Germania intră, joi, în faza a doua a planului de urgenţă pentru gaze naturale care constă în trei etape, dar o clauză care ar permite companiilor de utilităţi să transfere clienţilor preţurile ridicate ale energiei nu va fi încă declanşată, au spus surse familiarizate cu subiectul, relatează Reuters.
Livrările de gaze ruseşti către Europa au fost vineri sub nivelul cererii, evoluţie care coincide cu un val de căldură timpuriu care a cuprins sudul continentului, alimentând îngrijorările că ar putea avea dificultăţi să îşi refacă stocurile înainte de sezonul de iarnă, transmite Reuters.
Gazprom a anunţat reducerea cu încă o treime a livrărilor de gaz spre Europa prin gazoductul Nord Stream, motivând că a fost nevoită să oprească un echipament al firmei germane Siemens, a doua zi după o primă reducere drastică, ceea ce l-a făcut pe un ministru german să afirme că Rusia încearcă să provoace creşterea preţurilor, relatează AFP şi DPA.
Gigantul rus Gazprom a transmis, marţi, că-şi reduce cu peste 40% capacitatea zilnică a livrărilor de gaze naturale către Germania prin gazoductul Nord Stream, din cauză că grupul german Siemens nu a livrat echiament necesar, relatează AFP.
Tensiunile dintre Moscova şi Kiev au escaladat dramatic după ce Ucraina a devenit irelevantă geoeconomic pentru Rusia, observă analistul german Andreas Umland.
Rusia este dispusă să ajute Europa să depăşească criza energetică, dar aşteaptă în schimb paşi ''reciproci'' faţă de ea din partea Uniunii Europene, a declarat vineri ministrul de externe rus Serghei Lavrov.
La 10 septembrie, compania germană de proiect Nord Stream 2 AG a dat publicităţii faptul că a reuşit încheierea lucrărilor la conducta submarină Nord Stream 2 de gaz natural care leagă Rusia de Europa în Germania şi Danemarca.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Germania discută modalităţi de a compensa Ucraina pentru pierderile financiare pe care aceasta le va suferi din cauza finalizării unui gazoduct rusesc controversat susţinute de Berlin. Blinken a vorbit luni la audieri în Comisia pentru relaţii externe a Camerei Reprezentanţilor din Congresul de la Washington.
Se joacă în regiunea noastră şi, de aici, cu ramificaţii în Europa şi în întreg spaţiul trans-atlantic, un o partidă strategică cu implicaţii imediate, enorme şi durabile care deja schimbă termenii în care se discută despre securitatea energetică, prezentă şi viitoare.
La începutul acestei luni, un sondaj naţional organizat de CBOS arăta în mod foarte clar că percepţiile politice ale electoratului sunt pe cale să se schimbe în profunzime, cu doar 30% dintre repondenţi apreciind că situaţia în ţară este una bună şi, atenţie, 54% spun că situaţia este proastă - aşa cum se relatează ThefirstNews în ediţia din 18 martie, reluând analiza apărută în foarte serioasa Agenţie poloneză de presă (PAP).
Principiile sunt clare, limpezi, luminoase, umaniste şi imuabile şi ţin de respectarea cu stricteţe a drepturilor omului. Nimeni, în lumea democrată şi civilizată, nu va spune că ar putea cumva să fie negate demersurile în acest sens.
Perspectiva sancţiunilor la adresa Nord Stream 2 la nivelul Parlamentului European, presiunile la nivelul Comisiei şi lipsa unei schimbări de macaz la Washington anunţă vremuri grele pentru industriaşii germani.
Este evident că marii jucători strategi de pe întreg mapamondul, unii răsuflând chiar uşuraţi, dau drumul la construcţii pregătite din timp, încercând să profite la maximum de ferestrele multiple de oportunitate, mai larg deschise acum decât au fost vreodată după cel de-al Doilea Război Mondial.
După atentatul asupra opozantului rus Navalnîi, se înmulţesc solicitările de stopare a proiectului energetic ruso-german. Toţi ochii sunt pe cancelara Angela Merkel.
Toate cele ce se petrec acum în estul Mediteranei şi în Orientul Apropiat sunt legate de o referinţă la fundalul comun al bătăliei pentru controlul resurselor şi securizarea rutelor de transport în contextul în care are loc (sau se anunţă ca extrem de posibilă) lupta cumplită pentru ocuparea locului de “energy provider” al Europei în general, al Europei de Est în special.
Acordul dintre Rusia şi Ucraina privind tranzitul de gaz a fost convenit la Berlin, la 19 decembrie, în cea de-a cincea reuniune Rusia-Ucraina -UE şi adoptat în principiu la 20 decembrie la Minsk, la reuniunea dintre Rusia şi Ucraina, respectiv Gazprom şi NJSC Naftohaz Ukraina, companiile rusă şi ucraineană responsabile de tranzitul de gaz - după separarea în Ucraina a tranzitului şi distribuţiei, potrivit regulilor europene.
Nimeni nu vrea să cedeze. Conflictul este deja amorsat şi nu mai e vorba de politică declamativă, ci despre jocuri de supravieţuire la dimensiune geopolitică.
Statele Unite urmează să adopte sancţiuni dure împotriva Nord Stream 2. Legea americană Protecting Europe’s Energy Security Act vizează, în formula sa de proiect, sancţionarea armatorilor şi vaselor care pun conducte la adâncimi de 30 de metri şi mai mult pentru construcţia conductelor de export ruse către Europa, ţina fiind Nord Stream 2 şi Turkish Stream.
O iniţiativă legislativă bipartizană a fost înregistrată în Senatul American de către republicanul Ted Cruz şi democrata Jeanne Shaheen, ambii membri ai Comisiei pentru Relaţii Externe a senatului SUA, scopul fiind sancţionarea drastică a construcţiei conductei de gaz Nord Stream 2, între Rusia şi Germania. Sancţiunile au fost anunţate, de altfel, chiar de către Preşedintele SUA, Donald Trump.
Premierul Viorica Dăncilă şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel au vorbit miercuri seară la telefon, discuţie confirmată şi de ambasada Germaneiei la Bucureşti, fără a da detalii despre subiecte. Pe de altă parte, Antena 3 a informat că tema discuţiei ar fi fost Nord Stream 2.
România şi-a propus să exercite preşedinţia Consiliului UE sub semnul coeziunii dar riscă să toarnă gaz peste discordie. Una dintre marile teme pe care autorităţile noastre vor trebui să le gestioneze în primele şase luni ale anului viitor este identificarea unui consens între statele din Estul Europei care se opun construcţiei Nord Stream 2 şi cele din Occident, care consideră acest proiect unul eminamente economic, lipsit de valenţe politice.
Construirea Gazoductului Nord Stream 2 a intrat în linie dreaptă şi e posibil ca această construcţie să fie ireversibilă.
Statele Unite insistă ca Germania să cumpere gaz natural lichefiat (GNL ) şi să renunţe la gazele ruseşti, scrie presa germană.
Se înmulţesc vocile celor care văd cu ochi critici proiectul Nord Stream 2 - şi aceasta din toate taberele politice. Mai mulţi deputaţi europeni şi germani vor să împiedice construirea controversatului gazoduct.
Guvernul rus a propus ca fostul cancelar german Gerhard Schröder, care este prieten de multă vreme cu preşedintele Vladimir Putin, să intre în consiliul de administraţie al gigantului petrolier semipublic Rosneft, vizat de sancţiuni occidentale din cauza crizei din Ucraina, relatează „Le Figaro“.
Germania şi Austria au criticat dur noul val de sancţiuni economice impuse Rusiei de către Statele Unite, pentru motivul că vizează proiectul Nord Stream 2, ce priveşte alimentarea cu gaze a Europei prin Marea Baltică, descriindu-le ca pe o ameninţare ilegală la adresa securităţii energetice a Uniunii Europene, relatează publicaţia Financial Times.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele rus Vladimir Putin vor discuta în această săptămână, la St. Petersburg, despre soluţiile de construcţie a controversatului proiect de dublare a capacităţii gazoductului Nord Stream, dintre Rusia şi Germania, relatează Bloomberg.
OMV anticipează că în acest an condiţiile de pe piaţa gazelor naturale vor fi deosebit de dificile, grupul austriac urmând să se concentreze pe strategiile din Europa, relatează agenţia UPI, citată de News.ro.
Gazprom a semnat vineri mai multe acorduri de cooperare cu OMV, inclusiv un schimb de active şi un contract de vânzare de ţiţei către grupul austriac, însă unul dintre scopurile ascunse este încercarea de a-şi intensifica lobby-ul pentru gazoductul Nord Stream 2, care ar dubla livrările directe dintre Rusia şi Germania, scrie Reuters.
Mai multe state din Uniunea Europeană (UE), respective opt guverne, au semnat o scrisoare în care ridică unele obiecţii faţă de proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, potrivit unui document consultat de agenţia Reuters, citată de Agerpres.
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament
Cât de aproape e pacea în Ucraina şi ce piedici sunt în calea armistiţiului. „Doar ucrainenii pot decide când semnează”
Putin nu renunţă la cucerirea Ucrainei: „Nu ascultă pe nimeni. Are propriile planuri de restaurare a imperiului”