Este vorba despre producţia lui Andrei Şerban din 2017, acum sub bagheta lui Tiberiu Soare la pupitrul Orchestrei primei scene lirice naţionale, într-o nouă distribuţie pentru care teatrul a organizat sesiuni de casting.
Îmi face plăcere să folosesc un asemenea titlu. În actuala stagiune, Opera Naţională şi-a onorat Centenarul, nu numai prin anunţarea întregului program cu distribuţii cu tot încă dinaintea deschiderii oficiale, ci şi prin invitarea în spectacole a unor vedete internaţionale adevărate, printre acestea numărându-se şi români ce-şi desfăşoară activitatea în străinătate.
Aproape de final, stagiunea centenară a Operei Naţionale Bucureşti a produs şi mult aşteptatul debut al lui Christian Badea, cu două spectacole cu Otello într-o distribuţie excepţională de solişti principali. Evenimentul tinde să devină mai important decât ar părea la prima vedere.
Un interviu acordat cu o zi înaintea primului dintre cele două spectacole cu Otello de la ONB, marcând prima apariţie a dirijorului Christian Badea la Opera din Bucureşti, alături de o distribuţie excepţională: Arsen Soghomonyan (Otello), Hrachuhí Bassénz (Desdemona), Vladislav Sulimsky (Iago)
A fost pentru întâia oară când prima scenă lirică naţională, manager-director general interimar Daniel Jinga, a organizat şi găzduit un concert extraordinar pentru colectarea de fonduri destinate susţinerii unei unităţi medicale, Institutul Regional de Oncologie Iaşi.
Acum şapte ani, Christian Badea prezenta la Filarmonică un program Richard Strauss în care aducea o necunoscută pentru Ultimele patru lieduri. O soprană norvegiană de o statură impunătoare, cu faţă de copil şi cu o voce imensă, care a umplut imediat Ateneul, plutind imperial peste orchestră.
Maestrul Christian Badea, cu o cariera impresionanta in cele mai importante teatre de opera din lume precum Metropolitan Opera, Royal Opera House, Wiener Staatsoper, Bayerische Staatsoper München, Sydney Opera sau Teatro Colón din Buenos Aires, dirijează pentru prima dată la Opera Naţională Bucureşti pe 8 şi 11 iunie.
Hotărât lucru, Opera Naţională Bucureşti a dat iarăşi lovitura cu o nouă producţie, pentru prima oară fiind reprezentat în versiune integrală baletul „Raymonda” de Alexander Glazunov. Judec după calitatea spectacolului şi succesul de public, similare cu cele din premierele anterioare, „Norma”, „Lohengrin” sau reluarea „Lucia di Lammermoor”.
Nu mă număr printre fanii dirijorului Cristian Măcelaru. Am asistat la câteva concerte de-ale sale acum câţiva ani la Sala Radio şi la Ateneu, pentru care am scris cronici politicoase, dar am avut mereu senzaţia că manierei sale civilizate de a dirija îi lipseşte ceva.
A fost una dintre cele mai bune seri la Opera Naţională, graţie îndeosebi lui Cristian Măcelaru, care a coborât pentru prima oară în fosa bucureşteană. Se ştie, dirijorul originar din Timişoara este întâiul deţinător român al unei importante funcţii internaţionale, de la Sergiu Celibidache încoace, deci de peste 25 de ani.
Opera Naţională Bucureşti prezintă sâmbătă, de la ora 18:30, spectacolul cu opera „Madama Butterfly” de Puccini. La pupitrul dirijoral se va afla, în calitate de invitat, maestrul Cristian Măcelaru, director muzical şi dirijor al Festivalului de Muzică Contemporană Cabrillo, California şi, începând cu stagiunea 2019/2020, dirijor principal al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Köln.
Stagiunea Centenară continuă interesant şi atractiv. Publicul are de ales între premiere, reluări, invitaţi din ţară şi din afara ei, români sau străini, debuturi, gale. Alegerile nu sunt uşoare, dar împătimiţii genului au la dispoziţie încă de la începutul stagiunii, am mai notat, programările şi distribuţiile.
Baritonul Nicolae Constantinescu, unul dintre soliştii generaţiei de aur, a murit la vârsta de 84 de ani, anunţă Opera Naţională Bucureşti.
Binevenită a fost ca Tatiana din „Evgheni Oneghin” de Ceaikovski, soprana rusă Maria Bayankina. A conferit un plus de autenticitate rolului în producţia bucureşteană, a impresionat prin trăirea sublimată, a indus atmosferă prin pronunţia în limba ei nativă.
Nu exagerez, întrucât îi văzusem aproape pe toţi invitaţii în diferite titluri la Deutsche Oper am Rhein Düsseldorf-Duisburg, apoi pe câţiva la Bucureşti în alte spectacole, cu impresii de cel mai înalt grad, aşa încât inteligenta alcătuire a distribuţiei acestui „Don Carlos” din stagiunea 2021-22 de către managementul mai vechi şi actual al Operei Naţionale din Capitală a fost binevenită.
S-a reluat organizarea de concerte/spectacole dedicate unor mari personalităţi ale Operei Naţionale Bucureşti, al căror nume a rămas numai în amintire. Acum câteva luni, celebrul dirijor Stelian Olariu (1928-2017) a fost comemorat printr-o serată prefaţată de directorul general interimar Daniel Jinga, cel ce i-a urmat la conducerea ansamblului coral.
De 23 de ani, de la turneul cu „Carmen” de Bizet în Japonia, Orchestra Operei Naţionale din Bucureşti nu a mai fost într-un turneu în străinătate.
După două premiere de forţă, „Norma” şi „Lohengrin”, stagiunea centenară bucureşteană a programat o reluare binevenită, „Lucia di Lammermoor” de Donizetti, producţie autografiată Andrei Şerban, montare cu un parcurs ce a însemnat premiera din 1995 de la Opéra Bastille prezentată ciclic in loco, regândirea din 2014 pentru Opera din Iaşi, vizitarea Operei Naţionale Bucureşti în 2017.
În sfârşit, producţia lui Andrei Şerban pentru Lucia di Lammermoor revine pe scena Operei Naţionale după o absenţă de patru ani. Restauraţia din interimatele post Beatrice Rancea (Fane Ignat şi scurtul mandat al lui Răsvan Cernat) au exilat montarea în depozit şi probabil că, dacă n-ar fi fost stagiunea centenară, casarea era terminus paradis.
„Lucia di Lammermoor”, de Gaetano Donizetti, în regia lui Andrei Şerban, reprezintă primul eveniment al anului pe scena Operei Naţionale Bucureşti.
În an centenar, Opera Naţională Bucureşti încheie anul 2021 cu un spectacol de colecţie din repertoriul clasic universal, „La Bohème” de Giacomo Puccini, programat miercuri, 29 decembrie, ora 18:30. În rolul titular, publicul spectator o va putea urmări pe celebra soprană Irina Lungu, în calitate de invitat special pe şcena operei bucureştene.
Tineri în recital. Scriam mai demult, şi nu fără să reiau ciclic subiectul, despre necesitatea revigorării Studioului Experimental pentru Artele Spectacolului Muzical Ludovic Spiess, diviziune a Operei Naţionale Bucureşti, care reprezintă o entitate similară altelor asemenea, asociate tuturor teatrelor lirice importante ale lumii.
Greu de crezut, dar producţia lui Paul Curran pentru La traviata a împlinit 7 ani în Octombrie şi arată la fel de proaspătă ca în seara premierei. Este singura punere în scenă din epoca lui Răzvan Dincă pe care ONB a păstrat-o în repertoriul curent.
"Cu siguranţă, indiferent de gusturi, preferinţe şi orientarea estetică, spectatorul nu se va plictisi nicio clipă la noul Lohengrin pus în scenă de Silviu Purcărete la Opera Naţională Bucureşti (ONB)", spune muzicologul Lena Vieru Conta, într-o cronică, publicată de Adevărul.
Numai faptul în sine că producţia centenară a lui Lohengrin i-a revenit lui Silviu Purcărete este un eveniment şi drept urmare trebuie tratat ca atare, ca un spectacol care trebuie văzut neapărat. Mai ales că… nu se ştie când îl veţi mai prinde după această stagiune.
Principalul eveniment al stagiunii „Opera 100”, premiera cu „Lohengrin” de Richard Wagner în regia lui Silviu Purcărete, scenografia Dragoş Buhagiar, conducerea muzicală Tiberiu Soare, va avea trei reprezentaţii - pe 8, 10 şi 12 decembrie, de la ora 18:30.
Un spectacol dedicat Zilei Naţionale a României va avea loc la Opera Naţională Bucureşti, pe 1 decembrie, de la ora 18:30, în Foaierul Galben.
E posibil ca producţia regretatului regizor de teatru Alexandru Tocilescu să fie mai în vârstă decât o parte dintre tinerii prezenţi sâmbătă seara la Operă pentru spectacolul cu Faust. Premiera a avut loc în 1998, iar Doina Dimitriu şi Robert Nagy, soliştii care debutau atunci în rolurile principale, s-au şi retras din activitate, după cariere internaţionale notabile.Summary
Recenta producţie cu „Norma” de Bellini îşi continuă drumul de succes pe afişele primei scene lirice naţionale. Într-o jumătate de lună s-au programat patru spectacole cu distribuţii atractive, prin care s-au remarcat, am mai notat, debutul sopranei Veronica Anuşca şi prezenţele renumitelor artiste internaţionale Elena Moşuc şi Ruxandra Donose.
Pornind de la anunţatele surprize ale Stagiunii Centenare, de la programările de distribuţii făcute în premieră organizatorică pentru tot sezonul, mi-am propus să consemnez câteva evenimente sau ceea ce ar trebui să aibă acest atribut.
Eliberarea Insulei Şerpilor de sub ocupaţie rusă, un ajutor enorm dat de ucraineni României
Câte războaie poate purta în paralel Rusia. Expert: „Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă”
Decizie istorică a UE: Maşinile pe benzină şi motorină, interzise. Cum îi va afecta măsura pe români
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă