În vara anului 2017, un antreprenor târgoviştean a solicitat Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească Târgovişte încheierea unui contract pentru descărcarea de sarcină arheologică a unui teren situat în apropierea bisericii Sf. Nicolae Androneşti, unde acesta dorea să ridice o construcţie.
În ciuda imaginariului popular, specialiştii dar şi izvoarele istorice arată că de fapt voievozii Moldovei se bazau pe trupe de elită în luptele cu turcii, dar şi cu alţi inamici de calibru. Mai mult decât atât sunt consemnate şi trupe de elită, despre care se ştie foarte puţin.
Croissantul este unul dintre cele mai apreciate produse de patiserie. Istoria acestuia este lungă şi are legătură cu un război care a avut loc în urmă cu aproape 350 de ani.
La mai puţin de 10 km de vestul oraşului Piteşti, în satul Ciocănăi din comuna Moşoaia se află o biserică cu o pictură total ieşită din canoanele bisericeşti. Supranumit „Biserica cu moartea“, lăcaşul de cult are pictată pe unul dintre ziduri moartea râzând.
Timp de patru secole, Principatele Române au fost vasale ale Imperiului Otoman. Voievozii români au plătit tribut în tot acest timp, dar şi nenumărate alte taxe impuse de Înalta Poartă. Mai mult, sultanul vindea după bunul plac tronul Principatelor pretendenţilor care plăteau mai mult. Cu toate acestea, Moldova şi Ţara Românească nu au ajuns niciodată provincii otomane.
Radu al V-lea sau Radu cel Tânăr, cum era cunoscut de contemporanii săi, a fost unul dintre personajele obscure, dar şi fascinante în acelaşi timp ale istoriei românilor. A avut o domnie fragmentară şi puţin semnificativă, dar a impresionat prin calităţile sale războinice şi mai ales fiindcă i-a bătut pe turci de 20 de ori.
Una dintre cele mai importante bătălii ale secolului al XVI-lea în Europa a fost cea de la Mohacs. Evenimentul a rămas în istorie drept un dezastru pentru unul dintre cele mai puternice regate din zona est-central europeană, cel al Ungariei. Totodată, a deschis drumul otomanilor către centrul Europei, bătrânul continent fiind la un pas de colaps. În plus, această bătălie a arătat lipsa de unitate a Europei, ungurii fiind lăsaţi singuri.
Tudor Vladimirescu este unul dintre personajele exponenţiale ale istoriei românilor. Înainte de a se ridica, mai ales împotriva turcilor, Tudor din Vladimiri a fost negustor, cârciumar şi mercenar în armatele ruseşti, reuşind să adune o avere destul de importantă atât cu sabia, cât şi cu negustoria.
Ziua numelui este un prilej de bucurie pentru sărbătorit care este, de multe ori, felicitat de cunoscuţi cu urarea: „Să trăieşti cu numele!”. Însă, în spatele acestor cuvinte se ascunde o dramă.
Otomanii au făurit unul dintre cele mai puternice imperii ale evului mediu. Războinicii sultanului au făcut să tremure o Europă întreagă şi au aservit numeroase ţări balcanice şi central europene. Fondatorii acestui imperiu au fost însă nişte nomazi islamizaţi, de foarte mică importanţă, dar care au reuşit să supravieţuiască în munţii Anatoliei şi să câştige o bătălie aparent insignifiantă, dar de cotitură în istoria lumii.
Bătălia de la Vaslui a fost una dintre cele mai importante victorii ale oştilor medievale româneşti contra otomanilor. Biruinţa lui Ştefan cel Mare a avut ecouri internaţionale şi a fost rezultatul unei organizări militare ingenioase, dar şi a unei armate călite deja în numeroase conflicte.
Mănăstirea Măxineni se află la graniţa dintre judeţele Galaţi şi Brăila, iar splendoarea ei arhitecturală a fost redată lumii, după planurile originale, pe bani europeni. Vreme de secole, a fost loc de rugăciune, dar şi spital, redută militară, adăpost pentru vite şi refugiu pentru haiduci.
Cronicarul Ion Neculce sugerează în „Letopişeţul Ţării Moldovei” că domnitorul Ştefan, aflat în ultimele momente ale vieţii sale, i-a lăsat un testament politic urmaşului său la tron.
Pe teritoriul comunei Şibot din Alba se află un monument care aminteşte de o mare bătălie ce a avut loc aici în urmă cu 537 de ani, între creştini şi otomani. Inteligenţa unui mare conducător al vremurilor, Pavel Cneazul, a făcut ca armată creştină să obţină victoria.
Pentru întărirea fortificaţiei muşatine în faţa performanţelor balistice ale tunului, în asediu, domnitorii Moldovei au luat mai multe măsuri de protecţie.
Văcăreştii, boieri cu aplecare pentru literatură şi politică, şi-au ocrotit ţara când a fost cu putinţă. Au avut moşii, însă n-au trăit doar ca să se bucure de averi şi de funcţii înalte, ci şi pentru a contribui la viitorul cultural şi diplomatic al românilor. În secolul al XVIII-lea, Ianache Văcărescu a mers deseori în numele lui Brâncoveanu la Poartă, iar în 1919, Elena Văcărescu a reprezentat România la Conferinţa de Pace de la Paris.
Şerban Cantacuzino a fost domnul Ţării Româneşti între 1678 şi 1688. Era membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor, fiind fiul postelnicului Constantin Cantacuzino şi frate al marelui cărturar stolnicul Constantin Cantacuzino.
Pe lângă faptul că stăpânirea otomană a schimbat numele majorităţii localităţilor din Dobrogea, oamenii vremii au notat buzurile la care erau supuşi românii.
Grigore al III-lea Ghica a fost domnitorul Moldovei în perioada în care turcii şi ruşii au hotărât ca Bucovina să ajungă în posesia Imperiului Habsburgic. Cum Ghica s-a opus vehement acestei decizii, Poarta a ordonat asasinarea sa.
Strămoşii noştri aveau voievozi cumpliţi, femeile le erau frumoase, dar multe dintre ele uşuratice, iar „ghiaurii” erau răi din fire. Sunt câteva dintre descrierile pe care cronicarii turci din secolele trecute le ofereau locuitorilor Moldovei, Munteniei şi Transilvaniei. Mărturii istoricilor otomani din anii Evului Mediu prezintă detalii inedite despre viaţa strămoşilor noştri.
Cel mai mare sistem defensiv subteran construit vreodată lângă Dunăre se presupune că s-a aflat la Brăila. Este vorba despre legendarele hrube construite de turci, în timpul celor trei secole de ocupaţie otomană a oraşului. Păienjenişul de tunele de sub vechea cetate servea ca depozit de alimente şi mărfuri pe timp de pace şi pentru mişcarea trupelor pe timp de război.
În majoritatea reprezentărilor, în special de pe zidurile mănăstirilor, voievozii români sunt înfăţişaţi purtând coroane complexe, cel mai probabil realizate din aur şi bătute cu pietre scumpe. Preţioasele podoabe care încununau fruntea domnitorilor la încoronare au dispărut fără urmă.
„Poarta otomană a recunoscut Transilvaniei un statut de autonomie statală de maximă extensie“, spune cunoscutul turcolog Tasin Gemil în cuvântul înainte al cărţii „Principatul Transilvaniei în epoca suzeranităţii otomane 1541-1688”, al cărei autor este istoricul clujean Călin Felezeu.
În primul genocid al secolului XX (1915-1923) au pierit, în funcţie de sursa datelor, între 500.000 şi 1,5 milioane de armeni din Anatolia, peninsula ocupată de otomani. Urmaşii refugiaţilor din România povestesc despre dramele care le-au însângerat familiile şi despre puterea de a începe o nouă viaţă în ţara noastră.
Unul dintre cele mai importante artefacte din muzeul Topkapî din Turcia este o armă. Mai precis, este spada voievodului Ştefan cel Mare, o armă încărcată de legendă, venerată şi temută de turci, construită din oţel special la indiciaţiile personale ale voievodului.
La începutul sec.XIX, în timpul războaielor sângeroase dintre turci şi ruşi, lazii au migrat pe meleaguri dobrogene. Ei au întemeiat aşezarea Lazu, căruia i se spunea Laz Mahale sau mahalaua lazilor.
Rămasă în istorie drept cea mai măreaţă bătălie pe care Mihai Viteazul a purtat-o cu turcii, în lupta de la Călugăreni voievodul a fost practic învins. Deşi l-a atacat pe Sinan Paşa, oştile otomane au reuşit să ocupe Ţara Românească.
Istoricii spun că forţa militară a armatei lui Ştefan cel Mare nu se baza pe ţărani luaţi de la coarnele plugului. Din contră, nucleul armatei care zdrobea pe otomani, unguri şi poloni era format din soldaţi profesionişti şi războinici experţi în tacticile de gherilă.
Cronicarul Ion Neculce sugerează în „Letopişeţul Ţării Moldovei” că domnitorul Ştefan, aflat în ultimele momente ale vieţii sale, i-a lăsat un testament politic urmaşului său la tron.
În iarna anului 1686, Garnizoana din Timişora turcească era din nou pe picior de război. Ameninţarea austriacă devenise tot mai puternică.
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO