La 1 septembrie 1944 moare marele romancier al ţărănimii şi creator al romanului modern românesc: Ion şi Răscoala şi Pădurea Spânzuraţilor.
Marele scriitor Mihail Sadoveanu a fost îndrăgostit nebuneşte de munţii Vâlcii. În perioada interbelică a făcut nenumărate vizite în Voineasa, iar amintirile de aici se regăsesc în multe dintre scrierile sale.
Nu ştiu dacă Ministerul Culturii are o evidenţă activă a caselor memoriale din ţară – ale scriitorilor şi ale artiştilor sau ale oamenilor de ştiinţă – dar sunt sceptic.
Astăzi e Ziua Naţională a Culturii. Se fac evenimente în toată ţara. Nu cred că se vor organiza multe serbări în şcoli, dat fiind faptul că este prima zi de şcoală, sobele sunt reci şi copiii încă nu şi-au revenit din vacanţă.
În 1933, la Bucureşti apărea prima carte despre Primul Război Mondial. Autorul ei, căpitanul în rezervă Ion D. Isac, a avut o viaţă demnă de un roman. A ridicat trei şcoli, a scăpat din 98 de atacuri în război, a fost deputat şi vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor, coleg cu Mihail Sadoveanu şi a lucrat la Canal şapte luni. Povestea lui ne-a fost istorisită de către fiul său, Ilarie Isac.
„Rafinamentul ochiului minţii care-i permite să vadă delicatele deosebiri între oameni, între faptele şi motivele lor, şi care constituie adevăratul gust, este imposibil fără sprijinul literaturii mari.“
Evenimentul face parte dintr-un şir de conferinţe care vor avea loc în cadrul unui Programului de formare intitulat “Şcoala familiei”.
Abandonată de Lucian Pintile, ecranizarea după romanul lui Mihail Sadoveanu a fost finalizată în numai şase luni de către Mircea Mureşan, în coproducţie cu societatea italiană I.D.I. Cinematografica. Plecat la Roma, pentru a înregistra coloana sonoră, regizorul s-a trezit într-o zi că din maşină îi dispăruse un geamantan. Din nefericire, era vorba tocmai de montajul filmului.
A lansat deja 93 de cărţi şi mai are încă 17 în lucru. Cel mai prolific scriitor român în viaţă este depăşit doar de Nicolae Iorga şi de Mihail Sadoveanu în privinţa numărului de cărţi publicate.
Plecată din România comunistă în 1981, actriţa Ada d’Albon a avut curajul să renască pe scena pariziană ca o pasăre phoenix. În interviul pentru „Weekend Adevărul“, Ada d’Albon vorbeşte despre copilăria trăită în casa unchiului ei, Mihail Sadoveanu, despre cum l-a cunoscut pe viitorul ei soţ, regizorul Laurenţiu Azimioară, şi despre cum România a rămas puternic înrădăcinată în sufletul ei.
Mircea Drăgan a reuşit să realizeze, cu doar jumătate din banii cheltuiţi anterior pentru „Mihai Viteazul“, două dintre cele mai vizionate pelicule autohtone din toate timpurilor, „Fraţii Jderi“ (1974) şi „Ştefan cel Mare - Vaslui 1475“ (1975). Peste 30.000 de oameni au participat la filmarea parastasului de 40 de zile al eroilor bătăliei de la Vaslui, aceasta fiind cea mai importantă scenă de masă realizată în cinematografia românească.
În Iaşi sunt şase case memoriale care amintesc de reprezentanţi de seamă ai literaturii române. Deschise publicului de marţi până duminică, în intervalul orar 10-17.00, locuinţele în care au trăit Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Ion Creangă, Nicolae Gane, Mihai Codreanu şi Otilia Cazimir amintesc de Iaşii secolelor trecute.
Din ianuarie 2016, sediul Librăriei „Mihail Sadoveanu“ va fi restituit proprietarilor, iar Compania de Librării Bucureşti (CLB) a decis ca Librăria 88, de pe strada Etgar Quinet, să preia numele Librăria „Mihail Sadoveanu“. Aici şi-au lansat cărţile, de-a lungul anilor, autori precum Nichita Stănescu, Marin Sorescu şi Alexandru Paleologu.
Scriitorii români au ales să-şi semneze operele folosind pseudonime, astfel că în prezent numele Mihail Ursachi, Ana Câmpeanu, Grigore Pişculescu, Alexandra Gavrilescu şi Dimitrie Cosmad nu ne sugerează nimic.
Activitatea lui Mihail Sadoveanu în viaţa masoneriei a însemnat zece ani de urcuşuri, frământări şi patimi aprinse. Scriitorul a ajuns să conducă Francmasoneria Română Unită. La bătrâneţe, Sadoveanu a ajuns să ceară iertare Bisericii.
Mihail Sadoveanu, unul dintre cei mai importanţi scriitori români, a reuşit să acumuleze o avere impresionată. După instalarea comunismului, Sadoveanu a devenit unul dintre ”lăudătorii” regimului, fiind numit preşedinte al Prezidului Marii Adunări Naţionale, fiind scriitorul român care a deţinut cea mai mare funcţie în perioada regimului comunist.
Mă îngrozeşte când văd că pentru mulţi un clasic înseamnă „un artist care e plictisitor şi, prin urmare, mort”. Nu vreau să cred că mai există aşa oameni şi rămân perplex când văd că există totuşi.
Mihail Sadoveanu a nemurit zeci de cărţi pe care şi-a scris numele. Volumele din prima jumătate de secol XX sunt dovada de necontestat geniului său publicistic. Pentru opera sa însă, literatura angajată politic a fost ca o cămaşă de forţă pentru o cămaşă. Aceasta este biografia incomodă a autorului, versantul josnic al masivului Ceahlău.
Unii scriitori români au pactizat cu regimul comunist, s-au supus, au închinat ode liderilor şi chiar au contribuit la arestarea dizidenţilor. Mulţi au fost nume mari ale literaturii române, precum Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi sau Camil Petrescu.
Comuna Lungani este cel mai cunoscut loc din Iaşi, în care oamenii se plâng că sunt bânuiţi de fantome de aproape 100 de ani.
Despre pasiunile amoroase ale scriitorilor români, cele care au inspirat şi născut personaje celebre în literatură, se pot scrie volume întregi. Mihail Sadoveanu a dedicat un volum de poezii tinerei sale iubite, iar o frumoasă evreică a devenit multiplu personaj literar în operele a trei nuvelişti.
Legăturile scriitorului Mihail Sadoveanu cu regimul comunist au rămas controversate până astăzi. Dintre marii scriitori şi oameni de litere interbelici care au acceptat colaborarea cu regimul comunist, Sadoveanu a fost cel care a primit contra unor importante beneficii materiale, cele mai multe şi înalte funcţii în stat şi a semnat şi texte de propaganda ale regimului.
În anul 1929 avea să aibă loc în România unul dintre cele mai mediatizate evenimente mondene din perioada interbelică, primul concurs Miss România, care a implicat toate judeţele ţării.
Majoritatea scriitorilor români importanţi au rămas în istoria literaturii cu câteva dintre operele lor de referinţă. Unii dintre ei au petrecut decenii cu creionul în mână şi au ajuns să scrie sute de cărţi şi mii de articole. Care au fost scriitorii români care au scris cel mai mult?
Pasiunea lui Mihail Sadoveanu pentru vânătoare şi pescuit depăşea de multe ori plăcerea scrisului. În muzeele memoriale din Neamţ şi Iaşi dedicate scriitorului există destule mărturii ale preocupărilor sale extra-literare. Cunoscuţii îl ştiau însă pe Sadoveanu drept un zgârcit care se tocmea la sânge cu ţăranii de la care cumpăra produse.
Otilia Cazimir avea darul confesiunii pe care îl folosea des în scrisorile care-i poartă semnătura. Una dintre ele, adresată unei prietene, mai puţin cunoscută publicului, expune sentimentele sale faţă de poetul George Topîrceanu, după moartea acestuia.
Întotdeauna am crezut în potenţialul turistic al României. Am vizitat multe ţări şi în continuare consider că ţara noastră nu este mai prejos decât multe destinaţii turistice de top. E drept, nu ştim să ne prezentăm şi să ne vindem. Asta e încă o mare problemă. Nu avem un marketing eficient de ţară, deşi AVEM o ţară cu care putem ieşi în faţă.
… aşa cum spionul din romanul lui John Le Carré venea din frig. M-am gândit, nu o dată, la cât de util ar fi, la Facultatea de Litere, un seminar în care să-i dezveţi pe studenţi, încă din anul I, de unele deprinderi incorecte căpătate în timpul liceului. Exemplele sunt nenumărate. Mă voi referi în continuare la câteva care privesc lectura textului literar.
Imediat după 23 august 1944, criticul şi prozatorul Ion Biberi (1904-1990) a adunat confesiunile celor mai de seamă intelectuali ai vremii în volumul „Lumea de mâine“.
Literatura invită la un pluralism al interpretărilor, iar critica, dar şi procesul educativ trebuie să ţină cont de acest lucru. În a doua parte a anilor 1970, un istoric literar a publicat un „Dicţionar de personaje sadoveniene“. Astfel de dicţionare au apărut în toate literaturile privitoare la autori importanţi.
Bilanţ COVID-19: Peste 9.000 de cazuri noi de infecţie, în ultimele 24 de ore. Mai mult de 1.200 de pacienţi se află internaţi la ATI
Bilanţ COVID. Număr-record pe pacienţi la ATI: peste 1.200 de persoane, internate în stare gravă. Aproape 10.000 de noi cazuri de infectare
Ce efecte are demisia parlamentarilor USR şi PSD în cazul pensiilor speciale
Coronascepticii virusează campania de vaccinare anti-COVID. Medic: „Au sânge pe mâini şi morţi pe conştiinţă”
Surse. Cum a stricat PSD surpriza USR cu demisiile din Parlament. Miza: pensiile speciale
Ipoteza anchetatorilor în cazul agentului găsit cu gâtul tăiat: şi-a pus capăt zilelor, după ce s-a vindecat de COVID. „Intrase într-o depresie profundă“
SURSE Partidele
de dreapta împart deja pielea ursului din pădure pentru
noua guvernare
Idee revoluţionară sau eşec lamentabil? Ce şanse are în România săptămâna de lucru de patru zile
Unde ai cele mai mari şanse să te infectezi cu SARS-CoV-2. Cum se poate evita pericolul fără închiderea afacerilor
Meteorologii au actualizat prognoza pentru următoarele zile: Cod
galben de ninsori în 11 judeţe