Maestrul Marin Teodorescu Zavaidoc a fost cel mai important cântăreţ popular din prima jumătate a secolului XX. În jurul numelui său s-au legat pentru totdeauna două noţiuni, cântecul şi destinul. Cântecul i-a legănat copilăria, l-a pregătit pentru încercările grele ale vieţii, a bucurat copilăria urmaşilor săi, l-a însoţit până la moarte.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Oraşelor, Primăria Municipiului Constanţa împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Dobrogea organizează vineri, 30 octombrie, expoziţia virtuală „Peninsula interbelică”.
Descendent dintr-o familie de iubitori de carte, Iancu Şaraga a dus moştenirea primită mai departe: din librar a devenit un afacerist de prestigiu, punând cartea laolaltă cu luxul. Aşa au apărut Galeriile Lafayette, primul magazin de tip occidental din România, care a reunit sub acelaşi acoperiş comercianţi de toate felurile, români şi străini, şi care atrăgea cea mai rafinată clientelă a perioadei interbelice.
Crestele Carpaţilor, meandrele Deltei Dunării sau Marea Neagră erau principalele destinaţii turistice cu care România îşi atrăgea turiştii şi în perioada interbelică.
De numele lui Leontin Ghergariu se leagă primul liceu românesc din Zalău. Despre cum a luat fiinţă această unitate de învăţământ şi activitatea acesteia în cei 16 ani de funcţionare, vorbeşte Dănuţ Pop, şeful Arhivelor sălăjene.
Imaginile cu oraşul Constanţa din perioada interbelică ne arată un oraş cosmopolit, cu hoteluri grandioase şi locuinţe selecte. Din portul Constanţa plecau curse transatlantice cu nave de lux.
În perioada interbelică, teatrele, cinematografele, cafenelele sau plimbările pe Calea Victoriei erau locurile preferate de bucureşteni pentru petrecerea timpului liber.
Timişoreanul Mihail Maximilian Vaida a absolvit, în 1907, Academia de Ştiinţe Veterinare din Budapesta. Întors în Timişoara, Vaida a activat ca medic veterinar în diverse comune din jurul oraşului.
Nostalgia după România interbelică e un sentiment întâlnit în rândul multora, existând tendinţa de a idealiza acea epocă, a României Mare, considerată adevărata Epocă de Aur din istoria naţională.
Călăraşiul a devenit celebru în perioada interbelică, după ce aici a fost construit un aeroport. Cursele de linie asigurau legătura cu Balcicul, unul dintre punctele de atracţie din Cadrilater. Aici mergeau nu doar membrii familiei regale, ci şi turişti români şi străini. Un drum costa 370 lei.
Înainte de a aplauda pe la diferitele sindrofii organizate de instutuţiile statului cu ocazia Centenarului, ar trebui să ne uităm mai atent la ceea ce este evident că am „câştigat“ în ultimii 100 de ani: am rămas în topul ruşinii europene când vine vorba de lucruri elementare care definesc o societate civilizată.
În ciuda faptului că este prezentată ca o perioadă cu o economie înfloritoare, România din perioada interbelică nu arată atât de bine, dacă privim în farfuriile ţăranilor din prima parte a anilor 1900. Din alimentaţia lor lipsea carnea, lactatele abia erau prezente, iar cantitatea de mămăligă consumată zilnic putea să ajungă şi la 3 kilograme de persoană.
Introducerea uniformelor obligatorii în sistemul şcolar a creat foarte multe dezbateri în ultimii ani. Unele şcoli au introdus uniformele şi fără o lege care să oblige la asta, în altele încă se mai discută.
Pe la începutul anilor 1900 şi mai ales în perioada interbelică, scrie Constantin Beldie în lucrarea “Memorii. Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950)“, prostituţia devenise un lucru obişnuit în România, reglementat legal.
Dacă în 1910, în România erau înregistrate circa 800 de automobile, în anul 1935 erau deja 36.286. În 1933, BMW a lansat primul model propriu şi a putut fi cumpărat şi la Timişoara.
Şedinţele din Parlamentul României de acum 100 de ani nu erau cu mult diferite faţă de cele din zilele noastre, cel puţin când vine vorba despre jigniri şi „jocuri de culise”. Printre apelativele care nu lipseau din şedinţele Parlamentului se numărau „canalie“ sau „pungaş”.
Pe numele ei real Maria Mihaescu, Miţa Biciclista a început să se prostitueze la vârsta de 14 ani. Era printre singurele femei care se plimba cu bicicleta prin Bucureşti la începutul secolului al XX-lea, motiv pentru care s-a ales cu porecla de „Miţa Biciclista”.
În anul 1927, de exemplu, în România, erau aproximativ 12.000 de femei care practicau prostituţia. Tarifele, implicit impozitele, erau diferite în funcţie de categoria bordelului.
Timişoara era unul dintre oraşele din România unde, în perioada dintre cele două războaie mondiale, funcţionau automate pentru dulciuri.
După Unirea din anul 1918, nu mai puţin de 29 de guverne s-au perindat la cârma ţării până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
Pasta de dinţi era promovată numai din considerente estetice, iar la tutun se făcea reclamă special pentru doamnele stresate din înalta societate. Reclamele din perioada interbelică arătau cu totul altfel decât cele de astăzi.
Una dintre cele mai frumoase străzi din România interbelică şi-a pierdut din strălucirea de odinioară, însă întâmplările petrecute aici îndulcesc întoarcerile în timp. Astăzi, cotidianul „Adevărul” vă prezintă povestea Teatrului Papadopol, pe scena căruia Ion Luca Caragiale a conferenţiat în anul 1900. Galaţiul se afla în plină dezvoltare şi avea nevoie de un teatru pentru a satisface pretenţiile culturale din ce în ce mai mari ale gălăţenilor.
Strada Portului din Galaţi este mai degrabă o alee, o fundătură, sau un „apendic” - dacă este să ne luăm după forma acesteia. Deşi are o istorie frumoasă, puţini sunt cei care ştiu de întâmplările petrecute aici în perioada interbelică, drept dovadă că astăzi, zona este sufocată de garaje şi de asfaltul turnat haotic peste piatra cubică a pavajului.
Un autor contemporan aprecia că această casă construită în anul 1880 era cea mai mare şi cea mai frumoasă din centrul oraşului, un adevărat palat. Imobilul a aparţinut negustorului Gheorghe Gheorghiade şi se află situat pe strada Domnească din Galaţi.
Viaţa ţăranilor români era precară în perioada interbelică. Tinerii se căsătoreau de la vârste foarte fragede, după care începeau să muncească în gospodărie, trăiau în case cu o cameră sau două din chirpici sau din lemn în care înghesuiau toţi membrii familiei, iar uneori, iarna, mai erau băgate şi animalele. Media de viaţă era la începutul secolului al XX-lea de numai 32 de ani.
Atunci când dansa, Trixy părea că se înfăşoară într-o plasă aurie, iar plutirile, căderile erau ireal de dulci şi fără de sunet, aşa cum frumos îi descria Nina Cassian actul artistic. Dumitru Checais este şi astăzi emblema dansului românesc, iar limbajul său artistic a fost mereu imposibil de imitat. Astăzi, sala de balet a Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi îi poartă numele.
În perioada interbelică, sănătatea ţăranilor români era destul de şubredă. România avea o mortalitate ridicată, atât în mediul urban, cât mai ales în mediul rural.
Bun cunoscător al domeniului financiar, Simion Gheorghiu este unul din personajele emblematice ale oraşului de la Dunăre. Un palat construit în Galaţi, în perioada 1923-1925, pe strada Domnească nr. 24, îi poartă numele.
Jean Steuerman a fost unul dintre cei mai bogaţi negustori ai oraşului de la Dunăre. În perioada interbelică, acesta a construit o frumoasă casă în stil neoromânesc, cu şapte camere mari, care astăzi poate fi văzută în curtea Liceului Tehnologic „Simion Mehedinţi” Galaţi.
„Păsările de noapte“ sau „liliecii“, cum numea presa vremii lumea interlopă a Galaţilor, aveau o activitate destul de trepidantă şi interesantă, însă pentru a pătrunde în această lume nu era deloc uşor, fiind nevoit să recurgi la cunoştinţe plătite dinainte în acest scop.
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală
Fum alb în
coaliţie. Şefiile TVR şi SRR, împărţite, dar tot politizate. Ce lefuri iau cei din fruntea instituţiilor
INTERVIU Gabi Balint: „Abia începusem să merg, la 11 luni, când
tata m-a luat cu el să joc fotbal“
Magia sparanghelului dispare. Germania pierde muncitorii români şi polonezi. Soluţia nemţilor
Experţii sunt categorici. De ce masca rămâne obligatorie şi pentru vaccinaţi