Ansamblul brâncovenesc „Drugănescu” se află la doar 30 de kilometri de Bucureşti. În ultimii ai, aici s-a dezvoltat un centru pastoral-cultural.
Ambasada SUA la Chişinău anunţă o competiţie deschisă pentru obţinerea unui grant în cadrul programului de granturi Fondul Ambasadorilor pentru Conservarea Culturală pentru anul 2019. Suma minimă a unui singur grant este de 10 mii de dolari, iar cea maximă – 200.000 de dolari, transmite IPN.
Cronicari Digitali este prima campanie de informare ce aduce patrimoniul cultural în lumea digitalăprin intermediul tinerilor şi urmăreşte conservarea moştenirii culturale a României şi promovarea ei în mediul online.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) a lansat miercuri programul Ro-Cultura, de finanţare a sectorului cultural din România, realizată prin Granturile SEE (spaţiul economic european) 2014-2021.
Pe lângă informaţiile şi sfaturile pentru prevenirea furturilor din locuinţe, curţi şi anexe gospodăreşti, promovate în cadrul campaniei „Paza bună…fereşte casa de hoţi!”, demersurile poliţiştilor au vizat şi prevenirea tâlhăriilor, a furturilor din societăţi comerciale, dar şi a furturilor şi distrugerilor în dauna patrimoniului cultural naţional.
În interbelic, sportul românesc începea, timid, să se afirme pe plan internaţional. Schimbarea regimului politic în a doua jumătate a secolului al XX-lea vine, însă, cu transformări radicale:se construiesc numeroase baze sportive şi, odată cu ele, cresc performanţele şi se înmulţesc medaliile olimpice. Sportul românesc era în plină glorie. Astăzi, e în declin. Multe dintre sălile de altădată au fost închise sau au încremenit în timp.
Starea de conservarea a patrimoniului cultural construit la nivel naţional este critică. Instrumentele şi resursele Ministerului Culturii sunt insuficiente pentru a face faţă acestei situaţii excepţionale în care s-a ajuns în ultimele decenii, consideră Corina Şuteu, Ministrul Culturii.
Peste 100 de tinere voluntare promovează, prin dansul lor, valorile de patrimoniu ale Sălajului, la zeci de festivaluri de reconstituire istorică din ţară şi din Europa.
ADR Sud Muntenia beneficiază de o alocare financiară de 53 milioane de euro, fonduri nerambursabile, pentru dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural şi a infrastructurii urbane.
O ştire de săptămâna trecută anunţa că Muzeul Naţional Bran se închide definitiv. N-a stârnit prea multe ecouri. Spaţiul a fost ocupat de declaraţiile preşedintelui Iohannis despre Antena 3. După părerea mea, ar fi trebuit să acordăm mai multă atenţie închiderii unui muzeu decât unor vorbe cel puţin neinspirate ale unui preşedinte care, altminteri, vorbeşte rar. Pe termen lung, situaţia muzeelor e mult mai importantă decât soarta Antenei 3.
Un spectacol în aer liber, cu participarea a numeroşi artişti din Republica Moldova va avea loc duminică, 7 iunie, la Ungheni. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Identitate Culturală-Patrimoniu European”, care promovează patrimoniul cultural românesc şi valorile naţionale.
Adunarea Generală a ONU consideră că distrugerea patrimoniului cultural irakian de către jihadiştii Statului Islamic poate fi constitui crimă de război. Într-o rezoluţie adoptată joi, Adunarea condamnă distrugerile şi jafurile, cerând urmărirea judiciară a autorilor acestui „vandalism cultural”.
După ce sediul iniţial a fost retrocedat, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi-a mutat întreg patrimoniul, compus din cărţi rare, documente de arhivă, manuscrise şi obiecte care au aparţinut scriitorilor, la Casa Presei Libere. Obiectele sînt bine conservate, dar sălile sînt improprii pentru vizitare. Muzeul funcţionează doar ca un depozit.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi va merge în control pentru a vedea ce se întâmplă cu acest conac şi de ce primăria din localitatea Griviţa, cea care se presupune că ar fi proprietarul imobilului, refuză să aloce bani pentru reabilitarea lui.
Scriitorul gorjean i-a adresat o scrisoare deschisă primului ministru Victor Ponta cu privire la situaţia operelor lui Brâncuşi din municipiul Târgu Jiu, care au fost spălat cu jet de apă sub presiune.
Sâmbătă, 1 noiembrie, începând cu ora 11.00, la Muzeul Ţăranului Român (Clubul Ţăranului) se lansează ediţia din 2014 al publicaţiei anuale „Caietele restaurării“, o culegere de texte despre conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural.
Fluturată pe sub nasul nostru din motive de campanie electorală, “mândria de a fi român” este totuşi o temă serioasă. Oamenii obişnuiţi, cei care cred sincer în ea, se întemeiază – chiar dacă nu toţi sunt conştienţi de asta – pe sentimentul apartenenţei la o comunitate de valori culturale, construite în timp.
Propunerea d-nei Rozalia Biro ca ministru al Culturii a stârnit controverse. Unele sunt îndreptăţite, altele scapă din vedere esenţialul. Indiferent cine va fi persoana propusă pentru a ocupa fotoliul ministerial, rămâne să găsim răspunsul la întrebarea fundamentală: ce fel de ministru al Culturii ne trebuie?
Familia Onuţ, din Braşov, a cumpărat în urmă cu cinci ani o casă veche, în localitatea Prejmer. După tranzacţie au realizat că au intrat în posesia unei locuinţe săseşti din anul 1777, pe care au recondiţionat-o şi au inclus-o în patrimoniul UNESCO.
Istoria românilor este neglijată fără nicio reţinere, clădirile de patrimoniu din Capitală fiind considerate un simplu impediment ce stă în calea dezvoltării unor afaceri imobiliare, o arată o rezoluţie oficială emisă de organismul UNESCO, ICOMOS. Concluziile care arată că situaţia este alarmantă au fost prezentate într-o conferinţă de presă ţinută miercuri, la sediul Ordinului Arhitecţilor din România, din strada Arthur Verona din Capitală.
Cînd încerci să traduci textele acestor cîntece în germană, observi că-ţi lipsesc nenumăratele sunete tînguitoare şi numele de alint pentru îndrăgostiţi şi copii – acele formule onomatopeice concise, acele exteriorizări dincolo de rostire – nemijlocite aşa cum nici nu pot să fie cuvintele, scrie Herta Müller, în ediţia de joi, 2 ianuarie, a publicaţiei „Dilema Veche”.
Uneori trecem indiferenţi pe lângă ele sau cunoaştem prea puţin istoria lor, dar, în spatele pereţilor câteodată scorojiţi, se ascund poveşti de sute de ani. Unele sunt monumente cunoscute, altele se află în renovare, dar toate sunt adevărate enciclopedii. adevarul.ro vă prezintă istoria unor clădiri bătrâne de sute de ani, oraş cu oraş.
Legea Descentralizării prin care Guvernul vrea să-şi asume marţi răspunderea în faţa Parlamentului conţine prevederi extrem de grave asupra patrimoniului istoric, consideră preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, Nicuşor Dan. Matematicianul compară situaţia cu momentul 1977, atunci când dictatorul Nicolae Ceauşescu a desfiinţat Direcţia Monumente Istorice. Alături de societatea civilă, reprezentanţii UNESCO critică de asemenea noua lege.
Patrimoniul cultural al României a trecut prin multe perioade de zbucium şi chiar de distrugere în masă. De la luptele cu turcii, la comunism şi până la incompetenţa edililor de astăzi, clădiri preţioase au căzut pradă lamei buldozerelor. Pe fondul descentralizării care ar face şi mai mult rău, adevarul.ro face o trecere în revistă a acestor imobile oraş cu oraş.
În timp ce premierul Victor Ponta a anunţat că Legea Descentralizării va fi aprobată de Guvern mirecurea viitoare, peste 70 de organizaţii ale societăţii civile condamnă mai multe prevederi care nu vor face decât să dea înapoi traseul depolitizării instituţiilor de control. Clădiri de patrimoniu, păduri, râuri vor fi la cheremul baronilor locali. Mai mult decât atât, acest comportament ar pune România într-o situaţie de infringement.
Paisprezece dintre siturile culturale şi istorice ale Europei aflate în pericol de a fi distruse au ajuns pe o listă de salvare a unei organizaţii de patrimoniu, „Europa Nostra“. Roşia Montană din România, o mănăstire renascentistă italiană şi un oraş istoric din Turcia nu prea au multe în comun la prima vedere, dar toate trei sunt ameninţate şi se regăsesc pe această lista de salvare.
Vă aducem înaintea ochilor două poveşti despre două clădiri cu valoare istorică: cea a Conacului Cantacuzino-Deleanu din satul Deleni şi cea a Conacului Polizu Micşuneşti din Maxut. Cele două se află în apropiere unul de altul şi chiar mai mult decât atât cei care le-au contruit fac parte din aceeaşi familie. Totuşi realităţile reduc similitudinile aici.
Am tot încercat să prezentăm pe unde scârţie sistemul românesc cu privire la monumente, oferind zeci de exemple. De această dată edificiu pe care îl prezentăm este doar un exemplu din multele, care nu mai are prea multe şanse.
Patru persoane au fost trimise în judecată pentru comercializare de obiecte de tezaur, găsite după ce au făcut săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa, care este monument UNESCO. Aceştia au valorificat pe piaţa neagră bunurile de patrimoniu, estimate la milioane de euro.
Există destinații în care, ori de câte ori ai merge, tot ai ce admira. Împrejurimile Orheiului nu fac excepție, unde totul respiră istorie.
Aplicaţia Waze nu mai permite raportarea poliţiştilor în trafic
Ordonanţa Militară 4: Preţurile la energie, gaze, salubritate, combustibili şi încălzire sunt plafonate. Relaxare a regulilor pentru persoane peste 65 de ani
Încă doi morţi de coronavirus. Bilanţul deceselor ajunge la 42
UPDATE Alte două decese provocate de Covid-19. Bilanţul ajunge la 40 de morţi
Alte trei decese ale unor persoane diagnosticate cu coronavirus. Bilanţul în România se ridică la 37
UPDATE Încă un deces din cauza Covid-19. Numărul total ajunge la 30
EXCLUSIV Primul interviu cu Victor Costache
după demisie. Săgeţi către Orban şi
Arafat. Ce hotel din Bucureşti a fost transformat în spital VIDEO
Evoluţia simptomelor la bolnavii de COVID-19
Cum trebuie să arate declaraţia pe propria răspundere cu care putem părăsi locuinţa
România intră în carantină totală. Klaus Iohannis: Ce a fost până acum recomandare devine obligaţie. Vârstnicii de peste 65 de ani nu mai pot ieşi din casă