
Tainele celui mai frumos monument din Săcărâmb, ridicat în secolul al XIX-lea din fontă de la Govăjdia
Monumentul din centrul satului Săcărâmb, al minelor de aur din Munţii Metaliferi, are o istorie de peste un secol şi jumătate.
Monumentul din centrul satului Săcărâmb, al minelor de aur din Munţii Metaliferi, are o istorie de peste un secol şi jumătate.
Un loc din Munţii Metaliferi a dat românilor zeci de tone de aur. Minele de la Săcărâmb au fost închise de 15 ani, lăsând în urma lor multe regrete.
Săcărâmbul oferă una dintre cele mai frumoase privelişti de munte din România, iar apusurile de soare, văzute de pe dealurile sale, sunt faimoase.
Călătorii străini care au ajuns în secolele trecute în ţinuturile actuale ale României au rămas adesea fascinaţi de priveliştile şi de legendele unor locuri din Munţii Carpaţi.
Mai multe locuri din Hunedoara au adunat de-a lungul timpului numeroase mărturii despre fenomene inexplicabile, care le-au sporit notorietatea.
Satul Săcărâmb din judeţul Hunedoara a devenit în ultimii ani o destinaţie turistică populară pentru amatorii de excursii în natură şi pentru pasionaţii de istorie. Este un loc cu privelişti uimitoare din Munţii Metaliferi, cunoscut de secole pentru bogăţia minelor sale de aur şi preţuit pentru frumuseţea priveliştilor sale
Românii se pot mândri cu tradiţii milenare în exploatarea aurului, cu zăcăminte de aur impresionante, cu comori rar întâlnite în alte ţinuturi.
Conul vulcanic în jurul căruia a luat fiinţă satul Săcărâmb din Munţii Metaliferi se numără printre cele mai fascinante locuri din România. De la înălţimea lui se dezvăluie privelişti impresionante, iar în adâncuri au fost descoperite cele mai mari bogăţii minerale ale ţării.
Săcărâmbul a fost unul dintre faimoase sate din Europa ultimelor două secole, datorită bogăţiilor subterane. Cel mai mult a atras atenţia conul vulcanic în jurul căruia a luat fiinţă aşezarea, un munte care ascundea o cantitate impresionantă de metale preţioase şi rare: aur, argint şi telur.
Fostul orăşel minier Săcărâmb din judeţul Hunedoara s-a transformat într-un adevărat sat muzeu, împânzit de numeroase vestigii care amintesc de vremurile sale de glorie. În secolele trecute, zăcămintele de aur au atras familii din întreaga Europă şi au transformat aşezarea într-un loc cosmopolit, un „El dorado” al căutătorilor de comori, vizitat de membrii casei imperiale austro-ungare.
Ruinele fostei biserici greco-catolice din Săcărâmb s-au prăbuşit, după aproape jumătate de secol de la incendiul care a dus la distrugerea completă a aşezării. Este un semn prevestitor de rele, spun unii dintre localnici, cu gândul la catastrofa de la poalele Săcărâmbului, care a urmat mistuirii bisericii din 1970. Un an mai târziu, în toamna târzie a anului 1971 aproape 100 de oameni au murit în urma revărsării iazului de decantare din Certej.
Telurul este singurul element chimic descoperit în România. Povestea descoperirii începe în urmă cu mai bine de 200 de ani, într-o mină de aur de lângă Zlatna, în Munţii Apuseni, şi a devenit, ulterior, sursă de inspiraţie pentru una dintre operele marelui compozitor Wolfgang Amadeus Mozart. Telurul a fost folosit pentru a se realiza învelişul primei bombe atomice.
Locuitorii din Săcărâmb, o aşezare faimoasă în secolele trecute datorită marilor zăcăminte de aur pe care a fost înfiinţată, susţin că „pădurea de argint” care înconjoară satul de munte are proprietăţi miraculoase. Codrii de fag sunt bântuiţi de spirite benefice, susţin oamenii, iar izvorul împăratului Franz Joseph din pădure este folosit ca apă tămăduitoare.
Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşat.
Săcărâmb a fost în trecut unul dintre cele mai căutate locuri de europenii cuprinşi de febra aurului. O dată cu începerea exploatărilor miniere, satul din Munţii Metaliferi, aflat în apropierea Devei, a atras oameni din toate părţile continentului. A fost şi un loc important pentru cercetători, dovada fiind numeroasele lucrări din secolele trecute despre Săcărâmb. Unele dintre ele prezentau relatări fascinante.
Aurul, fierul şi cărbunele au transformat Hunedoara în trecut, într-unul dintre cele mai prospere ţinuturi din Transilvania. În ultimele decenii ale secolului XIX, industria Hunedoarei beneficia de investiţii masive, care au transformat cu totul situaţia economică a regiunii.
Unul dintre cele mai frumoase sate din Hunedoara este Sâcărâmb. Povestea aşezării este legată de zăcămintele importante de aur descoperite în urmă cu două secole şi jumătate, care au atras în aceste locuri familii din toate colţurile lumii. Satul Săcărâmbul impresionează prin peisajele de care este înconjurat, clădirile vechi şi istoria locului.
Un ţinut fascinant se dezvăluie turiştilor într-o zonă izolată de munţi şi de păduri, nu departe de municipiul Deva, la capătul unui urcuş de aproape zece kilometri. Despre Săcărâmb, istoricii spun că în secolele trecute a fost unul dintre cele mai căutate locuri de către europenii cuprinşi de febra aurului. Aici s-au stabilit pentru a munci în minele înfiinţate la mijlocul secolului XVIII, oameni din toate părţile continentului.
Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX.
Acum 200 de ani, mica localitate de astăzi număra mai mulţi locuitori decât oraşul care azi este reşedinţă de judeţ. Satul Săcărâmb este singura localitate din Hunedoara unde în epocă venea să susţină concerte chiar Orchestra Filarmonicii din Viena.