Colonia, unul dintre cele mai vechi cartiere muncitoreşti din Valea Jiului, are o istorie aparte. Câteva monumente amintesc de importanţa zonei istorice.
Consilier regal, Deputat, Preşedinte al Adunării Deputaţilor, Senator, Preşedinte al Senatului, Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Preşedinte al Partidului Naţionalist-Democrat, Ministru de Interne, Ministru de Stat, Ministru al Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor. În viziunea corporate de astăzi, am spune că Nicolae Iorga a fost unul dintre oamenii politici care a reuşit să comunice eficient la toate nivelurile ierarhice.
Profesorul universitar doctor Valeriu Râpeanu este unanim recunoscut ca fiind cel mai important exeget şi editor al operei lui Nicolae Iorga, însoţind de fiecare dată reeditările cu un amplu aparat critic.
Doi psihologi şi un asistent social explică, pentru "Adevărul de Weekend", cum ar trebui să aplicăm în viaţa de zi cu zi îndemnul marelui istoric Nicolae Iorga: „Nu spune niciodată 'Nu se poate', ci începe cu 'Să vedem"”.
Între anii 1934 şi 1939, România a avut un teren la Marea Ionică, în Sarandë, Albania. Regele Zogu îi donase terenul lui Nicolae Iorga, drept recunoştinţă pentru contribuţia sa la istoria şi la independenţa Albaniei, precum şi la soarta Balcanilor.
Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a UOC a semnat un protocol de colaborare cu şcolile româneşti „Nicolae Iorga“ din Marea Britanie şi Spania
„Adevărul“ prezintă cititorilor săi una din ultimile lucrări ale marelui nostru istoric Nicolae Iorga: „Istoria civilizaţiilor“. Pachetul ziar şi carte va apărea luni, 28 septembrie, va costa 19,99 lei şi se va putea găsi la chioşcuri două săptămâni de la data apariţiei, în limita stocului disponibil.
Adevărul aduce cititorilor săi o altă carte a marelui nostru istoric Nicolae Iorga, cuprinzând o colectie de personalitaţi militare vestite de-a lungul vremurilor şi modul în care ele au influenţat istoria militară a timpurilor lor: „Mari comandanţi de oşti.“ Pachetul ziar şi carte va costa 17,99 lei şi se va putea găsi la chioşcuri timp de două săptămâni de la data apariţiei, în limita stocului disponibil.
Desenele au fost adunate de Nicolae Iorga şi publicate în „Almanahul graficei române”, ediţiile din anul 1929 şi 1930.
În urmă cu aproape un secol, în 1920, la Biserica Domnească din Curtea de Argeş, o echipă de savanţi şi arheologi coordonată de marele Nicolae Iorga descoperea un misterios mormânt princiar păstrat intact. Regina Maria a făcut o pasiune pentru inelele descoperite pe oasele descărnate ale misteriosului personaj.
„Omul făţarnic are două feţe şi nici un obraz“, spunea istoricul român Nicolae Iorga, care se năştea la Botoşani pe 5 iunie 1871.
● Nicolae Iorga (O călătorie în Ţara Haţegului, 1906): „În numele zeilor păgîni, cărora v-aţi închinat fără izbîndă, pace vouă, strămoşi biruiţi, cari aţi lăsat ca o moştenire de nenoroc asupra neamului ce a pornit de la voi, asupra neamului care în preajma lui Decebal nesupusul a iobăgit cu trupul pînă ieri, ca să nu fie slobod cu sufletul nici pînă în această zi, cînd vă pomenesc numele în taina cruntă a pădurii voastre.“
Istoricul Nicolae Iorga a vizitat Mănăstirea Prislop la începutul anilor 1900 şi a rămas fascinat de povestea aşezământului medieval.
Episodul 1. În serialul „Istoria asasinatelor politice din România“, „Weekend Adevărul“ face o incursiune în anii în care eliminarea adversarilor politici lua cele mai violente forme. Primul caz este cel al istoricului Nicolae Iorga: o crimă de stat comisă de o grupare legionară şi rămasă nepedepsită într-un regim fascist în care abuzurile erau la ordinea zilei. Atunci era toamna Căpitanului.
De pe 8 octombrie, “ seria de „Memorii – Nicolae Iorga“, care are şapte volume, va fi distribuită cu ziarul "Adevărul".Câte un volum va fi inserat în şapte ediţii săptămânale consecutive, începând cu 8 octombrie până pe 19 noiembrie. Preţul unui pachet, ziar şi carte este de 16,99 lei
În anul 1927, marele istoric Nicolae Iorga a plecat în Spania de unde a cules materiale publicate în trei ziare din Madrid în care s-a vorbit despre Războiul de Independenţă de la 1877.
Istoricul sârb Alekso Ivic a făcut publică o scrisoare în care Mihai Viteazul îi jura credinţă sultanului turc Mehmed al III-lea. Marele istoric Nicolae Iorga a pus la îndoială autenticitatea scrisorii, aducând argumente conform căruia actul ar fi un fals.
În primul război mondial, un soldat german de ocazie pe nume Gerhard Velburg ajungea pentru scurtă vreme, în Bucureşti, „capitala surpinzător de ofertantă a unei ţări balcanice”. Velburg a scris despre România în perioada decembrie 1916- iunie 1918, în jurnalul său care va fi publicat de editura Humanitas. „Adevărul” prezintă un fragment din volumul „Marele război aşa cum l-am văzut eu. Însemnările unui soldat german în România ocupată”.
„Sub trei regi”, semnată de Nicolae Iorga şi publicată pentru prima dată în 1932, prezintă istoria României dintre 1904-1930, când istoricul a luat parte direct la evenimentele care frământau viaţa politică şi culturală a României. Structurată în două volume, cartea lui Iorga apare împreună cu ziarul „Adevărul” luni, 18 iunie- primul volum, respectiv o săptămână mai târziu, pe 25 iunie- cel de-al doilea volum.
Preotul Bogdan Teleanu, de la Biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti, derulează mai multe proiecte cultural-educative pentru copii şi adulţi. Ultimul dintre ele este piesa de teatru „Osânda cărţilor“.
O minte strălucită şi apreciat de zeci de generaţii de elevi, profesorul Nicolae Hera a absolvit liceul ca şef de promoţie şi a terminat Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti cu calificativul Magna cum Laude, fiind lăudat de marele Nicolae Iorga. Cu toate astea, Nicolae Hera a trăit drama de a fi mulţi ani suplinitor şi de a preda la ţară, asta şi pentru că nu avea relaţii şi a refuzat să se înscrie în PCR.
Numeroase controverse au stârnit tragediille mai multor mari personalităţi din trecutul României, ca Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu sau Nicolae Iorga.
Daniel Ciugureanu a rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei“ şi „un Iuliu Maniu basarabean“. Numai că memoria colectivă nu-i totuna cu istoria. E mai scurtă, mai schimbătoare, mai nedreaptă. Despre Daniel Ciugureanu nu prea se mai vorbeşte astăzi. Când eforturile sale de unire deja se năruiseră, a murit în mâinile comuniştilor. Nu se ştie exact nici când, nici cum, nici unde. Şi-aşa a rămas. Un destin încă nedesluşit
„Femeile în viaţa neamului nostru“, cu subtitlul „Chipuri, Datini, Fapte, Mărturii“, de Nicolae Iorga, care apare luni, 5 martie, la pachet cu ziarul „Adevărul,“ este o ediţie de colecţie, prima retipărire după 1911, publicată de Paul Editions.
La sfârşitul secolului al XVIII-lea, medicul francez Belsazar Hacquet a vizitat Moldova şi Bucovina, impresiile sale despre aceste zone fiind prezentate de marele istoric român Nicolae Iorga în cartea „Istoria românilor prin călători”.
Nicolae Iorga a fost ucis în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1940, acum 77 de ani, de către un grup de legionari, în pădurea de la Stejnic. Motivul oficial al asasinatului era răzbunarea Mişcării Legionare pe cel pe care-l considerau autorul moral al morţii „căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu.
Istoricul Nicolae Iorga scrie în cartea „Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor“, volum apărut în anul 1908, la Tipografia Neamul Românesc, despre primele mărturii creştine ale românilor.
Pornind de la proverbiala replică „Ia urma banilor” (Follow the money) din filmul „Toţi oamenii preşedintelui”, puteţi stabili unul dintre cele mai interesante trasee turistice pentru o excursie de câteva zile în România. În loc de hartă nu trebuie să faceţi altceva decât să urmăriţi figurile emblematice de pe bancnotele româneşti: Nicolae Grigorescu, I. L. Caragiale, Nicolae Iorga şi Aurel Vlaicu, Mihai Eminescu şi Lucian Blaga.
Istoricul Nicolae Iorga este considerat cel mai prolific scriitor român, fiind autorul a peste 1.000 de volume. În viaţa reală, Iorga a fost un romantic incurabil. Istoricul i-a scris soţiei, Catinca, epistole de amor, vreme de patru decenii. A început să îi scrie pe vremea când o curta şi a continuat să îi trimită scrisori pe tot parcursul căsniciei. Ca să o convingă de dragostea lui, i-a scris 129 de scrisori de amor.
La 3 iulie 1940, în România a fost decretat doliu naţional, spectacolele şi manifestările cultural-sportive au fost suspendate, în biserici au fost oficiate slujbe şi rugăciuni pentru românii rămaşi sub stăpânire străină. Aflăm aceste detalii din volumul „Armata română de la Prut la Stalingrad şi înapoi la Prut (1941-1944)“, semnat de reputatul istoric Alesandru Duţu.
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”
Marea Britanie, ameninţată cu războiul nuclear: „O opţiune este de a o arunca în adâncimile mării“ VIDEO
Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina primeşte armament prin România. Cum spun ruşii că ar ajunge armele în ţară. Reacţia MApN
Un expert român explică schimbarea tacticii NATO în privinţa Rusiei. „Washington nu mai ia în serios discursul nuclear al Moscovei”