schimba romania - ultimele știri

Ciprian Costin îmbină ingineria software cu arta muzicală, proiectul "The Masterpiece", conceput, produs şi dirijat de el, fiind spectacolul în care cele două pasiuni se intersectează la superlativ.

Ştirile din mass media despre copiii părăsiţi de părinţi şi de sistemul de protecţie specială ne cutremură. În 2013, numărul copiilor care ajung să fie înfiaţi este prea mic faţă de sutele de micuţi instituţionalizaţi în centrele de plasament din cad...

Victor Popescu şi Vlad Alexandru Radu, cei doi cofondatori ai startupului Gameleon, s-au calificat în finala Intel Business Challenge World 2013.

50 de români au candidat la alegerile locale din acest an din Italia pentru un post de consilier, însă singurul care a reuşit să câştige este Cătălin Mustăţea, un sibian în vârstă de 33 de ani.

Singurul român recrutat de banca americană Morgan Stanley în Divizia de Investment Banking, în 2013, Mihai Dănilă plănuieşte să se întoarcă în România pentru a intra în Parlament ca tehnocrat.

Şapte elevi ai Colegiului Naţional „Silvania“ din Zalău sunt şefi de promoţie şi au terminat cei patru ani de liceu cu media generală 10.

Doi tineri jurnalişti francezi au realizat un documentar pe internet prin care vor să desfiinţeze stereotipurile despre românii imigranţi din Hexagon şi să prezinte o altă faţă a acestora

Trei copii talentaţi de la Colegiul de Artă “Octav Băncilă” din Iaşi exersează pe un pian vechi de aproape un secol. Roxana Ota, profesoara lor de muzică, va organiza o acţiune caritabilă în cadrul căreia cei cu bani pot dona pentru restaurarea instr...

La numai 19 ani, tânărul Ionuţ Budişteanu, din Râmnicu Vâlcea, a luat premii la peste 130 de competiţii, dintre care 18 internaţionale. Ionuţ a acceptat să vorbească cu „Adevărul“ despre reuşitele sale, despre secretul succesului său, dar şi despre p...

Sub semnul devizei „Hai să ne bucurăm împreună de frumuseţea literaturii!“, criticul literar Alex Ştefănescu spune că lectura îi înnobilează pe oameni. Pentru a schimba România, declară el, oamenii nu trebuie decât să-şi facă onest datoria.

Apropiată de gruparea intelectualilor USL, Zoe Petre ne-a acordat un interviu exploziv despre intelectualii care l-au susţinut pe Traian Băsescu. „Ce facem cu România?“. Profesoara lasă să se înţeleagă că primul pas este despărţirea de politica pe ca...

PARTEA A II-A În partea a doua a interviului cu Alina Mungiu-Pippidi, profesoara de bună guvernare abordează teme importante de pe agenda publică, inclusiv situaţia de la Institutul Cultural Român....

PARTEA I Profesoară de politici publice la Berlin, Alina Mungiu-Pippidi, aflată într-un an sabatic, arată într-un interviu în două părţi cauzele adânci ale înapoierii din spaţiul românesc.

Un miliard de turişti au călătorit de-a lungul şi latul planetei în 2012. Fiecare turist care călătoreşte cu avionul are, în general, dreptul la 20-30 kg de bagaj de călătorie. Un român are o propunere interesantă: ce ar fi dacă unii din aceşti turiş...

Şomer şi patron în acelaşi timp este ideea de la care s-a plecat într-un proiect gândit la Cluj. „Combinatul social de la Câmpia Turzii“ este primul de acest gen din ţară şi este destinat disponibilizaţilor de la Mechel...

Dorin Tudoran vorbeşte în a doua parte a interviului acordat în cadrul seriei publicistice „Ce facem cu România” despre cauzele şi urmările tensionatului 2012....

Scriitorul şi disidentul Dorin Tudoran vorbeşte în seria publicistică „Ce facem cu România“ despre ţara pe care încă o caută, la aproape trei decenii de când a pierdut-o.

Medicul Florina Popa a strâns sponsorizări cu ajutorul cărora a făcut reparaţii capitale în secţia în care lucrează şi a adus aparatură medicală de ultimă generaţie.

Faceţi cunoştinţă cu Preda Mihăilescu (57 de ani), fratele mai mic al antropologului Vintilă Mihăilescu. Preda Mihăilescu este profesor universitar de matematici în Germania şi una dintre minţile strălucite ale României care a ales Exilul....

Antropologul Vintilă Mihăilescu explică cum a murit ţăranul român şi cum s-a născut prăpăstia dintre sate şi sate, mult mai adâncă decât cea dintre sate şi oraşe....

În al doilea episod al interviului-eveniment, poeta mărturiseşte că, dacă i s-ar propune să candideze pentru Parlament, ar considera că „a trăit destul“. Ar fi mai bine decât să stea la aceeaşi masă cu noile produse ale democraţiei româneşti.

Poeta ne-a oferit un interviu despre 1990, despre memorie, despre Memorialul de la Sighet, despre comunism şi postcomunism, despre politică, despre intelectuali şi idei, despre dragoste şi despre poezie....

Presa română a pornit pe drumul către libertatea cuvântului în decembrie 1989, descătuşându-se de comunism. A izbucnit o pletoră de publicaţii, s-a practicat jurnalismul mesianic şi oricine a vrut a devenit ziarist. Încet-încet breasla s-a cernut şi ...

Eduard Pascal este primul român care construieşte din duraluminiu un girocopter. Maşinăria cu funcţii de avion şi de elicopter va zbura propulsată de un motor de Oltcit luat de la fier vechi....

Istoria închisă în decembrie 1989 nu putea să rămână fără urmări în artă. Mult mai fluidă ca formă şi totuşi forţată în anumite graniţe în perioada comunistă, arta nouăzecistă se ridică în două direcţii. Anii care au urmat au decantat falii după fali...

Într-o societate în care copiii abandonaţi îngroaşă zi de zi statisticile iar a aduce pe lume mai mult de doi micuţi este considerat un act de curaj, o familie din Sibiu oferă o adevărată lecţie de viaţă.

Comunismul a împărţit lumea literară românească în visători şi proletcultişti. Democraţia a adus o scindare între nostalgici şi mizerabilişti. Cât a fost artă şi cât  a fost compromis în literatura ultimilor 70 de ani?

Cred că încă nu realizăm, dar se întâmplă. A început de câteva săptămâni bune de-acum şi noi reacţionăm. România normală reacţionează pentru prima dată. Chiar dacă într-o mişcare eterogenă, împrăştiată şi timidă. Dar reacţionează.

La fiecare cotitură a istoriei, muzica românilor s-a schimbat. De la romanţele din comunismul târziu la soundul actual, cu versuri – sumare - în engleză, care a cotropit topurile secolului XXI, muzica a reflectat, mai puternic decât literatura, tranz...

Campania „Ce facem cu România“ continuă cu faliile din cultură. Astăzi, filmul. Tudor Caranfil, tatăl regizorului Nae Caranfil, răspunde întrebărilor dela0.ro şi „Adevărul“ despre istoria filmului românesc, istorie care este în definitiv rezumatul pr...

Diferenţa dintre generaţii e de când lumea, dar epoca modernă a accentuat-o până la extreme schizoide, de ambele părţi....

De câteva zile asistăm la o confruntare ciudată. Pretextul? Relaţia dintre servicii de informaţii, politică, economie, presă. Un subiect fierbinte care aruncă pe culmile delirului psihotic toţi prozeliţii teoriilor conspiraţiei.

Scriitorul povesteşte despre provocarea lansată de adevarul.ro şi primită iniţial cu scepticism: aceea de a deveni blogger pe platforma noastră. Articolele sale au ajuns virale în mediul virtual.

PARTEA A II-A Scriitorul continuă radiografia nemiloasă pe care o face societăţii româneşti de azi şi creionează în culori nu foarte vesele România viitorului....

Începând de astăzi, publicăm, în mai multe părţi, atât în ediţia tipărită cât şi în cea online, un interviu cu Andrei Pleşu: despre ce e de făcut cu ţara, despre „Dilema veche”, despre blogging, mai multe....

Andrei Pleşu a discutat cu reporterii “Adevărul” despre condiţia sa de blogger, despre aniversarea revistei “Dilema Veche”, dar şi despre "ce facem cu România".

Seria publicistică Adevărul-Dela0.ro deschide radical paginile postcomunismului românesc, direct în vara anului 1990, în căutarea oamenilor care au traversat-o....

INTERVIU. Teologul Radu Preda răspunde mai multor întrebări delicate despre relaţia românilor cu Biserica Ortodoxă Română.

Ion Vianu pune un diagnostic dur României de azi. Acesta nu este un simplu dialog, acesta este un manifest pentru normalitate....

Doctorul Mihai Neagu şi jurnalistul Ion Dumitru. Două tablouri, dar, mai mult decât atât, două feluri de a trăi România de la mii de kilometri depărtare....

Scriitorul Norman Manea vorbeşte, din postura celui care a trecut printr-o dublă traumă, despre disoluţia conceptului de „acasă“, regăsit în spaţiul exilului doar în puterea tămăduitoare a limbii române, dar şi despre România aşa cum se vede ea, astă...

De câteva luni, Adevărul, alături de alte mijloace de informare, derulează o frumoasă campanie de presă denumită "Cine, Când şi Cum SCHIMBĂ ROMÂNIA". În acest context,  modificarea Constituţiei anunţată de USL va fi cel mai important subiect al anulu...

Ce i-a rămas Bucureştiului după 40 de ani de comunism poate fi sintetizat în trei mari idei: paradigma blocului încă foarte prezentă, absenţa comunităţilor care odată dădeau farmec oraşului şi Palatul Parlamentului, clădirea intrată de trei ori în Ca...

Seria publicistică “Ce facem cu România” păşeşte pe culoarele întunecate ale comunismului, nu în căutarea victimelor, ci a lucrurilor care i-au supravieţuit până astăzi....

Vladimir Tismăneanu vorbeşte despre conflictul ideologic din propria familie, amintindu-şi de tatăl său care “nu s-a despărţit niciodată de marea iluzie revoluţionară a marxismului”....

Monarhia a rezistat vreme de 82 de ani la cârma României, dar existenţa ei – în forma cunoscută şi sub dinastia de Hohenzollern – a fost mereu ameninţată de alte proiecte politice. Cum ar fi arătat ţara dacă ele deveneau realitate? Adevărul şi Dela0....

Despre „războiul om la om, instituţie la instituţie, firmă la firmă“ vorbeşte, în cadrul seriei ˜„Ce facem cu România“, jurnalistul Liviu Mihaiu. Cauzele sale, susţine fondatorul Radio Guerrilla, sunt de găsit în moştenirea nefastă a comunismului....

Stelian Tănase vorbeşte în cadrul seriei publicistice “Ce facem cu România” despre efectele contra-selecţiei într-o ţară ajunsă, astăzi, suma incompetenţelor care o conduc....

Radu Ioanid vorbeşte despre relaţia dificilă a elitelor politice şi intelectuale româneşti cu minoritatea evreiască autohtonă şi despre un trecut care trebuie înţeles înainte de a răspunde la întrebarea “Ce facem cu România”....

Campania Adevarul-Dela0.ro decojeşte Interbelicul de haina glossy cu care a fost acoperit, intrand în culisele presei dintre războaie, pentru a înţelege mai bine cine, când, unde, cum şi de ce....

INTERBELICUL Dupa comica Republică de la Ploieşti şi disputele virulente iscate în jurul implicării de partea Germaniei în timpul Marelui Război, o nouă falie s-a aşezat peste destinele României, în Interbelic....

1914-1918. Inventarul lucrurilor care ne-au divizat odată, tăind suficient de adânc cât să lase urme până astăzi, continuă. Urmează povestea  unei despărţiri radicale: cea a României unora – germanofilii –  de România celorlalţi - germanofobii....

Înainte de a domni 48 de ani, Carol I, figura fundamentală a României moderne, a fost forţat să treacă prin furcile caudine ale intrigii şi neîncrederii româneşti....

EXCLUSIV Am iniţiat un sondaj cu întrebarea „Care au fost cei mai buni 10 ani din istoria noastră?”. Printre răspunsuri am regăsit tranziţia de după socialism, perioada interbelică, domnia lui Carol I, dar şi antichitatea....

„Ce facem cu România?”. Istoricul Lucian Boia este, poate, omul cel mai potrivit să ne explice de ce ajungem mereu să punem această întrebare . Omul care dărâmă mituri şi stabileşte noi recorduri la vânzările de cărţi despre România ne explică de ce ...

Câteva explicaţii pentru înflăcărarea isterică a românilor în vara anului 2012. Din nou, despre de ce nu ştim a coabita, nici măcar în familiile noastre.

Continuăm „Ce facem cu România” cu un episod explicit despre scindarea din viaţa noastră publică şi privată. Mulţi dintre cei care ni s-au destăinuit ne-au cerut să nu le dăm numele şi nici fotografiile. Nu le dăm. Rănile sunt prea recente....

„Adevărul” continuă unul dintre cele mai ample seriale de presă din ultimii ani, menit să arate cum a ajuns aici istoria românilor şi să propună direcţii de dezvoltare. Aşadar: cum şi de ce? Interviuri, analize, recursul la bibliotecă şi la arhive.

Iana Matei a mai apărut în presă. Ştiţi poate că se ocupă cu salvarea celor care au căzut victime traficului de fiinţe umane. Din articolul de mai jos veţi afla însă ce nu ştiaţi: cum a plecat din România direct din Piaţa Universităţii şi mai ales de...

Nimic nu-i putred în Danemarca şi, totuşi, un bănăţean care a lucrat acolo patru ani a hotărât să revină în România.