În anii ’70 şi la începutul anilor ’80, comunitatea săsească din România era atent monitorizată de securitatea comunistă. Mulţi dintre saşii transilvăneni plecaseră deja în Republica Federală Germania, unde încercau să îşi aducă rudele sau prietenii.
Pe valea Târnavei Mici, în judeţul Alba, un sat aminteşte încă de vremurile în care saşii erau majoritari aici. Şona a fost locuit timp de secole de saşi, dar astăzi mai sunt doar câţiva locuitori de etnie germană.
Din ce în ce mai prezentă pe agenda zilnică, tematica minorităţilor şi, în special, cea a minorităţilor etnice, a devenit subiect de dezbatere în mass media, pe reţelele de socializare, în literatură şi film şi, nu în ultimul rând, în teatru, poate forma de artă cea mai deschisă polemicii sociale în general.
Într-un reportaj BBC, jurnalistul Stephen McGrath vizitează satele săseşti din Transilvania, discutând cu ultimii locuitori şi relevând importanţa unei moşteniri culturale unice.
Primii colonişti germani, valoni şi flamanzi care au populat Transilvania au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor Rin şi Mozela.
Saşii din Transilvania aveau obiceiuri specifice şi spectaculoase în perioada sărbătorii Paştelui. La Jidvei, comuna din Alba cunoscută mai ales pentru vinul cu acelaşi nume, la prinderea postului se sărbătorea Cârnilejul.
Bucătarul Uica Mihai are o reţetă veche de supă din cârnaţi, aflată de la etnicii germani care au trăit la poalele Munţilor Semenic.
Saşii au fost timp de sute de ani şi sunt în continuare o populaţie care a influenţat decisiv istoria Transilvaniei. În timpul regimului comunist, cei mai mulţi dintre saşi au fost lăsaţi să plece în Germania. Exodul s-a acutizat după 1989. În ultimii 10 ani, saşii au revenit la fostele proprietăţi pe care le-au modernizat cu banii câştigaţi în străinătate.
Saşii din Transilvania aveau privilegii aparte menţionate oficial în „Statutele municipale ale saşilor“, un document din 1586. Astfel, ei aveau dreptul de a-şi alege conducătorii, judecătorii şi administratorii oraşelor.
Germanii au fost o prezenţă constantă în istoria oraşului Alba Iulia şi alcătuiau o comunitate influentă şi respectată. Minoritatea avea o structură etnică relativ eterogenă, fiind alcătuită din saşi transilvăneni şi din germani veniţi aici din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic.
Saşii plecaţi în Germania din comuna Şona, judeţul Alba, nu şi-au uitat nici în anul 2017 rădăcinile. Au revenit pentru a-şi revedea locuinţele şi locurile în care şi-au petrecut tinereţea. În plus, au reeditat obiceiul unic în Transilvania, La Şipote, cu o vechime de peste 100 de ani.
Colindând satele săseşti, Claudia-Romana Rista a cules reţete vechi care nu se gasesc în nicio carte de bucate. Tânăra din Arad doreşte să împărtăşească descoperirile sale şi cititorilor „Adevărul“.
De-a lungul timpului, oamenii au găsit procedee dintre cele mai oribile pentru a-şi tortura şi ucide semenii. Unul dintre cele mai îngrozitoare a fost trasul în ţeapă.
Aşa se caracterizează pe sine, semi-ironic şi modest, dl Kelemen Hunor, reacţionînd la un articol al meu, în care i-am dedicat un paragraf. Mă grăbesc să-l liniştesc. Nu, dle Kelemen, nu sunteţi prost crescut. „Sincer“ sunteţi şi vă felicit. Dar nu „prost crescut“. Sunteţi însă lipsit de tact (şi credeţi că asta este o virtute) şi nu prea coerent intelectualmente.
Doi tineri bucureşteni – Alina Pătru şi soţul ei, Radu Bârlă –, fondatori ai Asociaţiei Renascendis, şi-au părăsit carierele din capitală (lucrau la Muzeul Naţional de Artă), s-au stabilit în Felmer şi şi-au dedicat activitatea punerii în valoare a patrimoniului săsesc (în principal religios) din Braşov, Făgăraş şi, în viitor, restul Ardealului. Fac astfel ce-ar trebui să facă statul român – putrid, corupt şi într-o agonie urât mirositoare.
La o săptămână după Întâlnirea saşilor de la Sibiu, preşedintele României, Klaus Iohannis, participă duminică, 13 august, la Săptămâna Haferland, un alt eveniment al comunităţii din care face parte. Preşedintele apreciază că saşii sunt, în acest moment, într-un proces de revigorare.
E neobişnuit de cald chiar şi pentru amiaza primei zile de sâmbătă din august din inima Podişului Transilvan. Şi e destul de greu să mai găseşti un loc sub umbrelele teraselor din Piaţa Mică a Sibiului.
Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns, sâmbătă, la Sibiu, la cea de-a 27-a întâlnire a saşilor transilvăneni, începându-şi vizita cu participarea la Parada Porturilor Populare. El va susţine un discurs în jurul orei 12.00.
Peste 12.000 de invitaţi au confirmat prezenţa la cea mai mare Întâlnire a saşilor organizată după 1989 în România. Toate pieţele centrale ale Sibiului au fost rezervate pentru acest eveniment în care tinerii saşi sunt în prim-plan.
Cea mai mare întâlnire a saşilor organizată vreodată are loc la începutul lunii august, la Sibiu. Sunt aşteptaţi 12.000 de saşi, printre care mulţi tineri aduşi să cunoască Transilvania natală a părinţilor şi bunicilor lor.
Mulţi români au împărtăşit cu zeci de mii de emigranţi „visul american“ încă din secolul al XIX-lea. Transilvănenii fugăriţi de sărăcie şi de abuzurile administraţiei au fost primii care au luat calea lungă şi grea a migraţiei către continentul american. Au fost imediat urmaţi de olteni şi munteni, stabilindu-se în bogatele oraşe ale Statelor Unite.
Katharina Siegel a fost fiica unui ţesător sas din cetatea Braşovului. La vârsta de 17 ani l-a cunoscut pe Vlad Ţepeş, care avea 24 de ani. Relaţia dintre ei a durat 20 de ani.
Saşii au fost timp de sute de ani şi sunt în continuare o populaţie care a influenţat decisiv istoria Transilvaniei. Colonizaţi în scopuri economice şi militare, saşii au fost de-a lungul timpului o populaţie privilegiată, în dauna celei româneşti, majoritare. Imnul saşilor transilvăneni, „Siebenbürgen, Land des Segens“, a fost interpretat pentru prima dată în jurul anului 1845.
Peste 4000 de turişti şi saşi întorşi acasă au participat, în perioada 10-15 august, la festivalul Săptămâna Haferland, cel mai mare eveniment cultural dedicat promovării zonei săseşti din Transilvania.
Saşii din Transilvania secolului al XIX-lea erau o comunitate extrem de închegată, care excela prin şcoli şi educaţie, dar era dezavantajată de răceala cu care îi trata pe români, maghiari şi străini. O descriere pitorească le-a fost dedicată saşilor de autoarea britanică Emily Gerard, care a trăit mai mulţi ani printre ei.
Peste 50.000 de saşi şi şvabi din Transilvania şi Banat au fost deportaţi în Rusia după al Doilea Război Mondial. Aproape 10.000 dintre aceştia au murit în lagărele ruseşti. În satele şi oraşele din Transilvania mai există încă supravieţuitori ai deportărilor, care nu au vrut să părăsească România pentru a emigra în Germania.
Curtea Veche Publishing şi Fundaţia Michael Schmidt lansează proiectul „Pe urmele saşilor”, o colecţie de fotografii realizate de Barna Nemethi ce surprind Ţara Ovăzului (Haferland), unul din ţinutele de poveste ale Transilvaniei
În judeţul Braşov, între dealuri line acoperite de lanuri întinse de ovăz, se află cele şapte sate care în 2016 vor găzdui cea de a patra ediţie a festivalului Haferland. Începând din 10 august şi până pe 15 august, turiştii care se vor afla în zona Rupea vor putea participa la ateliere tradiţionale, petreceri câmpeneşti, plimbări cu bicicleta, concerte de muzică gospel şi multe alte surprize pregătite de organizatori.
Un sat din Alba îşi trăieşte istoria prin ultimii saşi care au refuzat să emigreze. Vingard era cândva populat în proporţie de 60 la sută de saşi, dar astăzi numărul acestora este nesemnificativ. Statistica indică 12 saşi care mai trăiesc aici, în vârstă sau în familii mixte, care nu au avut curajul sau nu au dorit să plece în Germania.
Cea de-a patra ediţie a Săptămânii Haferland, cel mai mare eveniment cultural dedicat promovării zonei săseşti din Transilvania, va avea loc în perioada 10-15 august 2016 şi aşteaptă peste 2500 de turişti. Ediţia din acest an a festivalului are ca tematică centrală familia, iar sloganul evenimentului este „Saşii te aşteaptă în familie!“.
Surse: Primele
tensiuni între Florin Cîţu şi echipa sa. Ce grei ai partidului sunt nemulţumiţi de atitudinea premierului
Vasile Alecsandri, revoluţionarul care a adus din exil Unirea Principatelor. De ce a refuzat poetul tronul Moldovei
Unde a fost unul dintre leagănele civilizaţiei din Europa. Se întindea pe o suprafaţă importantă din România
Românii îşi nasc copiii în exil, iar în ţară toate sectoarele economiei vor intra în colaps. „Copiii născuţi în străinătate nu mai sunt români”
Cine va primi din septembrie doza a 3-a de vaccin. Pe ce criterii se va da booster-ul?
Roşia Montană a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO. Cum a reacţionat Iohannis
Am intrat în Valul 4 al pandemiei. Creşte iarăşi presiunea pe Terapia Intensivă
Bugetari de lux. Lefuri de zeci de mii de euro pentru şefimea ANRE, chiar şi în pandemie
Infernul din Afganistan. Filmul celei mai grele misiuni a luptătorilor români din Forţele de Operaţii Speciale în Afganistan
Japonia, îngenuncheată sub povara Jocurilor Olimpice: Cifrele unui dezastru financiar