
Opera Naţională Bucureşti suspendă redeschiderea stagiunii 2020 - 2021
Opera Naţională Bucureşti a anunţat marţi că suspendă redeschiderea stagiunii 2020 - 2021, programată pentru 8 octombrie.
Opera Naţională Bucureşti a anunţat marţi că suspendă redeschiderea stagiunii 2020 - 2021, programată pentru 8 octombrie.
în cadrul Seri de Operă Online, Opera Naţională Bucureşti va prezenta spectacolele „Tosca” de de Giacomo Puccini şi „Lacul Lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski. Astfel, luni, 30 martie, ora 18.30 va fi prezentată înregistrarea spectacolului „Tosca” de de Giacomo Puccini, iar joi, 2 aprilie, de la ora 18.30, va fi difuzat spectacolul de balet „Lacul Lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, în regia şi coregrafia lui Gheorghe Iancu.
După zece stagiuni de programări concertante la Bucureşti, ultimei opere pucciniene i-a venit rândul pentru o producţie scenică în teatrul liric de pe malul Dâmboviţei. Trecuseră aproape 50 de ani de la anterioara, 19 martie 1971, autografiată de Jean Rânzescu, nume de neuitat.
Soprana Maria Guleghina a fost invitată, sâmbătă, 8 februarie, într-un concert condus de italianul Alberto Veronesi, pe care Opera Naţională Bucureşti (ONB) i l-a dedicat. Joi, 13 februarie, celebra soprana, născută în Odesa, va interpreta rolul titular în premiera "Turandot" de Giacomo Puccini, în calitate de invitată extraordinară. Premiera "Turandot" va mai fi reprezentată vineri şi duminică, cu alte distribuţii, pe scena ONB.
Mai întâi un nou debut al tenorului Adrian Dumitru, ca interpret titular al operei „Faust” de Gounod. Pe prima scenă lirică naţională există o montare veche de peste 20 de ani, semnată de Alexandru Tocilescu, în scenografia şi design-ul luminilor aparţinâtoare arh. Cătălin I. Arbore.
S-a deschis stagiunea primei scene lirice naţionale şi titlul ales a fost cunoscutul opus al lui Camille Saint-Saëns, pe libretul lui Ferdinand Lemaire. O nouă producţie, la 27 de ani de la anterioara care venea după nouă decenii de la premiera absolută românească. Demersul poate fi atractiv pentru public, dar şi pretenţios pentru interpreţi, confruntaţi cu o stilistică diferită de cea italiană, mult obişnuită la noi.
A început şi stagiunea de la Opera Naţională Bucureşti, după o reprezentaţie în afara sezonului, cu Œdipe, în cadrul unui eveniment asociat Festivalului Enescu 2019.
Opera Naţională Bucureşti prezintă sâmbătă, 21 septembrie, începând cu ora 19:00 „Oedipe” de George Enescu, regia poartă semnătura Valentina Carrasco, decorurile au fost realizate de către Blanca Aňón, costumele de către Barbara Del Piano,
„Continuând o bună practică, prima scenă lirică a ţării a programat un spectacol comemorativ în memoria unuia dintre cei mai importanţi artişti lirici români din generaţia de aur a Operei bucureştene, tenorul Cornel Stavru, care ar fi împlinit 90 de ani în 31 august, dacă nu s-ar fi stins la 17 septembrie 2015. „Bal mascat“ de Verdi a fost unul dintre marile succese ale lui Cornel Stavru.
După mulţi ani de absenţă cauzată de lipsa unor voci potrivite, Trubadurula revenit anul acesta pe scenele naţionale: la Sala Radio, în iarnă, în concert, apoi la Opera Braşov, iar acum la Opera Naţională.
... şi face dâră la Opera Naţională Bucureşti, montând în numai un an şi patru luni ca autor total a treia premieră, după „Don Carlos“, „Tosca“ şi, în plus, ca semnatar al decorului, costumelor, luminilor, dipticul „Peer Gynt - Carmina Burana“.
Opera Naţională Bucureşti prezintă premiera spectacolului „Trubadurul” de Giuseppe Verdi. Regia, decorurile, costumele şi luminile poartă semnătura lui Mario De Carlo. Asistent scenografie Andreea Koch, Corul Operei Naţionale Bucureşti este pregătit de către Daniel Jinga. Asistent regie Alex Nagy. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Iurie Florea.
A fost o nouă premieră, asociere de două titluri simfonice populare, „Peer Gynt“, suite pentru orchestră de Edvard Grieg şi „Carmina Burana“, cantată scenică de Carl Orff, ultima imaginată în formă de balet. Un duplex cu afiş luxos, prin prezenţa lui Ion Caramitru, recitator în Grieg şi a coregrafului italian Davide Bombana în Orff.
Cu vreo zece zile înainte de premiera noii producţii de Tosca de la Opera Naţională, Iulia Isaev debuta neaşteptat la New York în rolul titular, înlocuind-o pe Jennifer Rowley, indisponibilă pentru o seară.
Sunt perioade în care distribuţiile primei scene lirice naţionale abundă de oaspeţi. Din străinătate şi din ţară. Nu e rău. Publicul adoră intrările în rol, vocile noi şi diversitatea combinaţiilor între ele. Din punctul de vedere al temei alese, criticul a avut la dispoziţie, recent, două spectacole de interes, „Nabucco” şi „Tosca”.
De ce aşa un titlu de cronică? Pentru că opera pucciniană este un opus obligatoriu, ce nu trebuie să lipsească de pe niciun afiş de teatru liric respectabil. Pe Splai era absent. Apoi, pentru că vocile disponibile erau la îndemână, cel puţin la Bucureşti.
După o absenţă de mai bine de trei ani (fără a socoti reprezentaţia în concert din 2018), Toscarevine în repertoriul Operei Naţionale Bucureşti. Este a treia producţie prezentată în clădirea din Piaţa Eroilor în aproape 70 de ani. Suficiente motive pentru ca premiera de aseară să fie un eveniment.
Opera Naţională Bucureşti prezintă sâmbătă, 30 martie 2019, şi duminică, 31 martie 2019, premiera spectacolului „Tosca” de Giacomo Puccini. Regia, decorul, costumele şi light design-ul poartă semnătura lui Mario De Carlo. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare. Corul Operei Naţionale Bucureşti va fi pregătit de către Daniel Jinga, iar corul de copii de către Smaranda Morgovan. Asistenţi de regie Claudia Machedon şi Paula Gherghe.
Din nou, am ales la întâmplare. Fără o atracţie specială. Spectacole curente, de stagiune, totuşi, cu două debuturi, unul important alături de un invitat italian, celălalt pentru un rol mic. Aşadar, „Cavalleria rusticana“ de Mascagni şi „Paiaţe“ de Leoncavallo, producţiile lui Ion Caramitru, cu premiere acum un an. Prilej pentru a observa şi cum se manifestă intrarea în rutină, dacă există.
Reiau tema invitaţilor şi intrărilor în rol pe prima scenă lirică a ţării, incitat de un recent spectacol cu „Rigoletto“ de Verdi, în care baritonul clujean Balla Sándor a fost personajul titular, iar tânărul tenor Adrian Dumitru a debutat în straiele Ducelui de Mantua. Li s-a alăturat soprana Veronica Anuşca, Gilda, o artistă prea puţin prezentă pe afişul Operei Naţionale Bucureşti.
2019 găseşte Opera Naţională Bucureşti pe acelaşi drum greşit pe care păşeşte apăsat de doi ani încoace. Numeroasele schimbări de direcţiune şi hotărârile judecătoreşti care amendează măsurile ministerului culturii duc la degradarea continuă a misiunii instituţiei din Piaţa Eroilor.
În urma constaţiilor lui Cătălin Ionescu Arbore, la o lună de la numire, dirijorul Răsvan Cernat a fost schimbat cu baritonul Ştefan Ignat la şefia Operei Naţionale Bucureşti (ONB). Ştefan Ignat a ocupat postul de director interimar al ONB din decembrie 2017 până în decembrie 2018.
S-a întâmplat recent la Opera Naţională Bucureşti. Într-un titlu pentru care Verdi a fixat ca de obicei cu preciziune timbralităţile personajelor vizavi de rolurile interpretate, de profilurile lor caracterologice, de dramaturgia izvorâtă din sursele literare, aici, piesa omonimă a lui Schiller forjată de libretiştii Méry şi du Locle, am întâlnit un bariton, pe tânărul şi promiţătorul Cătălin Toropoc, distribuit în rolul de bas al regelui Filip.
Curtea de Apel a admis, pe 18 decembrie, apelurile declarate de Răzvan Ioan Dincă, Alina Moldovan, Iacob Mădălina Gabriela şi Petrescu Georgeta împotriva sentinţei penale a Judecătoriei sectorului 1 din Bucureşti.
Evenimente deosebite au prilejuit spectacole cu dedicaţie, programate pe prima scenă lirică a ţării. Numesc Ziua Naţională, Centenarul Marii Uniri, dar a existat şi aniversarea a 97 de ani de la înfiinţarea Operei Române, deşi aceasta din urmă, la 8 decembrie, nu a fost evidenţiată în mod special.
În noiembrie şi decembrie, am ales la întâmplare dintre titlurile curente, de stagiune. Drept eventuale criterii de selecţie ar putea fi apariţia ca Violetta din „Traviata“ verdiană a sopranei croate Lana Kos, Desdemona din recenta premieră cu „Otello“ şi debutul tenorului Paul Lungu în Lenski din „Evgheni Oneghin“ de Ceaikovski. Doi tineri artişti.
Spectacol caritabil extraordinar înainte de Crăciun la ONB. Antonio Casalinho, tânărul balerin portughez care, la doar 16 ani, este considerat noua stea a baletului mondial, va oferi un adevărat regal de balet clasic şi contemporan pe 17 decembrie, alături de elevi ai Conservatorio Inteternational de Ballet e Danca Annarella Sanchez din Portugalia şi de balerini de la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”.
Răsvan Cernat este noul director interimar al Operei Naţionale Bucureşti. Dirijorul îl înlocuieşte pe baritonul Ştefan Ignat, care a fost director interimar din luna iulie 2018.
Premieră a stagiunii anterioare, opera verdiană a avut „cast”-uri variate, alcătuite prin cele mai diverse combinaţii de cântăreţi autohtoni din teatrul bucureştean sau din ţară cu cântăreţi din diaspora română, precum şi cu invitaţi din străinătate etc.
Deschiderea stagiunii cu „Otello“ de Verdi a marcat începutul unui nou sezon aflat sub conducerea interimară a baritonului Ştefan Ignat, cel puţin până la un nou concurs de proiecte de management. Un sezon ce continuă pe direcţionările din ultimul an, dar şi cu aşteptate ameliorări.