
Monument UNESCO la Iaşi?
Oraşul Iaşi a căpătat, după preluarea de către Bucureşti a statutului de capitală a proaspătului stat român modern, o valoare simbolică, atribuindu-i-se titulatura de „capitală culturală”.
Oraşul Iaşi a căpătat, după preluarea de către Bucureşti a statutului de capitală a proaspătului stat român modern, o valoare simbolică, atribuindu-i-se titulatura de „capitală culturală”.
Imagini rare de pe şantierele arheologice de la mijlocul anilor 2000 arată o faţă nevăzută a Sarmizegetusei Regia.
În urmă cu 325 de ani, la doi ani după terminarea bisericii mari a Mănăstirii Hurezi de la Romanii de Sus (Horezu), Maria Doamna, soţia voievodului Constantin Brâncoveanu începea lucrările de construire a Bolniţei cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Avocatul Poporului a anunţat, luni, că nu a primit de la Primăria Sectorului 1 nicio solicitare oficială pentru emiterea unui punct de vedere referitor la demolarea clădirilor de patrimoniu, dar precizează că s-a implicat activ de-a lungul timpului în salvarea unor monumente.
Doi magistraţi de la Curtea de Apel Constanţa, respectiv preşedintele Marius Cristian Epure şi Adriana Ispas, l-au achitat definitiv pe fostul primar Radu Mazăre pentru vânzarea subevaluată a două terenuri din staţiunea Mamaia. Pe unul dintre ele se află Palatul Regal, iar pe celălalt Cazinoul.
Coiful descoperit pe albia râului Siret ar putea avea o valoare de câteva sute de mii de euro, după cum au declarat mai mulţi oameni de cultură şi istorici
În ciuda celor care n-au crezut că societatea civilă poate face minuni, la Băile Govora tocmai s-a finalizat proiectul de punere în siguranţă a uneia dintre cele mai valoroase şi mai frumoase clădiri de patrimoniu din staţiune.
Arhiva digitală a Comisiunii Monumentelor Istorice este la dispoziţia tuturor cercetătorilor şi persoanelor interesate de istoria protecţiei patrimoniului construit. Peste 18.000 de documente din 704 dosare ale arhivei Comisiunii Monumentelor Istorice sunt disponibile online, graţie proiectului Back-Up.
Având în vedere situaţia epidemiologică actuală delicată şi măsurile conexe acesteia, programul integrat de acţiuni cultural-ştiinţifice se va desfăşura în spaţiul virtual/ online, anunţă Primăria Constanţa.
Proiectul "Ambulanţa pentru monumente" prin care sute de imobile de patrimoniu au fost salvate de la distrugere a fost distins marţi, 10 noiembrie, cu Premiul Publicului, în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu/Premiilor Europa Nostra 2020, cea mai înaltă onoare a Europei în domeniul patrimoniului.
Proiectul Itinerama - „Explorator în Bărăgan” vă invită în săptămâna 9-13 noiembrie 2020 să descoperiţi bogăţiile patrimoniului material şi imaterial din zona Bărăganului, odată cu lansarea primului ghid turistic online destinat exclusiv regiunii din sud-estul României.
Transhumanţa carpatică, parte a vieţii pastorale tradiţionale, a fost înscrisă în Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial, acesta fiind primul pas pentru înscrierea în Patrimoniul UNESCO, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
În vreme ce autorităţile fac proiecte pentru atragerea de bani europeni pentru turismul subacvatic, epavele sunt tăiate şi duse la fier vechi. A fost şi soarta cargoului „Mitera Zafira“, scufundat în urmă cu aproape jumătate de secol şi care, în prezent, este scos bucată cu bucată şi vândut la fier vechi.
În comuna vrânceană Păuneşti există un loc unic în România, care vorbeşte despre importanţa apei pentru oamenii care au trăit pe aceste meleaguri în urmă cu peste 200 de ani. Aproape de centrul comunei, au fost construite în vechime peste 30 de fântâni cu ciutură şi cumpănă.
La Iaşi au fost aduse în premieră 400 de exponate. Printre obiecte se numără şi o fotografie inedită, singura în care apare regele Carol I îngenunchind.
Muzeul Etnologic din Berlin va înapoia Australiei corpurile mumificate a doi copii aborigeni, precum şi oasele umane într-un sicriu de lemn, prezente în colecţiile sale din 1880.
Introducerea codurilor QR pe plăcile comemorative e o „inovaţie digitală târzie“ în România. Prin proiectul de lege pe care l-am propus şi care avansează această măsură nu „revoluţionăm“ nimic. Ne civilizăm. O diferenţă dureroasă.
Mulţi am învăţat la şcoală poezia lui Mihai Eminescu Călin (file din poveste), dar cred că prea puţini ştiu că sintagmele celebre „codrii de aramă”, respectiv „pădurea de argint” sunt realmente nişte locuri din România, mai exact undeva în judeţul Neamţ în apropiere de Mănăstirea Agapia, sat Văratec.
Exceptând „extinderea” obiectivului „Bisericile din Moldova” în anul 2010, prin includerea monumentului Biserica „Învierii Domnului” a Mănăstirii Suceviţa, România nu a mai reuşit, în ultimii 20 de ani, realizarea niciunui dosar care să conducă la valorificarea unui monument în Lista Patrimoniului Mondial.
Creşterea atractivităţii regionale a statelor cu ieşire la Marea Neagră nu a fost niciodată evaluată ca un proiect fezabil, darămite conceput prin mijloace culturale şi ... medicale.
Profesorul universitar Adrian Cioroianu, care acum este ambasadorul României pe lângă UNESCO, povesteşte cum, în copilărie, visa să fie marinar, inspirat de cărţile şi de benzile desenate pe care le citea. Peste ani, însă, a mers contra curentului şi n-a susţinut la cârmă liderii politici care se aflau pe val.
Muzeul Dunării de Jos organizează în luna august Şcoala de Vară, un proiect cu activităţi inedite pentru copii, parte a Programului de Pedagogie Muzeală. Şcoala de Vară urmăreşte cunoaşterea patrimoniului muzeal arheologic descoperit la Dunărea de Jos, a principalelor situri arheologice din judeţul Călăraşi, dar şi înţelegerea necesităţii protejării, conservării şi valorificării patrimoniului muzeal.
Un grup de iniţiativă, Studio Govora, cu sprijinul unor ONG-uri , dar şi al unor instituţii precum Ordinul Arhitecţilor şi Administraţia Fondului Cultural Naţional, şi-a propus salvarea superbului patrimoniu arhitectural din Băile Govora.
După mai multe demersuri ale autorităţilor locale, Ministerul Culturii a aprobat declasarea Castelului, clădirea pierzându-şi, astfel, statutul de monument istoric şi orice protecţie legală.
Un grup de 50 de organizaţii ale tinerilor (elevi sau studenţi) din întreaga ţară solicită Ministerului Tineretului şi Sportului o acţiune fermă pentru lămurirea situaţiei patrimoniului Fundaţiilor pentru Tineret, entităţi private care au preluat în 1990, printr-un decret-lege dat de FSN, patrimoniul Uniunii Tineretului Comunist (UTC) în administrare.
Eleganţa de odinioară a Palatului Ştirbei a fost ştirbită. A fost, pe rând, epicentru al distracţiei bucureştene, reşedinţă a domnitorului, magazin de desfacere şi sediu de muzee. Astăzi, soarta lui e incertă şi stă în pixul instituţiilor statului şi în dorinţa de profit a investitorilor.
Una dintre cele patru staţiuni balneoclimaterice din judeţul Vâlcea ascunde comori nebănuite, un patrimoniu inestimabil format din clădiri istorice cu o arhitectură extraordinară.
Secretarul de stat în Ministerul Culturii Liviu Brătescu acuză primăria comunei Ţibăneşti că a lăsat în ruină conacul familiei Petre P. Carp şi că distruge parcul din localitate, ameninţând cu sancţiuni la adresa şefilor acestei instituţii.
La intervale de două-trei săptămâni, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău va prezenta în mediul online expoziţii pe diferite tematici, prima fiind intitulată „Dacica 3D – Vase dacice din judeţul Sălaj“.
Anul viitor, studenţi ai Universităţii Bucureşti vor învăţa într-un edificiu de patrimoniu, construit în vremea lui Cuza, în săli de curs, laboratoare şi amfiteatre moderne care vor păstra totodată şi „patina” secolului al XIX-lea. Potrivit arhitecţilor, scările,holurile cu arcade, faţada, plafoanele vechi vor fi restaurate şi li se vor păstra toate specificaţiile arhitecturale iniţiale.