Cunoscut ca un mare oportunist al vremurilor în care a trăit, Mihail Sadoveanu a ştiut mereu cum să îşi facă viaţa mai uşoară, în funcţie de puterea politicii.
Fortăreaţa medievală ce străjuie oraşul de la malurile Ozanei va fi gazda unui festival inedit, care are ca temă filmele de dragoste
Aly Sadoveanu, interlopul executat în SUA, a fost adus în ţară după două luni. Acesta a fost împuşcat în cap, în urma unei răfuieli mafiote. Suspectul este Florin Răducanu (37 de ani), zis Americanul, un bărbat din Calvini, judeţul Buzău, care a plecat peste ocean acum 10 ani.
Azi aproape o ruină şi acoperită cu plasă, o pată cenuşie printre palatele deja restaurate din centrul municipiului Oradea, Hotelul Parc a fost în urmă cu un secol un stabiliment de lux, inclus în celebra reţea Ritz, având oaspeţi de seamă, precum Regele Carol al II-lea, Iorga, Rebreanu, Mihail Sadoveanu sau George Enescu.
Vă mai amintiţi de „Fraţii Jderi”? Da, da... romanul lui Mihail Sadoveanu. Ei bine, doi poliţişti de frontieră, un medic şi un asistent medical, cu toţii din Oradea, au decis că e vremea lansării lor muzicale sub un nume aproape identic.
Steinar Lone, traducător de limbă şi literatură română în norvegiană, vorbeşte despre cum a ajuns la facultate în România comunistă, despre primele sale eforturi de promovare a literaturii române în Norvegia şi despre cum a ajuns să traducă operele scriitorului Mircea Cărtărescu.
Orice regim totalitar are printre primele sale obiective fie atragerea elitelor, primind astfel o legitimare simbolică, fie eliminarea celor care, la vârful profesiei lor aflându-se, contestă noua formă de putere.
Cei mai mulţi dintre experţi o susţin pe Cristina Tunegaru, profesoara de Limba Română din Capitală care a scris pe Facebook că elevii nu ar trebui să citească romanul „Baltagul” de Sadoveanu, în gimnaziu.
Dincolo de valoarea care-l face sau nu pe Sadoveanu un autor demn de a fi obiect de studiu pentru elevii din clasele I-VIII, şi mărturisesc că îmi este imposibil să-l citesc, ideea de a elimina din programa şcolară Baltagul pe motiv că personajul Nechifor o altoia regulat pe soţia sa, Vitoria Lipan, mi se pare mostră de caraghioslâc contemporan.
Scriitorul Mihail Sadoveanu a fost unul dintre liderii masoneriei din România, dar, după instalarea comuniştilor la putere, a părăsit organizaţia, deposedând-o şi de o parte a averii.
Regele Carol al II-lea a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea culturală a României. În perioada de domnie a acestuia au apărut unele dintre cele mai importante opere din literatura română şi au avut loc importante investiţii în stabilimente culturale.
Un cuvânt frumos din limba veche a cărţilor rare, bisericeşti, care, la prima vedere, ar putea să însemne traducerea în limba contemporanilor a unor propoziţiuni şi fraze întregi, chiar şi Cazanii şi, mai ales, traducerea cuvintelor vechi, dezvăluirea nebănuitului tezaur de sentimente, de idei care fac farmecul unei propoziţiuni simple dintr-o Cazanie.
Sfârşitul celor mai importanţi scriitori români a dat naştere la multe speculaţii, la fel ca şi comentariile făcute în jurul operelor lăsate de aceştia.
Spectacolul începe la ora 19,00 şi este susţinut de trupa independentă „Şapte”, în parteneriat cu Teatrul Muzical „Nae Leonard”. Preţul biletului este de 21,6 lei, dar pensionarii elevii şi studenţii plătesc preţul redus la 10,8 lei.
Mihail Sadoveanu a nemurit zeci de cărţi pe care şi-a scris numele. Volumele din prima jumătate de secol XX sunt dovada de necontestat geniului său publicistic. Pentru opera sa însă, literatura angajată politic a fost ca o cămaşă de forţă pentru o cămaşă. Aceasta este biografia incomodă a autorului, versantul josnic al masivului Ceahlău.
Eminescu, Sadoveanu, Călinescu sau Ion Barbu au rămas în istoria literaturii cu adevărate capodopere. Puţini ştiu, însă, că cei mai mari scriitori ai României au avut o viaţă de telenovelă, presărată cu adevărate „vânători” de june, iar unele amantlâcuri au ajuns să fie consemnate chiar şi de către Securitate.
Unii scriitori români au pactizat cu regimul comunist, s-au supus, au închinat ode liderilor şi chiar au contribuit la arestarea dizidenţilor. Mulţi au fost nume mari ale literaturii române, precum Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi sau Camil Petrescu.
Universitatea Populară din Ungureni,un experiment educaţional interbelic reuşit, este pe cale să îşi redeschidă porţile. Scopul este acelaşi ca în anii ’50: culturalizarea ţăranului român. Clădirea viitorului cămin cultural va fi folosită pentru cursurile Universităţii din Ungureni.
Academicianul Mircea Maliţa a vorbit la Adevărul Live despre diplomaţia românească, de la rigorile lui Stalin până la capriciile Elenei Ceauşescu. Academicianul a dat pe faţă cărţile diplomaţiei comuniste: Cum a ajuns România să se răsfeţe în braţele Occidentului? Cum i-a sfidat, prieteneşte, pe ruşi?
Scriitorii români deveniţi cunoscuţi peste graniţe sau doar în ţara noastră au avut, de multe ori, vieţi la fel de fascinante precum cărţile pe care le-au scris. Dramele lor nu au fost doar de natură emoţională. Şi acum o sută de ani, problemele cu banii îi loveau, în acelaşi timp, şi pe cei talentaţi, şi pe cei mai puţin talentaţi. „Adevărul“ vă prezintă o trecere în revistă a unora dintre cei mai cunoscuţi scriitori şi a statutului lor social.
Pe strada Sadoveanu 12/1 din sectorul Ciocana al Chişinăului a izbucnit un incendiu. Fumul dens se vede din mai multe sectoare ale Capitalei.
Judecătorul Mitu Stegaru, de la Tribunalul Bucureşti, cel care l-a arestat preventiv de două ori pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu este cel care a emis mandatele de arestare preventivă pentru mai mulţi membri ai clanulurilor Sadoveanu şi Duduianu, acuzaţi de trafic de persoane şi trafic de minori.
În preajma Sărbătorilor de Iarnă, procurorii bucureşteni s-au apucat de făcut „curăţenie“ în rândul clanurilor interlope din Capitală.
În principiu, a fost o idee bună aceea de a sărbători în fiecare an, la 15 ianuarie, Ziua Culturii. Din păcate, în afară de câteva cuvinte pioase, nu s-a întâmplat mare lucru.
Nu doar elevii lasă ghiozdanele deoparte şi se pregătesc de sărbători, ci şi peste 30 de puşcăriaşi, care, în toamnă, au început cursurile claselor I-IV şi, în premieră, cele gimnaziale. Cursurile vor fi reluate în ianuarie 2011.
Busturi-simbol din oraş au devenit ţinta graficienilor de ocazie, care au pus ştampile cu capete de mort şi pe statuia lui Bălcescu. Statuile personalităţilor marcante ale omenirii sunt pe cale să se transforme în graffiti. Monumentele sunt vandalizate cu spray-uri negre, cu toate că legea pedepseşte astfel de practici.
Cum şi când vor răspunde sindicaliştii STB pentru haosul creat în Capitală. Aceştia riscă până la doi ani de închisoare
Ce l-a inspirat pe Ceauşescu în realizarea Casei Poporului, o clădire „urâtă şi gigantică”
Şeful Marinei germane, convocat pentru explicaţii după ce a afirmat că peninsula Crimeea e „pierdută” şi că „nu costă nimic să-l respecţi” pe Putin
Joia neagră. Traficul bucureştean, aruncat în aer de o grevă cu iz politic a şoferilor STB. Ce se ascunde în spatele protestelor
În caz de conflict militar, România e în pericol: De ce nu avem rezervişti voluntari chiar dacă Armata i-ar plăti să stea acasă
Florin Cîţu pierde teren în PNL. Cine se încălzeşte pentru a-i lua locul | ANALIZĂ
Prognoza meteo. Se întorc ninsorile. Ce temperaturi se anunţă
Ce provocări pregăteşte Rusia pentru a lansa atacul în Ucraina? Pericolul din coasta României şi agenţii specializaţi în război urban
Culise. Florin Cîţu, confruntat cu prima mare revoltă împotriva sa
Încă o reformă căreia i se pune cruce:
interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat. Ce membri ai Guvernului se bucură de două venituri