Rezultatele unei noi cercetări percepţia europenilor faţă de Facilitatea Uniunii Europene de Redresare şi Rezilienţă (RRF), realizate de Kantar, a fost prezentat joi. Studiul pune accent pe folosirea fondurilor în domenii precum educaţia, sănătatea, serviciile publice.
Transmiterea COVID-19 de pe suprafeţe este neglijabilă, susţin trei experţi în sănătate publică americani, care adaugă că problema o reprezintă aerul pe care îl respirăm cu toţii, nu suprafeţele pe care le atingem.
Fumatul este, poate, cel mai controversat obicei în ţara noastră, creând frecvent dispute aprinse atât în familie, cât şi la locul de muncă, cu atât mai mult cu cât în România există mai mult de 5,5 milioane de fumători.
Romii şi imigranţii sunt două grupuri în care românii au cea mai mică încredere, iar 40% din români au o părere, în general, proastă despre romi. În contextul pandemiei de coronavirus, 1 din 10 români consideră că romii sunt principalul grup responsabil pentru răspândirea SARS-Cov-2. Cei mai mulţi români şi-au format opinia despre romi de la televizor, de pe stradă sau de pe Facebook, dar puţini ştiu cu ce dificultăţi se confruntă aceştia.
Cei mai mulţi dintre români par să creadă în teorii ale conspiraţiei care au circulat în legătură cu actuala pandemie cauzată de virusul SARS-CoV-2.
Pentru unele persoane poate părea ciudat când văd pe cineva vorbind cu un animal de companie de parcă ar vorbi cu un om, însă câinii sunt capabili să înţeleagă anumite cuvinte şi să distingă vocile oamenilor, spun cercetările, conform Independent.
Un român din 4 are o experienţă directă sau mediată cu cancerul, arată cel mai recent studiu realizat de Centrul pentru Inovaţie în Medicină şi IMAS. Iar un număr semnificativ de români consideră că un diagnostic de cancer duce întotdeauna la deces. Dezbatem rezultatele studiului cu dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.
O cercetătoare din Cluj a făcut un studiu în care şi-a propus să afle cum văd românii pedofilia şi cum cred că ar trebui pedepsită. Concluziile cercetării vor fi publicate într-o revistă ştiinţifică.
Profilul general al participantului la traficul din România este influenţat de slaba educaţie rutieră primită în şcoli, superficialitatea pregătirii în şcolile de şoferi şi exemplul primit în familie, potrivit unui chestionar online iniţiat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România – UNSAR.
O boală mintală care se manifestă mai ales la tinerii cu vârste între 16 şi 30 de ani, schizofrenia afectează modul în care o persoană gândeşte, simte şi acţionează. Care sunt categoriile de persoane cele mai predispuse, cum se manifestă boala mintală şi cât de periculoasă este afecţiunea aflăm la Adevărul Live de la medicul psihiatru Sorin Pletea.
Războiul informaţional continuu este un atribut esenţial al lumii globalizate, pentru că statele au obligaţia esenţială faţă de ele însele să îşi creeze şi apoi exploateze o imagine proprie, care să corespundă nevoilor proprii de poziţionare în lumea contemporană în care informaţia nu mai are efectiv niciun fel de graniţe fizice.
România ocupă locul 57 la nivel global, respectiv pe locul 24-25 în Uniunea Europeană, la egalitate cu Ungaria, cu 48 de puncte din maxim 100, în raportul privind indicele de percepţie a corupţiei (IPC) în 2016, elaborat de organizaţia Transparency International şi prezentat miercuri la Berlin.
OpenLab - Laboratorul de analiză a Datelor din Surse Deschise şi Big Data al FSPAC-UBB a publicat un raport ce analizează modul în care criza refugiaţilor a fost prezentată în media europeană. Dacă în Germania au fost înregistrate cele mai numeroase comentarii negative, în România, „opiniile radical pro şi contra au acoperit rapid vocile neutre şi echilibrate din media online românească“.
Avocata Gabriela Culda, doctorand în Psihologie judiciară, a explicat, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, în cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi”, de ce pedeapsa cu închisoarea, oricât de drastică ar fi ea, nu îi poate îndrepta pe infractori, în lipsa unei strategii clare de reintegrare a acestora în societate.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Wisconsin-Madison, din SUA, a scos la iveală că anumite obiecte cumpărate ne schimbă percepţia asupra propriei persoane atât de mult încât ajungem să ne considerăm mai slabi decât ne arată cântarul, motiv pentru care au fost numite „daruri transformatoare”.
Percepţia asupra perfecţiunii feminine diferă de la o ţară la alta, iar un trup este perceput ca fiind ideal în funcţie de cultura din care provine o femeie, potrivit unui nou studiu, conform căruia româncele "perfecte" sunt şatene, voluptoase şi au în medie 66,2 kilograme.
Barometrul INSCOP Research realizat la comanda ziarului ”Adevărul” a măsurat, în premieră, percepţia românilor asupra unuia dintre cele mai importante evenimente din agenda internaţională: criza privind datoriile Greciei.
Cei mai mulţi români sunt mândri de naţionalitatea lor, de ţara în care trăiesc şi cred că România are o imagine pozitivă dincolo de graniţe, se arată în cel mai recent sondaj IRES publicat în revista "Sinteze", coordonată de Vasile Dâncu.
Iluziile optice care te ameţesc implică erori în percepţia vizuală, limitate la aparenţele senzoriale care au de-a face cu mişcarea sau forma. Acestea nu sunt însă un motiv de îngrijorare, fiindcă nu sunt cauzate de vreun defect de vedere, ci de modul în care este construit sistemul vizual.
Directorul Fundaţiei Konrad Adenauer pentru România şi Republica Moldova, Sven-Joachim Irmer, a fost invitat, marţi, la Adevărul Live, unde a comentat cele mai recente rezultate ale unui sondaj care măsoară percepţiile şi atitudinea românilor faţă de Germania.
Cu cât un medicament este mai scump, cu atât el pare mai eficient, chiar dacă este vorba de un placebo, potrivit unui studiu care a avut ca subiecţi persoane bolnave de Parkinson.
Hărţile sunt lucruri imperfecte, prezentând lumea în doar două dimensiuni. Majoritatea hărţilor distorsionează mărimea şi forma lucrurilor reprezentate, fapt ce ne perturbă percepţia despre mărimea continentelor şi a ţărilor, mai ales în comparaţie una cu cealaltă.
Unele scene vizuale pot induce în eroare creierul nostru, făcându-l să aprecize greşit aspecte obiective precum forma unui cerc sau lungimea unei linii. Acestea se numesc „iluzii optice“ şi ne permit să înţelegem mai bine percepţia noastră asupra lumii.
Când ne înregistrăm vocea, ea pare foarte diferită de cum o auzim când vorbim, iar cei mai mulţi dintre noi o consideră mai neplăcută. Diferenţa de percepţie este firească şi există o explicaţie ştiinţifică pentru ea.
Numele şi prenumele pe care le purtăm ne pot influenţa imaginea în societate, succesul profesional şi chiar comportamentul la nivel subconştient, spun cercetătorii care au analizat impactul numelor asupra oamenilor.
Lipsa somnului afectează atât memoria, cât şi percepţia, determinând oamenii să-şi formeze amintiri false sau să „înflorească” poveşti.
Femeile se vor mai slabe şi cu o siluetă androgină, în timp ce bărbaţii vor lângă ei o femeie cu forme voluptuoase, greu de trecut cu vederea
Oamenii de ştiinţă au descoperit că majoritatea oamenilor sunt încrezători în talentul oratoric, datorită reacţiilor primite din jur. Acest lucru le distorsionează percepţia în privinţa celorlalte abilităţi care sunt supraestimate, de cele mai multe ori.
De când mass-media transmit evenimentele în direct, s-a schimbat radical nu numai raportul nostru cu lumea, ci şi raportul nostru cu istoria. Cenzura ştirilor din comunism ne-a modificat percepţiile.
Chiar când tu nu vezi ceva, creierul tău vede, susţine un nou studiu. Creierul procesează informaţia vizuală şi îi acordă un înţeles, chiar dacă tu nu ai fost conştient că ai perceput-o.
Concedieri masive la una dintre marile companii de stat: 1.400 de oameni vor fi daţi afară până la sfârşitul anului. Salariile scad cu doar câţiva lei
România, fruntaşă sau codaşă la vaccinare? Toţi au dreptate! Depinde la ce te raportezi
Oficial. Florin Cîţu l-a revocat pe Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii. Cine va asigura interimatul
Vlad Voiculescu: Bucureştiul nu se carantinează de Paşti. Niciuna dintre deciziile deja anunţate ale guvernului nu se schimbă
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală