Kremlinul a confirmat cele mai negre scenarii ale Occidentului: Crimeea a reprezentat doar începutul unei ample mişcări de destabilizare a regiunii. Cât timp mai are Ucraina până la dezmembrare şi ce şanse au autorităţile de la Kiev să gestioneze situaţia în care se află ţara? Gen. (r) Teodor Frunzeti şi gen. (r) Alexandru Grumaz au fost invitaţii jurnalistului Cristian Unteanu la Adevărul Live, pentru o dezbatere ca la carte.
În timp ce comunitatea occidentală încearcă, mai mult, sau mai puţin convingător, să se rezume la replici democratice - după anexarea peninsulei Crimeea, de către Rusia -, riposte ce includ sancţiuni economice şi măsuri militare disuasive simbolice, preşedintele Vladimir Putin continuă ceea ce merită a fi numit Planul „Restitutio in integrum”, cu acelaşi tip de acţiuni care au dus la secesiunea provocată în sudul Ucrainei.
O petiţie de pe site-ul Casei Albe, care cere secesiunea statului Alaska de Statele Unite şi realipirea la Federaţia Rusă, a ajuns la 22.000 de semnături, anunţă agenţia rusă RiaNovosti.
Mai toate articolele de presă despre referendumul început duminică, ce vizează independenţa regiunii italiene Veneto, încep sau fac trimitere la istoria glorioasă a Veneţiei, care, în cei peste 1.000 de ani de independenţă, şi-a păstrat statutul de putere navală a Europei timp de opt secole.
Cine poate anticipa cu siguranţă viitorul Ucrainei, bazându-se doar pe surse deschise, fie este inocent fie este un adevărat profet, iar asta pentru că traseul vecinului de la Nord şi Sud-Est este unul complex ce poate fi interpretat doar prin elaborarea unor diferite posibile scenarii de viitor.
Artur Mas, preşedintele guvernului regional al Cataloniei, a reluat campania de pregătire a referendumului privind separarea faţă de Spania, anunţat la sfârşitul acestui an, având de partea lui susţinerea majorităţii partidelor din parlamentul catalan. În ciuda rezistenţei guvernului de la Madrid, strategia lui Mas declanşează o serie de consecinţe imediate, care ar putea duce la reconsiderarea relaţiei Spania-Catalonia.
Dacă vrei cu orice preţ să fii decan, cea mai bună soluţie este să îţi faci propria facultate. O dovedeşte proiectul de secesiune a Facultăţii de Istorie, în spatele căruia se află deputatul liberal Vlad Nistor.
Cum se numeşte actul prin care un stat sprijină o mişcare secesionistă dintr-un stat vecin asupra căruia, în plus, are revendicări teritoriale tocmai cu privire la zona supusă presiunilor separatiste? Un asemenea act a comis Parlamentul Ungariei atunci când s-a alăturat oficial marşului secuilor programat pentru 27 octombrie în Covasna. Conducerea însăşi a Ungariei se alătură astfel, oficial, luptei împotriva unităţii statale a României.
Locuitorii din 11 comitate din Colorado vor să se rupă de acest stat şi să fie recunoscuţi drept al 51-lea stat american, fiind nemulţumiţi, printre altele, de propunerile privind înăsprirea regimului armelor, dar şi de faptul că oficialii federali nu mai acordă importanţa cuvenită americanilor din zonele rurale. În toate aceste comitate vor avea loc, la 5 noiembrie, referendumuri locale pentru secesiune.
În cazul în care Catalonia va deveni independentă, Europa riscă să deschidă Cutia Pandorei. Naţionaliştii din Scoţia, Flandra, Padania, Madeira, Bavaria (luând în calcul numai Europa Occidentală) şi din alte locuri ale Uniunii Europene vor cere cu insistenţă secesiunea imediată de statele din care fac parte.
Peste un milion de catalani au format marţi un lanţ uman de aproximativ 400 de kilometri de-a lungul regiunii lor din nord-estul Spaniei. Protestul este organizat în fiecare an, făcând presiuni asupra politicienilor spanioli pentru a acorda independenţa Cataloniei, însă manifestaţia de miercuri pare să fie cea mai mare organizată până acum.
Parlamentul European a respins iniţiativa unui europarlamentar scoţian care şi-a anunţat planurile de a pregăti un raport privind consecinţele secesiunii teritoriilor din statele membre, în special apartenenţa la Uniunea Europeană.
Reprezentanţii a zece comitate din nord-estul Colorado şi-au anunţat intenţia de a se separa de restul statului american. Regiunea, care ar deveni cel de-al 51-lea stat din SUA şi s-ar numi Colorado de Nord, este predominant rurală, scrie cotidianul spaniol „ABC”.
Care sunt opţiunile reale ale preşedintelui Ucrainei? Spre Maica autoritară Rusia, sau spre comunitatea liberă europeană? Va deveni Iulia Timoşenko simbolul şi conducătorul mişcării de secesiune, a catolicilor, din vestul Ucrainei? Iată doar două dintre reperele unui dialog purtat cu un interlocutor obişnuit să judece evoluţiile geopolitice, de la est de noi, cu sânge rece.
Parlamentul Cataloniei a adoptat o declaraţie care declară acest teritoriu entitate „suverană”. Deşi acest document nu are valoare juridică, el creează un precedent în baza căruia poate fi desfăşurat un referendum în 2014 privind separarea regiunii de Spania.
Catalanii consideră că ”subvenţionează” restul economiei spaniole cu mai bine de 8% din Produsul Intern Brut regional, iar nemulţumirea faţă de aceasta i-a scos la urne. Până la ora locală 18.00 (ora 19.00 în România), peste 56% din catalanii cu drept de vot merseseră deja la urne, reprezentând un nivel-record în mai bine de 20 de ani.
Ce urmează dacă blocajul din teatrul libian nu poate fi depăşit? Şi dacă, din motive diferite, actorii implicaţi sunt constrânşi să accepte actuala stare de fapt: Gaddafi - pentru că îi convine, rebelii - din neputinţă, iar NATO - din lipsa consensului de a continua cu o versiune terestră? Ei bine, Sudanul ar putea fi un model.
Referendumul pentru separarea Sudanului de Sud va duce, cel mai probabil, la crearea unui nou stat şi la impunerea pe harta lumii a unei noi capitale. Juba, centrul adminstrativ al Sudului, seamănă, mai degrabă, cu un imens centru de refugiaţi, în condiţiile în care jumătate de milion de oameni trăiesc în barăci, câştigând mai puţin de un dolar pe zi.
Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă. Unde se anunţă ninsori, cât va fi de frig
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă