ortografie - ultimele știri
Iulia-Daria Lefter, elevă în clasa a IV-a la Şcoala Gimnazială ”Mihail Sadoveanu” din Galaţi, este unul dintre copiii geniali ai României. Cântă de la 4 ani şi jumătate, iar până la vârsta de 10 ani a câştigat peste 30 de concursuri şi festivaluri na...
Vom cerceta astăzi o normă ortografică care a stârnit destulă agitaţie şi un val de comentarii atunci când Academia a introdus-o, în 2005: scrierea legată, în majoritatea enunţurilor, a cuvintelor: „niciunul, niciuna“, respectiv „niciun, nicio“. Deşi...
Adjectivul „diacritic” a fost împrumutat din franceză (unde apare în secolul al XVII-lea, fiind preluat, pe cale cultă, din greaca veche ‒ „diakritikós”) şi înseamnă „care deosebeşte”. Termenul se foloseşte în ortografie (a se vedea mai jos) şi în me...
În limba română, apostroful este un semn folosit în ortografie. Istoria lui este aproape la fel de lungă ca şi cea a punctului. Îl moştenim de la greci şi latini, pe linie cultă, dar folosirea lui în limba noastră scrisă este astăzi destul de limitat...
Voi încheia grupajul de texte dedicat ortografiei cu un articol care se adresează îndeosebi profesorilor de limba şi literatura română, elevilor (mai ales celor din gimnaziu), profesioniştilor din industria cărţii şi a altor publicaţii care, în munca...
În limba scrisă, punctuaţia contribuie la precizarea înţelesului enunţurilor. Considerată o ramură a lingvisticii, unii spun a gramaticii, punctuaţia este, deopotrivă, o disciplină normativă, dar şi o artă. Deprinderea punctuaţiei este o cerinţă anev...
Nevoia de a prescurta scrisul este veche şi pare să fi fost, la începuturi, legată de textele ce urmau să fie gravate pe monede. În mod riguros, distingem astăzi între abrevieri, acronime, sigle şi simboluri, prezentate, în ortografie, sub numele gen...
Acum vreo două decenii, scrierea cu majusculă era tratată în „Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie”, al Academie Române, ultima ediţia, a V-a, fiind publicată în 1995. Ulterior, Academia a renunţat la „Îndreptar…”, prezentând aceste ches...
În lumea de azi, mesajele scrise apar pretutindeni. Le întâlnim pe stradă, pe afişe şi indicatoare, în magazine, pe etichete, alături de tot ce se vinde, pe şosele, la intrarea şi ieşirea din localităţi etc. Omul contemporan trăieşte într-o lume prol...
Limba română se manifestă ca un sistem lexical deschis, primind necontenit cuvinte din limbi străine, dominantă fiind azi engleza anglo-americană. În general, aceste cuvinte îşi menţin scrierea şi pronunţia din limba de origine, fără adaptări. Fireşt...
În limba română, cuvintele compuse, aparţinând tuturor claselor morfologice, se scriu fie despărţite, fie cu cratimă, fie împreună. În DOOM (2002), se face o descriere detaliată a principiilor care guvernează aceste opţiuni....
Abordarea formării cuvintelor prin derivarea cu sufixe şi prefixe este o temă actuală nu doar pentru că greşelile persistă, ci şi pentru că se observă, sub nefasta influenţă a englezei, o exagerată folosire a cratimei la cuvintele mai noi, formate cu...
Încheiem astăzi dificultăţile morfologice persistente. De aceea, nu voi relua toate aspectele din „Îndreptar”, ci doar pe cele curente, discutând şi unele tendinţe recente. Actuala fază se caracterizează îndeosebi prin absenţa modelelor de limbă. Jur...
„Nu trebuie să fii lingvist ca să-ţi dai seama că limba română s-a urâţit sau, mai bine zis, este urâţită, simplificată, traumatizată de unii vorbitori fără carte şi fără bun simţ. Nici limba scrisă nu dă totdeauna semne de inteligenţă şi corectitudi...
Norma ne arată că nu ne putem bizui în chip absolut doar pe auz sau pe pronunţia deprinsă spontan, de la alţii. Deşi principiul scrierii limbii române este fonetic, există diferenţe subtile între scriere şi rostire. Spunem, bunăoară, „uaie“ (cu u scu...
Ne-am propus, de-a lungul unei serii de articole, să prezentăm cele mai frecvente dificultăţi de limbă, surprinse în manifestările actuale, dificultăţi atât de pronunţie, cât şi de scriere. Să o spunem de la început: multe dintre aceste perturbări se...
Toate manualele şcolare sunt scrise după vechile norme ortografice ale limbii române, deşi, potrivit unui proiect rătăcit prin Guvern, Republica Moldova urma să treacă la scrierea cu „â“ şi „sunt“ de la 1 ianuarie 2011....