Marţi, 17 mai, începând cu ora 12.00, în Sala Senatului a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (Corp A, etajul I), va avea loc prezentarea Integralei „N. Steinhardt”, cuprinzând 22 de volume, apărute în seria de autor editată de Polirom şi Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia.
Nebunesc de onest, exagerat de moderat, evreu convertit la creştinism şi intelectual ajuns monah, Steinhardt se prezintă în secolul extremismelor şi al infamiei morale ca un personaj atipic în toate. „Jurnalul fericirii“, cea mai cunoscută operă a sa, continuă să inspire noi generaţii de cititori şi să amintească de cea mai mare contradicţie dintre toate: asediul fericirii într-o temniţă comunistă.
Revoluţionarul timişorean Ioan Chiş, unul dintre primii oameni care au urcat în 20 decembrie 1989 în balconul Operei, a dorit să aibă în propria curte statui ale unor personalităţi ale culturii româneşti. Deocamdată, Petre Ţuţea şi Nicolae Steinhardt, dar urmează Mihai Eminescu
„Adevărul“ prezintă un fragment în avanpremieră din „Steinhardt. Bughi mambo rag“, de Lavinia Bălulescu, volum în curs de apariţie în colecţia „Biografii romanţate” a editurii Polirom.
Un bărbat de 53 de ani s-a spânzurat după ce a fost amendat cu 2.000 de lei pentru că a ieşit din casă fără a avea asupra lui o declaraţie pe propria răspundere.
Măsurile luate de guvern pentru limitarea răspândirii COVID-19 vor deveni mai restrictive, şi de miercuri vom intra în carantina totală. Ieşirea din casă va fi permisă doar pentru a merge la serviciu sau pentru cumpărăturile de alimente. O nouă restricţie vizează persoanele peste 65 de ani, care vor trebui „să stea practic tot timpul în casă”, conform şefului statului.
Nicolae Steinhardt, evreul genial convertit la ortodoxie, a povestit în „Jurnalul fericirii“ cum s-a petrecut botezul său în închisoarea Jilava.
Dacă tot celebrăm o lună a „diversităţii” opiniilor, a dialogului care ar trebui să atace tabuuri şi să interogheze locurile comune.
Circulă din când în când tot felul de texte care ne expun liste de motive pentru care viaţa fără copii ar fi mai bună.
Nicolae Steinhardt, evreul genial convertit la ortodoxie, a povestit în „Jurnalul fericirii“ drama trăită de toţi cei care erau aruncaţi în închisorile comuniste.
Părintele Mina Dobzeu a primit „Crucea Moldovă“, sâmbătă, din partea Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, la finalul Liturghiei oficiate în centrul Iaşiului.
Să ne înţelegem, din capul locului: nu am absolut nimic cu persoanele homosexuale, asexuale, bisexuale, trisexuale, autosexuale ş.a.m.d. Ba, mai mult decât atât, istoria culturii şi a civilizaţiei lumii este doldora de mari personalităţi care au avut o altă orientare sexuală decât cea „curentă”.
Sibianul Valentin Gligor (80 de ani) a trecut prin două închisori comuniste, Fortul 13 Jilava şi Gherla, şi prin lagărul de muncă forţată de la Luciu-Giurgeni. Printre toate aceste momente dramatice a existat şi o mare bucurie: la Jilava, a fost coleg de celulă cu Nicolae Steinhardt, de care l-a legat apoi o prietenie de o viaţă.
Pentru Nicolae Steinhardt, închisoarea a fost o binecuvântare faţă de Securitate. Aici a cunoscut oameni pentru care n-a mai contat apartenenţa şi care l-au primit la ortodoxism pe el, evreul care simţea că adevărata lui chemare este religia creştină.
Omul este un univers creat şi alimentat de suma alegerilor pe care le face, spune preotul Dorel Gălan. Acesta consideră că păcatul trebuie privit drept o realitate zilnică şi atâta timp cât există păcat există şi libertate.
Arsenie Papacioc, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Nicolae Steinhardt sunt nume intrate în galeria marilor duhovnici ai neamului trecuţi prin suferinţa puşcăriei comuniste. Unul singur poartă, însă, supranumele de „Sfântul închisorilor“, dat de părintele Steinhardt, filosoful evreu convertit la creştinism. Acela este Valeriu Gafencu, un intelectual născut în Basarabia.
Ce este angelismul occidental? Iluzia că binele poate rezista fără o luptă. Cum se prăbuşeşte o civilizaţie? Când începe să confunde toleranţa cu indiferenţa.
Autorul ”Jurnalului fericirii”, Nicolae Aurelian Steinhardt, a fost scriitor evreu, critic literar, jurist, publicist, doctor în drept constituţional şi mai apoi călugăr creştin, care şi-a găsit drumul spre creştinism în închisoare.
Deşi una dintre cele mai cunoscute figuri ale culturii române, misterul a plutit întotdeauna peste viaţa personală a lui N. Steinhardt, cel care avea să devină după închisoarea comunistă Monahul de la Rohia. Dincolo de extraordinara convertire la creştinism, a rămas mereu o taină dacă inima lui Steinhardt a bătut vreodată, înainte de marea întâlnire cu Dumnezeu, pentru vreo femeie.
Nimic mai nimerit decât să ne aducem aminte, în Săptămâna Mare, de „Jurnalul Fericirii” al lui Nicolae Steinhardt. După Postul Mare, se apropie momentul fără egal, triumfal, al Resurecţiei, al Învierii Fiului lui Dumnezeu şi al răscumpărării noastre. Acest Post are şi valenţe simbolice, dar ne face şi mai puternici în lupta cu diavolul, care este „stăpânitorul lumii acesteia”, o formulă care-i prilejuieşte autorului minunate reflecţii.
Părintele Mina Dobzeu este unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai Bisericii Ortodoxe Române. Orb de peste şase ani, părintele trăieşte, la cei 94 de ani, la Mănăstirea “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Huşi. Este considerat un martir al închisorilor comuniste, iar istoria îl va păstra în paginile din „Jurnalul Fericirii“, a lui Nicolae Steinhardt, pe care părintele Mina Dobzeu l-a botezat în închisorea de la Jilava.
În cuvântul pastoral către clerul şi credincioşii din eparhia Slatinei şi Romanaţilor PS Sebastian vorbeşte despre Moarte şi Înviere, citându-l pe Monahul de la Rohia
„Numai creştin fiind mă vizitează – în pofida oricărei raţiuni – fericirea. Numai datorită creştinismului nu umblu – crispat, jignit, pe străzile diurne, nocturne ale oraşului şi nu ajung să fiu şi eu unul dintre acele cadavre pe care le poartă, vii, apa curgătoare a vieţii şi să nu mă număr printre cei ce încă n-au înţeles că mai fericit este a da decât a lua.”
Motivul a fost Claudia. Locuiesc în Paris de 14 ani şi, spre ruşinea mea, nu coborâsem niciodată în cripta bisericii Saint Sulpice. Vizitasem lăcaşul după ce îl văzusem din Turnul Montparnasse, dintr-o joacă: ce este aia, hai să coborâm şi să-l căutăm.
Volumul de memorialistică „Închisoarea noastră cea de toate zilele“ al lui Ion Ioanid (1926-2003), scriitor şi disident, a fost publicat prima dată, în 1991, la Editura Albatros, în 5 volume şi reeditat de Humanitas în 1999, 2000 şi 2002. Cartea a apărut după mai bine de zece ani, din nou la Humanitas, în trei volume, într-o ediţie care reia textul revăzut şi adăugit de autor.
În Jurnalul fericirii Nicolae Steinhardt scrie că, adus în boxa acuzaţilor din procesul Noica - Pillat, îl regăseşte pe Constantin Noica şi îi adresează câteva cuvinte: „Dinule, să ştii că nu suntem supăraţi niciunul pe tine, te iubim, te respectăm toate-s bune”. Noica simte solidaritatea grupului şi astfel toţi acuzaţii pot duce mai departe povara învinuirilor nedrepte fără a avea senzaţia că unii ar fi trădat sau ar fi suferit mai puţin.
Astăzi a fost oficial inagururat noul sediu al Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”, care funcţionează în fosta reşedinţă a lui Carol al II-lea. La eveniment a fost prezent şi Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ, precum şi scriitorul Virgil Nemoianu sau sociologul Vasile Dâncu.
Astăzi, pentru prima dată, a fost prezent la Bistriţa Virgil Nemoianu, care a ales să nu vorbească despre cărţile sale, dedicându-şi întreg discursul lui Nicolae Steinhardt, cu care a fost bun prieten.
Declararea lui Vladimir Ghica de către Papa Francisc martir al credinţei confirmă o tipologie spirituală. Dezbaterea despre comunism nu poate fi redusă la securişti, turnători, profitori, ideologi. Trebuie să discutăm şi despre cei care au rezistat, depunând, iată, mărturia fidelităţii faţă de Hristos.
Nicolae Steinhardt a murit la 30 martie 1989. A fost înmormântat la Rohia (Maramureş), ceremonia de înhumare fiind supravegheată de slujbaşi ai Securităţii.
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament