Dacă înainte de Covid-19, o parte din companii erau reticiente la ideea lucratului de la distanţă, deoarece se temeau de scăderea productivităţii sau de imposibilitatea de a controla calitatea activităţii angajaţilor, acum companiile care vor să supravieţuiască vor fi nevoite să investească în digitalizare, arată o analiză a Wizrom Software, unul dintre cei mai mari dezvoltatori şi integratori de software de business din România.
Criza economică generată de pandemie, precum şi investiţiile mari pe care trebuie să le facă marile companii înainte de revenirea angajaţilor în birouri va determina reconfigurarea planurilor de afaceri şi implicit restructurări de personal.
Şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, susţine că majorarea salariului minim pe economie va fi realizată astfel încât să nu fie anulată prin creşterea preţurilor şi să nu împovăreze şi mai mult mediul de afaceri.
Când ne trezim dimineaţa, ne dăm jos din pat, ne ducem la oglindă şi începem rutina. În unele momente, avem gânduri vagi despre ce urmează să facem în următoarele ore, alteori ne plănuim la secundă evenimentele importante din ziua sau săptămâna respectivă şi căutăm să ne îndeplinim toate ţintele propuse.
Microsoft Japonia a derulat un experiment în care le-a spus angajaţilor să vină la lucru doar patru zile pe săptămână şi a concluzionat că măsură are un rezultat suprinzător asupra angajaţilor, scrie CNBC.
Productivitatea la locul de muncă este, de foarte multe ori, sabotată de numeroasele surse de distragere a atenţiei: Facebook, e-mail, telefoane, conversaţii cu colegii. Productivitatea poate fi însă crescută semnificativ dacă urmaţi următoarele sfaturi ale unuie expert Forbes.
Până în 2030, oamenii vor munci probabil doar 15 ore pe săptămână. Pare clar acum că faimoasa predicţie făcută de John Maynard Keynes în 1930 nu se va adeveri, însă cultul muncii excesive se apropie probabil de sfârşit, scrie Bloomberg, citat de Mediafax.
Ai un depozit de materiale de construcţii care merge foarte bine, o brutărie care s-a extins şi şi-a dublat numărul de angajaţi sau construieşti case cu o echipă numeroasă de muncitori. Eşti la început, dar afacerea ta a crescut rapid, pe o piaţă propice genului de servicii pe care îl oferi.
Potrivit unor studii recente, aproape 70% dintre angajaţi recunosc că slujba lor nu le aduce nicio satisfacţie financiară sau personală. Procentul e îngrijorător, dacă luăm în considerare faptul că nemulţumirile angajaţilor se răsfrâng, în general, şi asupra productivităţii lor, iar aceasta poate duce, pe termen lung, la pierderi financiare considerabile pentru companie.
Cercetările sugerează că energia şi nivelul de atenţie scad pe măsură ce orele de muncă trec. Este crucial să începeţi cu sarcinile dificile şi să le lăsaţi pe cele uşoare pentru a doua parte a zilei, spun specialiştii. Aceştia explică ce capcane ne pot scădea productivitatea şi cum le putem evita.
Zilele de lucru şi activităţile zilnice arată mult diferit faţă de cum erau în urmă cu 50 de ani, iar corpurile noastre nu s-au adaptat complet la progresele tehnologice, este de părere neurologul Sahar Yousef. Specialistul susţine însă că oamenii îşi pot „păcăli“ creierul pentru a deveni mai productivi.
Benjamin Franklin, unul dintre părinţii fondatori ai Statelor Unite, a propus o rutină zilnică simplă, dar de efect, care îţi va creşte productivitatea. Deşi lista a fost creată cu 300 de ani în urmă, conţine principii care te vor ajuta să fii distras de la lumea modernă şi să stai focusat pe sarcinile importante.
În ultimii ani, ponderea firmelor româneşti în economie a scăzut, în favoarea celor străine. Însă dacă profitabilitatea companiilor autohtone este dublă sau triplă faţă de cea a firmelor străine, angajaţii din companiile străine au o productivitate mult mai mare.
România are cea mai mare creştere a productivităţii dintre economiile dezvoltate din lume, dar această performanţă a fost atinsă dintr-un motiv trist: numărul masiv al românilor care au emigrat.
Marile companii care participă la ediţia din acest an de Black Friday au între 200 şi 3.000 de angajaţi, dar vânzările uriaşe realizate într-un timp foarte scurt îi plasează printre cei mai productivi din România.
Salariile ar trebui să crească odată cu productivitatea, o consecinţă dramatică fiind ca acestea să fie majorate de către politicieni, a declarat, joi, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unei conferinţe de specialitate.
Încercarea de a finaliza mai multe sarcini deodată vă costă mai mult timp decât dacă vă concentraţi asupra fiecărei sarcini în mod individual. Specialiştii recomandă evitarea multitaskingului şi aplicarea tehnicilor de creştere a productivităţii.
Deciziile Guvernului din ultimii ani de a majora salariile din sectorul bugetar şi ajutoarele sociale, nu au încurajat oamenii să muncească şi au adâncit criza de pe piaţa forţei de muncă din România, a spus Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, membră a CDR.
Pe o piaţă tot mai dificilă a forţei de muncă, fericirea angajaţilor pare să conteze mai mult decât oricând. Pentru că, arată studiile, mai ales noile generaţii, sunt interesate şi de alte beneficii decât pachetul salarial. Printre acestea se numără ambianţa şi confortul la locul de muncă, un factor care determină investiţii uriaşe în rândul angajatorilor.
România se confruntă cu o mare problemă, legată de deficitul forţei de muncă, a cărei nerezolvare poate afecta productivitatea şi, implicit, creşterea economică.
România deţine circa 1.400 de companii de stat, din care aproximativ 200 sunt controlate direct de Guvern, se arată într-un studiu recent al Băncii Mondiale. Potrivit acestuia, companiile de stat din România sunt mai puţin productive decât cele private.
România a înregistrat cea mai mare creştere a salariului minim pe economie din Uniunea Europeană, în ultimul an, de peste 50%, ajungând la 407,3 euro, arată un studiu realizat de Eurofound, Agenţia UE pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă.
Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creştere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de 195%, Grecia fiind singurul stat european cu o scădere procentuală a salariului minim în acest interval, de 14%. Cu toate acestea, nivelul salarial de la noi este în continuare incomparabil mai mic decât cel din ţările occidentale.
Salariile românilor ar fi trebuit să fie cu 25% mai mari în 2016, dacă ar fi ţinut pasul cu productivitatea muncii, potrivit unor calcule ale Institutului Sindical European (ETUI) şi ale Confederaţiei Europene a Sindicatelor (CES), publicate miercuri de Cartel Alfa.
Economiştii au fost nedumeriţi în ultimii ani de un aşa-numit ”paradox al productivităţii”, şi anume faptul că revoluţia digitală din ultimele patru decenii nu a avut ca rezultat o creştere puternică a productivităţii muncii, aşa cum s-a întâmplat la începutul dezvoltării tehnologice, iar un sondaj efectuat de Microsoft arată că atenţia angajaţilor este distrasă de mai mulţi factori, între care filmuleţele cu pisici, relatează Bloomberg.
Companiile de stat au în medie un salariu dublu faţă de companiile din mediul privat, dar au o productivitate cu 40% mai mică faţă de acestea, a declarat marţi, preşedintele Iniţiativei pentru Competivitate, Andreea Paul, sugerând că lucrurile ar trebui îndreptate, având în vedere că mediul privat a găsit soluţii de optimizare fiscală, dar statul nu.
Dacă v-aţi întrebat vreodată cum reuşesc anumite persoane să realizeze mai multe sarcini concomitent şi să fie astfel extrem de productivi, ei bine, co-fondatoarea companiei Branderati şi strateg social media la Intel, Ekaterina Walter, dezvăluie într-o postare pe Linkdin care sunt cele trei obiceiuri ale persoanelor productive.
Mai multe ore petrecute la birou nu înseamnă neapărat mai multe sarcini îndeplinite cu succes. De aceea, concepte precum „managementul timpului“ devin din ce în ce mai prezente în viaţa noastră de zi cu zi pentru a ne ajuta să eficientizăm programul de la locul de muncă.
Persoanele ultra-productive preţuiesc timpul şi ştiu să-l folosească raţional. Acestea adoptă obiceiuri specifice pe care le integrează în rutina lor zilnică pentru a-şi asigura succesul.
Majorarea salariilor în Europa de Est ar putea să nu reprezinte o ameninţare la adresa modelului ieftin al forţei de muncă din această regiune, precum prezic pesimiştii, iar principala cauză a optimismului este productivitatea, scrie Bloomberg într-o analiză care compară costul cu forţa de muncă şi productivitatea din România, Ungaria, Polonia şi Cehia cu cele din Germania.
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie
Vot istoric în SUA: Donald Trump va fi pus sub acuzare pentru rolul său în atacul care a şocat America
Cum va arăta noua taxă auto. Tot ce trebuie să ştii despre ea