecată Turcia şi pe premierul Ahmet Davutoglu la Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Washington, de pe lângă Banca Mondială (ICSID), pe motiv că a renunţat la proiectul gazoductului Nabucco, care trebuia să alimenteze Uniunea Europeană cu gaze naturale din regiunea Mării Caspice.
Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, va angaja prin licitaţie o companie de consultanţă care să elaboreze un plan de restructurare şi să analizeze inclusiv cu câte grupuri să rămână în funcţiune compania de stat.
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, dă asigurări că nu vor fi probleme în această iarnă privind asigurarea gazului, având în vedere situaţia mai tensionată din regiune, adăugând că se iau totuşi măsuri de precauţie în acest sens, care prevăd şi oprirea anumitor consumatori industriali pe o perioadă de timp.
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”
Marea Britanie, ameninţată cu războiul nuclear: „O opţiune este de a o arunca în adâncimile mării“ VIDEO
Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina primeşte armament prin România. Cum spun ruşii că ar ajunge armele în ţară. Reacţia MApN
Un expert român explică schimbarea tacticii NATO în privinţa Rusiei. „Washington nu mai ia în serios discursul nuclear al Moscovei”
Bătaie pe posturile de rezervişti din Armată. Soldele au ajuns extrem de atractive