Stiri despre povestea vorbei

    49 rezultate: Sortare: Cronologic ↓ Dupa popularitate
  • Punctuaţia limbii române. Apostroful
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Punctuaţia limbii române. Apostroful

    În limba română, apostroful este un semn folosit în ortografie. Istoria lui este aproape la fel de lungă ca şi cea a punctului. Îl moştenim de la greci şi latini, pe linie cultă, dar folosirea lui în limba noastră scrisă este astăzi destul de limitată.

  • Salutul
pascal
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Salutul pascal

    De la Paşti şi până la Înălţare, creştinii ortodocşi se salută când se întâlnesc pentru prima dată în această perioadă cu arhicunoscutul „Hristos a înviat!”. Majoritatea românilor la care am auzit urarea continuă să pronunţe însă „Cristos a înviat!”, aşa cum se pronunţa numele Mântuitorului pe temei latinesc, ignorându-se revenirea la h-ul etimologic, din greacă (vezi nota).

  • Punctuaţia limbii române. Punctul
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Punctuaţia limbii române. Punctul

    În limba scrisă, punctuaţia contribuie la precizarea înţelesului enunţurilor. Considerată o ramură a lingvisticii, unii spun a gramaticii, punctuaţia este, deopotrivă, o disciplină normativă, dar şi o artă. Deprinderea punctuaţiei este o cerinţă anevoioasă şi doar un număr redus de persoane poate afirma că domină, în chip indubitabil, punctuaţia unei limbi.

  • Mic îndreptar
privind cele mai frecvente greşeli de limbă. Abrevieri (X)
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Mic îndreptar privind cele mai frecvente greşeli de limbă. Abrevieri (X)

    Nevoia de a prescurta scrisul este veche şi pare să fi fost, la începuturi, legată de textele ce urmau să fie gravate pe monede. În mod riguros, distingem astăzi între abrevieri, acronime, sigle şi simboluri, prezentate, în ortografie, sub numele generic de abrevieri. Noi le vom trata însă pe rând, pentru o mai riguroasă informare a publicului.

  • Anvergura unui concept: „plagiatul”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Anvergura unui concept: „plagiatul”

    Definiţiile date de dicţionarele explicative cuvântului „plagiat” ţin, fireşte, de uzul comun, nefiind decât în parte satisfăcătoare atunci când preocupările noastre depăşesc sfera lexicografiei. De aceea, în articolul de azi, vom cerceta înţelesurile acestui termen dintr-o triplă perspectivă: lingvistică, etică şi juridică.

  • „Plagiat“ ‒ un cuvânt cu etimologie incertă
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Plagiat“ ‒ un cuvânt cu etimologie incertă

    Auzim tot mai des, în ultima vreme, cuvântul „plagiat“ legat de lumea academică, dar şi de cea politică. Iată de ce socotim că discuţiile, destul de aprinse de altfel, vor avea de câştigat dacă vom cerceta mai întâi etimologia şi semantismul acestui termen, înainte de a ne lansa în abordări etice, juridice sau ştiinţifice.

  • „Sorcova,
vesela, să trăiţi, să înfloriţi”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Sorcova, vesela, să trăiţi, să înfloriţi”

    Ne vom opri astăzi asupra unui obicei tradiţional de Anul Nou, fără legătură cu ciclul religios al Crăciunului, sorcovitul, a cărui denumire este bulgărească, dar ale cărui rădăcini adânci trebuie căutate în mitologia populară, arhaică, a populaţilor străvechi. În această parte a lumii, se regăsesc în folclor reminiscenţele civilizaţiei tracice peste care s-a aşezat, fără să biruie pe deplin, creştinismul.

  • „Crăciunul”. Înţelesuri vechi şi mai
noi
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Crăciunul”. Înţelesuri vechi şi mai noi

    Cei pasionaţi de înţelesurile adânci ale cuvintelor ar putea aduna zeci de pagini pe seama a cât s-a scris şi se va mai scrie la noi despre etimologia cuvântului „Crăciun”. Îi previn pe aceşti cititori că originea acestei vocabule fundamentale nu este pe deplin lămurită nici filologic, şi nici teologic.

  • De ce nu
ştim alfabetul limbii române?
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    De ce nu ştim alfabetul limbii române?

    Îmi asum următoarea afirmaţie peremptorie, rodul experienţei de o viaţa: doar un număr infim de vorbitori de română ştiu alfabetul limbii noastre. O chestiune de instrucţiune elementară, de clasa întâi, veţi spune, dar căreia învăţământul nostru i-a întors de zeci de ani spatele. Astfel, mai niciun concetăţean instruit nu ştie alfabetul limbii române.

  • Despre sensul „religiei“
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Despre sensul „religiei“

    Acum când lumea noastră se suceşte şi să răsuceşte pe tema rostului religiei în şcoli, când s-a scris cam tot ce se putea scrie, de o tabără şi de altă de preopinenţi, cu încrâncenare, uşurătate, amărăciune sau chiar venin, mie nu îmi rămâne decât să discut aici conceptul din perspectiva etimologiei, adică a devenirii în limbă.

  • Dicţionar de sentimente: intimitate
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Dicţionar de sentimente: intimitate

    INTIMITATE. Cuvântul este un derivat substantival cult din lat. „intimus”, din care provine „intim”. „Intimus” este forma de superlativ al adjectivului lat. „interior”, însemnând partea cea mai profundă, esenţa lucrurilor. În mod obişnuit, „intimitatea” este asociată sufletului, fiind integrată în sistemul euro-american de valori, în culturile care pun accent pe individualitate, prin opoziţie cu culturile solidarităţii.

  • Paştele
străvechi şi mielul nostru pascal
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Paştele străvechi şi mielul nostru pascal

    Arătam anul trecut că în limba română cuvântul „Paşti” (sau „Paşte”) ne vine, cu acelaşi înţeles, din latinescul bisericesc „paschae” (pluralul lui „pascha”), care, la rândul său, provine din grecescul „pásha (Πάσχα)”, iar acesta din ebraicul: „pésah (פֶּסַח‎)”, doar că, ajunşi aici, dăm de necunoscut.

  • Păcatele
limbii şi limba păcatelor
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Păcatele limbii şi limba păcatelor

    Bucureştenii, mari iubitori ai oraşului lor, cunosc prea bine Mănăstirea Antim, unul din cele mai de preţ locaşuri ale capitalei, dar tot mai puţini ştiu şi de ce îi spunem aşa.

  • „Miştocăreasca”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Miştocăreasca”

    Nu am putea vorbi despre manelism ca despre un nou mod de a fi, de a avea şi de a gândi în societatea românească, un modus vivendi, fără ca acesta să aibă şi o identitate lingvistică.

  • Manelizarea României
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Manelizarea României

    Definiţia argoului din DEX (2009) mi se pare învechită. În înţelegerea comună, fără modificări semnificative în ultimii şaizeci de ani, argoul este explicat, de pe de o parte, ca limbaj al unor categorii sociale marginale, un sociolect deci, iar, pe de alta, ca limbaj cifrat (pentru ca aceia care îl folosesc să nu fie înţeleşi de restul societăţii).

  • „Gentilomii
de mahala”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Gentilomii de mahala”

    Îi datorăm lui Nicolae Filimon prima descriere a „slujnicarului”, prototipul ridicat din lumea mahalalelor secolului al XIX-lea şi apărut din pricina „sărăciei vicioase şi marei lipse de cultură morală a unei părţi din junimea noastră.”