
BVB: Listarea nu înseamnă privatizare
Preşedintele BVB, Radu Hanga, a precizat luni, la deschiderea conferinţei legată de aniversarea a 10 ani de la listarea Fondului Proprietatea la Bursă, că o listare nu înseamnă privatizare.
Preşedintele BVB, Radu Hanga, a precizat luni, la deschiderea conferinţei legată de aniversarea a 10 ani de la listarea Fondului Proprietatea la Bursă, că o listare nu înseamnă privatizare.
Pe 22 decembrie 1990, Fănică Bârlă a fost întâiul cetăţean din Buzău care şi-a înregistrat la Registrul Comerţului firma privată, una dintre primele din ţară. El a povestit pentru „Weekend Adevărul“ cum se făceau afaceri în România postdecembristă.
Marele proces al privatizării, demarat emfatic după Revoluţie, s-a încheiat în butaforie: ceea ce trebuia să fie motorul economiei româneşti libere s-a transformat într-o devalizare generalizată, cu concursul politicienilor, oamenilor din administraţie şi al aşa-zişilor investitori. Companiile privatizate, au ajuns rapid în faliment şi au sfârşit prin a fi vândute, bucată cu bucată, la preţuri mult mai mari decât la achiziţie
Omul de afaceri Gruia Stoica, patronul Grampet, a fost condamnat la Iaşi în dosarul unei privatizări ce ar fi adus prejudicii statului român de 8,8 milioane de lei. Judecătorii au finalizat recent motivarea sentinţei şi, în document, au cuprins şi pasaje din mărturia lui Stoica.
Care trebuie să fie rolul statului român în sectoarele strategice ale economiei? Care ar trebui să fie rolul capitalului privat autohton? Cât este prea mult în ceea ce priveşte procesele de liberalizare şi privatizare? Cum se poate construi o strategie naţională şi dacă se pot consensualiza interesele capitalului străin cu cele ale capitalului autohton şi cu o strategie economică guvernamentală?
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) afirmă că iniţiativa legislativă care interzice timp de doi ani listarea companiilor de stat contravine intereselor României, deoarece restricţionează capacitatea statului de a utiliza pieţele de capital pentru finanţarea cheltuielilor şi a investiţiilor.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a venit cu noi argumente critice faţă de măsura guvernului PNL de a permite liberalizarea serviciilor de sănătate, susţinând că spitalele private vor goli de resurse sistemul public. Pe de altă parte Ministerul Sănătăţii insistă că pacienţii nu vor plăti nimic la spitalele private.
Spitalele private vor asigura atât servicii medicale de urgenţă, decontate integral de stat, dar şi tratamentele pacienţilor cu boli cronice incluse în programele naţionale fără nicio taxă suplimentară potrivit Ordonanţei de Guvern adoptată marţi noaptea de guvernul Orban.
Ordonanţa de Urgenţă adoptată, marţi seară, de guvernul demis Orban acordă acces total spitalelor private la banii publici din sistemul de urgenţă. Acest fapt vine în contradicţie cu promisiunea fostului ministru Victor Costache, ce sublinia că spitalele private vor trebui să îşi asume riscul costurilor tratamentelor de urgenţă ce nu sunt acoperite de către programul Acţiunilor Prioritare.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, avertizează că ordonanţa de urgenţă de modificare a legii din domeniul sănătăţii care prevede că spitalele private vor asigura în premieră servicii medicale de urgenţă decontate integral de stat „va destabiliza tot sectorul public de urgenţă, de la serviciile de ambulanţă până la SMURD şi UPU, fără excepţie”.
Andrei Caramitru, fost consilier al preşedintelui USR Dan Barna, propune ca toată lumea să plătească o contribuţie la sănătate, adică inclusiv pensionarii, părinţii pentru copiii lor, dar şi cei cu PFA şi microîntreprindere.
Electroputere Craiova, colosul industrial care înainte de 1989 făcea transformatoare electrice şi locomotive care ajungeau în aproape toată lumea, va fi vândut la metru pătrat
Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat companiei CFR Marfă în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze circa 400 de milioane de euro, a declarat, luni, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, citat de Agerpres.
Ministerul Economiei vrea să modifice Legea nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, prin care să renunţe la administrarea specială în cazul societăţilor la care statul deţine un pachet majoritar de acţiuni şi la filialele acestora aflate în perioada preliminară privatizării, arată un proiect de act normativ publicat în dezbatere pe site-ul ministerului.
Comisia specială de anchetă asupra privatizărilor şi concesionărilor proprietăţilor publice are la dispoziţie 120 de zile pentru a întocmi şi prezenta un raport în Parlament cu privire la privatizările din ultimii ani. Declaraţii în acest sens au fost făcute de preşedintele Comisiei, Igor Munteanu, transmite IPN.
Primăria Capitalei va contracta un împrumut din Trezoreria Statului de 100 milioane de euro, rambursabil în 20 de ani, cu care va plăti subvenţiile restante la căldură şi apă caldă.
Primăria Capitalei vrea să contracteze un împrumut din Trezoreria Statului de 100 milioane de euro pentru următorii 20 de ani, prin care să plătească datoriile către RADET, astfel încât bucureştenii să nu rămână fără apă caldă.
Pe ordinea de zi a şedinţei executivului de joi se află un proiect de act normativ prin care statul aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli a Ministerului Energiei, estimările privind impactul asupra bugetului fiind de 2 miliarde de lei, numai din dividende, la care se adaugă sume obţinute din privatizări.
Miercuri, zeci de angajaţi ai combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea au intrat în greva foamei, după ce au aflat că s-a decis detaşarea lor la Chimcomplex Borzeşti, fără să fie întrebaţi dacă doresc sau nu acest lucru. Doi dintre protestatari au fost duşi astăzi de urgenţă la spital.
Traian Băsescu a răspuns, sâmbătă seara, atacului fostului premier Adrian Năstase, potrivit căruia fostul preşedinte al României „a vândut băncile şi industria românească”. În replică, liderul PMP a spus că „îşi asumă integral toate actele de guvernare în care a fost implicat” şi îl numeşte pe Năstase „un om chinuit de laşitate”, sugerând implicarea acestuia în „privatizarea PETROM”.
Afacerea privind privatizarea companiei de stat Air Moldova este una foarte dubioasă. Proprietarii reali, care au preluat compania, sunt din rândurile actualei guvernări şi această companie ar putea să nu fie ultima privatizată în condiţii suspecte. De aceste păreri sunt deputaţi ai Partidului Socialiştilor şi Partidului Liberal Democrat.
Mâna liberă dată primăriilor la majorarea salariilor le-a făcut pe acestea să înregistreze întârzieri sau chiar să se afle în blocaj la cofinanţarea proiectelor de investiţii. Aşadar, Guvernul propune acum majorarea la 800 de milioane de lei a plafonului maxim la care se pot împrumuta primăriile din veniturile din privatizare.
Tranzacţia referitoare la Şantierul DMHI Mangalia a fost finalizată după patru luni de negocieri, a anunţat ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, precizând că acum statul deţine 51% dintre acţiuni, partenerului olandez, Damen Shipyards Group, revenindu-i diferenţa.
Statul încearcă să privatizeze şi ultimele companii la care mai are acţiuni, sperând să obţină circa 6 milioane de euro. Numai că datoriile unora dintre acestea sunt uriaşe, fiind puţin probabilă găsirea unor investitori în lipsa unor facilităţi care le-ar putea fi acordate.
Deputatul USR Ionuş Moşteanu, membru în Comisia de Transport a Camerei Deputaţilor, susţine, într-o postare pe Facebook, că cea mai mare frână pentru Tarom sunt sindicatele de la direcţia tehnică, conduse de „oameni care îşi văd doar interesele personale“. Moşteanu susţine privatizarea companiei aeriene.
Contractul de privatizare a transportatorului de gaze Vestmoldtransgaz din Republica Moldova a fost semnat miercuri la Chişinău.
Pe reţelele de socializare şi în media circulă reprezentări ale congresului PSD din weekend şi ale lui Dragnea în analogie cu Ceauşescu şi regimul comunist. Tipul acesta de echivalare arată că nu ne dăm seama de natura autoritarismului actual, care nu are nicio legătură cu comunismul, ci cu o hegemonie neoliberală de idei.
Ultimul colos industrial din Iaşi, aflat în insolvenţă de 9 ani, concediază 260 de angajaţi, preavizele fiind emise din această săptămână. Compania are circa 340 de angajaţi. Fortus riscă să intre în faliment pentru că Guvernul nu a modificat legislaţia, astfel încât acţionarul principal – statul - să poată prelua active ale combinatului în schimbul unor datorii de circa 235 de milioane de lei.
Teodor Niţulescu, fost prefect de Teleorman şi fost şef al PSD Teleorman, coleg de partid cu Liviu Dragnea, este martor-cheie în dosarul în care liderul PSD este acuzat de procurorii DNA de constituirea unui grup infracţional oragnizat, dosar care are în centru privatizarea şi afacerile firmei Tel Drum.
Transportatorul naţional de gaze Transgaz a anunţat că Eurotransgaz SRL, societate înfiinţată la Chişinău având ca asociat unic Transgaz, a depus joi cererea de participare la concursul investiţional de privatizare a companiei de stat moldovene Vestmoldtransgaz.