La 100 de ani de la naşterea lui Toma Arnăuţoiu, istoricul Dorin Dobrincu face o analiză a rezistenţei armate anticomuniste de pe versantul sudic al munţilor Făgăraş.
La 14 februarie 1921 se năştea la Nucşoara, Muscel, al treilea dintre cei cinci copii ai învăţătorului Ion Arnăuţoiu, Toma. Destinul lui avea să intre în istoria acestei ţări ca întrupând unul dintre cele mai puternice caractere de partizani capabili să lupte pentru libertate, împotrivindu-se totalitarismului care invadase aceste meleaguri.
În vara anului 1951, în munţii Făgăraş, s-a petrecut un episod dramatic al istoriei rezistenţei anticomuniste: soţia unui partizan a fost ucisă de securişti, el arestat, iar copiii lor, hăituiţi de Securitate până la sfârşitul vieţii
Elisabeta Rizea, născută în 28 iunie 1912, este un simbol al rezistenţei anticomuniste şi un model de curaj pentru toţi românii. În ciuda faptului că i-au smuls păul, i-au zdrobit genunchii şi au bătut-o cu bestialitate, „viteaza din Nuşcoara” nu i-a „vândut” pe partizanii anticomunişti. Tuturor celor care au vizitat-o după Revoluţie le spune să să scape ţara de comunism: „Trei zile dacă mai trăiesc, da’ vreau să ştiu că s-a limpezit lumea!’’
Cea mai sângeroasă confruntare dintre partizanii anticomunişti şi trupele de Miliţie ar fi avut loc în iarna anului 1952, la poalele Munţilor Făgăraş şi a lăsat în urmă zeci de morţi, potrivit unor documente de arhivă.
Bucătarul reşiţean Uica Mihai spune că puiul gătit „la groapă“ are o savoare deosebită şi poate fi pus pe masa oricărui gurmand, fără teama de a da greş.
În noaptea de 18 spre 19 iulie au curs râuri de sânge la închisoarea Jilava. Toma Arnăuţoiu, şeful partizanilor anticomunişti din Munţii Făgăraş, a fost pus la zid şi executat. Alături de locotenentul de 38 de ani şi de fratele lui, Petre Arnăuţoiu, în acea noapte, au fost împuşcaţi alţi 14 bărbaţi, pentru îndrăzneala de a susţine grupul de luptători din munţi cu alimente, îmbrăcăminte şi arme. Mormintele lor nu sunt cunoscute nici azi.
Duminică 30 iunie s-a stins din viaţă Elena Arnăuţoiu (100 de ani), un simbol al luptei anticomuniste, sora fraţilor Toma şi Petre Arnăuţoiu, cei care au condus cea mai lungă şi puternică rezistenţă anticomunistă din Europa, între 1949 şi 1958. Ultimul interviu acordat de Elena Arnăuţoiu a fost pentru Adevărul, la sfârşitul anului trecut.
Alexandra Pop este una dintre femeile care au luptat împotriva regimului comunist în primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial. S-a alăturat partizanilor din Munţii Apuseni, a fost arestată şi a murit într-unul dintre aşa-zisele ”transporturi ale morţii”.
Eugen Alimănescu, un ofiţer de miliţie crud şi agramat, a ucis zeci de partizani care nu fuseseră condamnaţi la moarte şi nici măcar judecaţi, la ordinele partidului. El a fost modelul după care s-a inspirat regizorul Sergiu Nicolaescu când a creat personajele comisarilor-eroi într-o serie de patru filme foarte populare în perioada comunistă.
Timp de aproape doi ani, în perioada 1948-1949, preotul Gheorghe Cârstoiu i-a ajutat pe partizanii anticomunişti conduşi de avocatul Dumitru Apostol din comuna argeşeană Şuici. Numai că Securitatea a aflat de grup şi în primăvara lui 1949 l-a arestat pe preotul Cârstoiu.
Pe 20 mai 1958, după mai bine de nouă ani în care încercaseră să-i lichideze pe fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu şi grupul lor de rezistenţă din comuna Nucşoara (judeţul Argeş), comuniştii reuşeau să-i prindă. Acest lucru a fost posibil din cauza trădării mai multor apropiaţi ai fraţilor Arnăuţoiu, în frunte cu un fost coleg de şcoală al lui Toma Arnăuţoiu.
Faţă de Ioan Cigmăian, Petru Decean, Lucian Mitrofan, Iosif şi Elena Maier, Traian Gligor, Traian Mârza, Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu, statul român de azi şi-a făcut, în sfârşit, datoria.
Centrul Local de Combatere a Bolilor a luat decizia uciderii preventive a porcilor din 7 localităţi ale judeţului Tulcea. În tot acest timp apar noi imagini cu cadavrele animalelor ce plutesc pe Dunăre.
Zece eroi, luptători anticomunişti, îşi trăiesc somnul de veci, începând de joi 23 august 2018, la Alba Iulia. Rămăşiţele pământeşti ale acestora au fost reînhumate în cadrul unei ceremonii la care au participat foşti deţinuţi politici, reprezentanţi ai IICCMER, dar şi fostul preşedinte Emil Constantinescu.
Rămăşiţele pământeşti a 10 partizani anticomunişti, descoperite în ultimii ani pe teritoriul judeţului Alba, vor fi reînhumate joi, 23 august, în municipiul Alba Iulia. Partizanii au fost ucişi în timpul unor confruntări armate purtate în anul 1949 cu autorităţile statului comunist pe teritoriul localităţilor Bistra, Mesentea şi Cricău.
Partizanii au fost cel mai crunt ghimpe din coasta oricărei armate de ocupaţie. O armată neregulată, formată din luptători foarte pricepuţi, determinaţi şi fanatici, care semăna teroare în rândurile inamicului aplicând tactici de gherilă, lovind din umbră şi sabotând tot ce se putea. Cele mai renumite trupe de partizani au apărut de-a lungul istoriei în estul Europei şi în Balcani.
Casa în care a trăit Elisabeta Rizea, unul dintre simbolurile luptei anticomuniste (1912-2003), stă în continuare în picioare în comuna argeşeană Nucşoara, dar este grav deteriorată. Bogdan Vârvoreanu, strănepotul Elisabetei Rizea, a iniţiat acum mai bine de două luni o campanie pentru salvarea şi reabilitarea casei memoriale, în vederea transformării ei în muzeu.
Locurile izolate din munţi au fost refugii pentru mii de români care au ales să se ascundă sau să reziste regimului comunist. Mărturii rare din acea perioadă arată ce soartă au avut cei consideraţi de Securitate „bandiţi” şi „terorişti”.
Una dintre cele mai dramatice şi mai eroice rezistenţe anticomuniste organizate în anii grei ai bolşevizării României a avut loc în Munţii Făgăraş, sub conducerea unui lider legendar - Ion Gavrilă Ogoranu. A fost partizanul care a rezistat cel mai mult cu arma în mână contra comuniştilor, fiind condamnat de trei ori la moarte şi prins abia la mijlocul anilor '70.
Dumitru Negroiu, luptător anticomunist din Dobrogea, a avut un sfârşit tragic, asemenea altor mii de partizani. El a fost ucis pe Dealul Viilor, pe drumul de la Lugoj spre Făget, în anul 1950.
Aşa cum o arată unele opinii din spaţiul public, nu avem încă un narativ istoric minim, în afara oricărui tip de negociere valorică, legat de cele petrecute în trecutul nostru recent, mai precis pe durata dictaturii proletariatului.
Ultimul supravieţuitor al rezistenţei din Munţii Banatului şi urmaşii foştilor partizani anticomunişti sunt revoltaţi de declaraţiile senatorului Şerban Nicolae, care a spus că aceştia au acţionat împotriva intereselor României.
Deputatul ALDE Varujan Vosganian a comentat, la Adevărul Live, afirmaţia colegului său de alianţă, senatorul PSD Şerban Nicolae, care a spus că partizanii anticomunişti erau împotriva intereselor României.
Senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat luni, în cadrul dezbaterilor privind declararea zilei de 26 Octombrie - Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă, că partizanii anticomunişti din munţi au slăbit capacitatea de apărare a României. El a mai spus că încercarea de schimbare a stăpânului sovietic cu stăpânul american nu era cu nimic mai bună şi a susţinut că Stalin şi Churchill au fost în egală măsură doi criminali
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a a făcut publice rezultatele campaniei de investigaţii arheologice desfăşurată în perioada 22-23 august 2017 pe teritoriul comunei Cricău din Alba. Acţiunea a constat în deshumarea rămăşiţelor pământeşti a trei luptători anticomunişti.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează începând cu ziua de marţi, 22 august 2017, o acţiune de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Cricău din Alba pentru deshumarea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu, care au murit la 8 martie 1949 într-o confruntare armată cu trupe şi cadre operative ale Securităţii.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) pregăteşte o nouă acţiune de căutare şi deshumare a unor victime ale fostei securităţi comuniste. Este vorba despre trei eroi ucişi în 9 martie 1949 pe Valea Cricăului, în apropiere de masivul Piatra Craivii
Alexandru Nicolae Mihuţ, fost preşedinte al clubului Dinamo Bucureşti la începutul anilor '60, a fost unul dintre cei mai temuţi vânători ai partizanilor anticomunişti din munţi.
Mişcarea de rezistenţă împotriva sistemului comunist s-a manifestat la nivelul întregii ţări. În Dobrogea a existat, la fel ca în Apuseni sau în Făgăraş, un nucleu de partizani care s-au opus noului regim totalitar. Anihilarea acestui nucleu avea să se facă cu brutalitate, mulţi dintre oponenţi fiind ucişi în secret fără a exista o sentinţă de condamnare la moarte.
Oficial. Florin Cîţu l-a revocat pe Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii. Cine va asigura interimatul
Vlad Voiculescu: Bucureştiul nu se carantinează de Paşti. Niciuna dintre deciziile deja anunţate ale guvernului nu se schimbă
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală
Fum alb în
coaliţie. Şefiile TVR şi SRR, împărţite, dar tot politizate. Ce lefuri iau cei din fruntea instituţiilor
INTERVIU Gabi Balint: „Abia începusem să merg, la 11 luni, când
tata m-a luat cu el să joc fotbal“