Stiri despre povestea vorbei

    49 rezultate: Sortare: Cronologic ↓ Dupa popularitate
  • Punctuaţia limbii române. Apostroful
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Punctuaţia limbii române. Apostroful

    În limba română, apostroful este un semn folosit în ortografie. Istoria lui este aproape la fel de lungă ca şi cea a punctului. Îl moştenim de la greci şi latini, pe linie cultă, dar folosirea lui în limba noastră scrisă este astăzi destul de limitată.

  • Salutul
pascal
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Salutul pascal

    De la Paşti şi până la Înălţare, creştinii ortodocşi se salută când se întâlnesc pentru prima dată în această perioadă cu arhicunoscutul „Hristos a înviat!”. Majoritatea românilor la care am auzit urarea continuă să pronunţe însă „Cristos a înviat!”, aşa cum se pronunţa numele Mântuitorului pe temei latinesc, ignorându-se revenirea la h-ul etimologic, din greacă (vezi nota).

  • Punctuaţia limbii române. Punctul
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Punctuaţia limbii române. Punctul

    În limba scrisă, punctuaţia contribuie la precizarea înţelesului enunţurilor. Considerată o ramură a lingvisticii, unii spun a gramaticii, punctuaţia este, deopotrivă, o disciplină normativă, dar şi o artă. Deprinderea punctuaţiei este o cerinţă anevoioasă şi doar un număr redus de persoane poate afirma că domină, în chip indubitabil, punctuaţia unei limbi.

  • Mic îndreptar
privind cele mai frecvente greşeli de limbă. Abrevieri (X)
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Mic îndreptar privind cele mai frecvente greşeli de limbă. Abrevieri (X)

    Nevoia de a prescurta scrisul este veche şi pare să fi fost, la începuturi, legată de textele ce urmau să fie gravate pe monede. În mod riguros, distingem astăzi între abrevieri, acronime, sigle şi simboluri, prezentate, în ortografie, sub numele generic de abrevieri. Noi le vom trata însă pe rând, pentru o mai riguroasă informare a publicului.

  • Anvergura unui concept: „plagiatul”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Anvergura unui concept: „plagiatul”

    Definiţiile date de dicţionarele explicative cuvântului „plagiat” ţin, fireşte, de uzul comun, nefiind decât în parte satisfăcătoare atunci când preocupările noastre depăşesc sfera lexicografiei. De aceea, în articolul de azi, vom cerceta înţelesurile acestui termen dintr-o triplă perspectivă: lingvistică, etică şi juridică.

  • „Plagiat“ ‒ un cuvânt cu etimologie incertă
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Plagiat“ ‒ un cuvânt cu etimologie incertă

    Auzim tot mai des, în ultima vreme, cuvântul „plagiat“ legat de lumea academică, dar şi de cea politică. Iată de ce socotim că discuţiile, destul de aprinse de altfel, vor avea de câştigat dacă vom cerceta mai întâi etimologia şi semantismul acestui termen, înainte de a ne lansa în abordări etice, juridice sau ştiinţifice.

  • „Sorcova,
vesela, să trăiţi, să înfloriţi”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Sorcova, vesela, să trăiţi, să înfloriţi”

    Ne vom opri astăzi asupra unui obicei tradiţional de Anul Nou, fără legătură cu ciclul religios al Crăciunului, sorcovitul, a cărui denumire este bulgărească, dar ale cărui rădăcini adânci trebuie căutate în mitologia populară, arhaică, a populaţilor străvechi. În această parte a lumii, se regăsesc în folclor reminiscenţele civilizaţiei tracice peste care s-a aşezat, fără să biruie pe deplin, creştinismul.

  • „Crăciunul”. Înţelesuri vechi şi mai
noi
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Crăciunul”. Înţelesuri vechi şi mai noi

    Cei pasionaţi de înţelesurile adânci ale cuvintelor ar putea aduna zeci de pagini pe seama a cât s-a scris şi se va mai scrie la noi despre etimologia cuvântului „Crăciun”. Îi previn pe aceşti cititori că originea acestei vocabule fundamentale nu este pe deplin lămurită nici filologic, şi nici teologic.

  • De ce nu
ştim alfabetul limbii române?
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    De ce nu ştim alfabetul limbii române?

    Îmi asum următoarea afirmaţie peremptorie, rodul experienţei de o viaţa: doar un număr infim de vorbitori de română ştiu alfabetul limbii noastre. O chestiune de instrucţiune elementară, de clasa întâi, veţi spune, dar căreia învăţământul nostru i-a întors de zeci de ani spatele. Astfel, mai niciun concetăţean instruit nu ştie alfabetul limbii române.

  • Despre sensul „religiei“
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Despre sensul „religiei“

    Acum când lumea noastră se suceşte şi să răsuceşte pe tema rostului religiei în şcoli, când s-a scris cam tot ce se putea scrie, de o tabără şi de altă de preopinenţi, cu încrâncenare, uşurătate, amărăciune sau chiar venin, mie nu îmi rămâne decât să discut aici conceptul din perspectiva etimologiei, adică a devenirii în limbă.

  • Dicţionar de sentimente: intimitate
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Dicţionar de sentimente: intimitate

    INTIMITATE. Cuvântul este un derivat substantival cult din lat. „intimus”, din care provine „intim”. „Intimus” este forma de superlativ al adjectivului lat. „interior”, însemnând partea cea mai profundă, esenţa lucrurilor. În mod obişnuit, „intimitatea” este asociată sufletului, fiind integrată în sistemul euro-american de valori, în culturile care pun accent pe individualitate, prin opoziţie cu culturile solidarităţii.

  • Paştele
străvechi şi mielul nostru pascal
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Paştele străvechi şi mielul nostru pascal

    Arătam anul trecut că în limba română cuvântul „Paşti” (sau „Paşte”) ne vine, cu acelaşi înţeles, din latinescul bisericesc „paschae” (pluralul lui „pascha”), care, la rândul său, provine din grecescul „pásha (Πάσχα)”, iar acesta din ebraicul: „pésah (פֶּסַח‎)”, doar că, ajunşi aici, dăm de necunoscut.

  • Păcatele
limbii şi limba păcatelor
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Păcatele limbii şi limba păcatelor

    Bucureştenii, mari iubitori ai oraşului lor, cunosc prea bine Mănăstirea Antim, unul din cele mai de preţ locaşuri ale capitalei, dar tot mai puţini ştiu şi de ce îi spunem aşa.

  • „Miştocăreasca”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Miştocăreasca”

    Nu am putea vorbi despre manelism ca despre un nou mod de a fi, de a avea şi de a gândi în societatea românească, un modus vivendi, fără ca acesta să aibă şi o identitate lingvistică.

  • Manelizarea României
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Manelizarea României

    Definiţia argoului din DEX (2009) mi se pare învechită. În înţelegerea comună, fără modificări semnificative în ultimii şaizeci de ani, argoul este explicat, de pe de o parte, ca limbaj al unor categorii sociale marginale, un sociolect deci, iar, pe de alta, ca limbaj cifrat (pentru ca aceia care îl folosesc să nu fie înţeleşi de restul societăţii).

  • „Gentilomii
de mahala”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Gentilomii de mahala”

    Îi datorăm lui Nicolae Filimon prima descriere a „slujnicarului”, prototipul ridicat din lumea mahalalelor secolului al XIX-lea şi apărut din pricina „sărăciei vicioase şi marei lipse de cultură morală a unei părţi din junimea noastră.”

  • „O ţară de cocalari şi de piţipoance”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „O ţară de cocalari şi de piţipoance”

    Într-una din zilele trecute, am luat prânzul cu un tânăr amic care mi-a spus, după ce ne-am vărsat amândoi amarul nenorocii de a trăi vremurile pe care le trăim, că toate astea se întâmplă pentru că suntem „o ţară de cocalari şi de piţipoance”.

  • Engleza,
da!, romgleza, nu!
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Engleza, da!, romgleza, nu!

    Cu două săptămâni în urmă, am publicat un text prin care, precum domnul Michel Serres în Franţa, îmi îndemnam conaţionalii la boicotarea limbii engleze.

  • Pentru boicotarea limbii engleze
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Pentru boicotarea limbii engleze

    Nu demult, un distins profesor francez de la Universitatea Stanford, Michel Serres, a lansat un apel francezilor de a boicota utilizarea abuzivă a limbii engleze în Franţa. Astfel, ori de câte ori apare o reclamă, în limba engleză, la un produs, el îşi îndeamnă compatrioţii să nu cumpere acel produs.

  • Ce vrei, domne, ui spic romgliş!
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Ce vrei, domne, ui spic romgliş!

    Tot despre romgleză va fi vorba şi în acest articol, continuând lista nenecesarelor şi nefastelor împrumuturi, un inventar început săptămâna trecută, cu atât mai mult cu cât primim noi şi noi semnalări de la comentatorii noştri şi cărora le mulţumim şi pe această cale.

  • Limba engleziţilor şi
englezitelor
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Limba engleziţilor şi englezitelor

    De când mă învârt prin lumea „experţilor”, am în fiecare zi ocazia să aud o limbă românească în care se fac, în mod abuziv şi iremediabil, calcuri din engleză. Despre romgleză, limba engleziţilor şi englezitelor, am mai pomenit, dar niciodată nu va fi îndeajuns pentru a-i putea descrie amploarea şi puterea corozivă.

  • Limba noastră. Gâlceava
înţelepţilor cu mine (II)
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Limba noastră. Gâlceava înţelepţilor cu mine (II)

    Fie că vrem, fie că nu vrem, limba română, ca orice limbă vie, îşi va continua parcursul istoric, de înnoire şi preschimbare, până în ziua morţii ultimului său vorbitor. Acest parcurs nu este un fenomen natural, independent de voinţa oamenilor, nu se petrece de la sine, ci rezultă din interacţiunea dintre spontaneitate şi normă, dintre greşeală şi corectitudine, dintre sociolect şi idiolect, dintre memorie şi uitare.

  • Limba noastră. Gâlceava înţelepţilor
cu mine (I)
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Limba noastră. Gâlceava înţelepţilor cu mine (I)

    Îmi amintesc cu o duioşie de anii de şcoală în care ascultam la radio emisiunea lui Al. Graur dedicată greşelilor de limbă. Nu eram singurul ascultător, fireşte, iar greşelile dezbătute acolo deveniseră, pentru mulţi, pretextul unui prestigios joc de societate.

  • Limba
noastră cea de toate zilele
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Limba noastră cea de toate zilele

    De la vlădică până la opincă, românii vorbesc din ce în ce mai neîngrijit, mai nepăsător şi mai şubred limba maternă. Fenomenul ţine de o instrucţie precară, dar şi de absenţa modelelor culte din spaţiul comunicării publice (radio, televiziune, ziare).

  • „Five o’clock tea”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „Five o’clock tea”

    Dacă în lumea cosmopolită românească din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, obiceiul „ceaiului de la ora cinci” aducea cu sine o nobilă distincţie britanică, Caragiale este, neîndoios, personalitatea care îl consacră lingvistic.

  • „O, Franţă! Dulce Franţă!”
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    „O, Franţă! Dulce Franţă!”

    Deşi nu lipsesc mărturiile despre unele contacte culturale mai timpurii, Dimitrie Cantemir a rămas în conştiinţa naţională ca primul savant la care cultura orientală se contrabalansa armonic cu o închegată apetenţă apuseană. Şi tot prin el au pătruns în limbă şi unele concepte specializate din sfera logicii sau psihologiei.

  • Izvorul latinei savante
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Izvorul latinei savante

    George Călinescu îşi începea a sa „Istorie a literaturii române”, din 1941, cu o frază care pune răspicat problema atestării documentare a limbii române.

  • FOTO Anton Pann şi povestea de dragoste cu Anica, nepoata stareţei Mânăstirii Dintr-un Lemn
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    FOTO Anton Pann şi povestea de dragoste cu Anica, nepoata stareţei Mânăstirii Dintr-un Lemn

    Anton Pann, autorul muzicii imnului „Deşteaptă-te, române!” a avut o şedere scurtă în Vâlcea, dar plină de momente deosebite.  Aici s-a îndrăgostit de Anica, nepoata stareţelor de la Mânăstirea Dintr-un Lemn şi Surpatele şi, tot aici, a cântat pentru prima dată, într-un cadru organizat, imnul naţional pe versurile lui Andrei Mureşanu.

  • Eutanasie, eutanasia,
eutanasiere
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Eutanasie, eutanasia, eutanasiere

    Ultimele zile au adus societăţii noastre recente multe momente de indignare şi dezbinare, dar şi câţiva termeni nu foarte circulanţi („eutanasiere”, „cianuri”…), a căror repetare până la saturaţie pare mai degrabă să întunece minţile decât să le limpezească.

  • Dinspre Italia
    test tag · 11 Dec 2012, 17:22

    Dinspre Italia

    De câte ori mă gândesc la influenţa italiană asupra limbii noastre, îmi apare în minte figura lui Ion Heliade-Rădulescu, omul de la care noi românii am învăţat atât calea cea bună a limbii literare unificate, dar şi prăpastia elucubraţiilor.