Un miting de solidaritate cu românii din diaspora care nu au putut vota va fi organizat, astăzi, de la ora 18.00, în Piaţa Mihai Viteazul din Craiova.
O descriere impresionantă a momentului intrării lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului ne-a lăsat istoricul Nicolae Bălcescu. La Alba Iulia, voievodul a fost confruntat cu grele probleme politice ce ţineau de întărirea stăpânirii asupra Transilvaniei şi determinarea Curţii de la Viena să-i recunoască titlul şi dreptul de stăpânire asupra ei.
La vârsta de 80 de ani, Mircea Albulescu spunea tinerilor actori că, înainte de a-i „desfiinţa“ pe predecesorii din generaţia de aur, „e cazul să aducă ceva mai bun în loc“.
După 413 de ani de ani de la asasinarea pe Câmpia Turdei a celui care a fost pentru scurt timp domn al al Moldovei,Ţării Româneşti şi Ardealului, sursele de documentare cunoscute şi altele mai puţin cunoscute vin să adâncească enigma legată de soarta corpului marelui voievod Mihai Viteazul.
Cea de-a doua absolventă cu 10 pe linie la Bacalaureat, după sesiunea de contestaţii, afirmă că performanţa ei se datorează faptului că a învăţat constant, cu profesori buni. Ar vrea ca şcoala să-i ajute mai mult pe elevi să-şi aleagă calea de viitor şi le sugerează şefilor din Educaţie să extindă măsurile anticopiat în universităţi.
Tânăra a obţinut media maximă după ce-a făcut o contestaţie la limba engleză, unde luase cu trei puncte mai puţin decât nota finală. Mama povesteşte că fata ei nu a luat meditaţii, pentru că n-a avut bani.
Scrisoarea în 12 puncte aduce în prim plan dorinţa lui Mihai Viteazul de a domni el şi urmaşii săi „pe veci“ peste Ardeal, Moldova şi Ţara Românească. Documentul a ajuns la Viena prin intermediul lui Bartolomeu Pezzen.
Craiovenii au timp de două zile parte de concerte, spectacole de dans, teatru, dar şi de demonstraţii de luptă şi cascadorii. Totul este cu tematică medievală.
În ediţia de duminică (30 martie) a emisiunii „Historia“, difuzată de la ora 10.30 pe Prima TV şi adevarul.ro, istoricul Ovidiu Cristea, redactorul-şef al revistei „Historia“, Ion M. Ioniţă, şi editorul coordonator Historia.ro Ciprian Plăiaşu vorbesc despre bătălia de la Călugăreni şi despre personalitatea lui Mihai Viteazul.
Pe malul stâng al Dunării, aproape de confluenţa fluviului cu râul Ialomiţa, încă mai există astăzi urme ale fostului „Oraş de Floci”. A fost una dintre cele mai dezvoltate aşezări urbane medievale româneşti şi loc de naştere pentru voievodul Mihai Viteazul.
Mihai Viteazul, voievodul care a reuşit prima unire a Ţărilor Române în anul 1599 a trăit o intensă poveste de dragoste în perioada cât a stat la Alba Iulia. Deşi era căsătorit, Mihai Viteazul s-a îndrăgostit de Velica, una din fiicele logofătului Ioan Norocea.
Aduc mulţumiri publice istoricului şi politicianului Emil Răzvan Theodorescu, poetului Florin Iaru/Florin Râpă şi scriitorului, politicianului şi jurnalistului Corneliu Vadim Tudor, pentru modul în care au comentat, printre altele, evoluţia lui Mihai Bravu, umil bănişor de Strehaia, întâmplător şi enervant reunificator al celor trei state medievale, care legitimează doar România Majestăţii Sale Regele Mihai I. Nu şi pe cea de azi.
La începutul anului 1601, Mihai Viteazul a devenit stăpânitorul ereditar al castelului Kinsberg (Kynsburg, Kinspurg, Künigsberg), numit astăzi Zamek Grodno, situat în localitatea Zagórze Śląskie din Silezia (Polonia). Cu toate că momentul stăpânirii lui Mihai Viteazul nu este ignorat de promotorii turistici şi de responsabilii castelului, acesta este, în continuare, aproape necunoscut publicului român.
Primul liceu românesc în teritoriile de dincoace de Carpaţi, după istoricul eveniment de la 1 Decembrie 1918, a fost înfiinţat la Alba Iulia. Instituţia de învăţământ a primit numele celui care a unit pentru prima dată cele trei Ţări Româneşti, Mihai Viteazul. Astăzi, îl găsim la rang de Colegiu Naţional şi poartă numele lui „Horea, Cloşca şi Crişan“.
Cel care avea să ajungă primul domn al Moldovei, Ţării Româneşti şi Ardealului, Mihai Viteazul, şi-a petrecut Sărbătorile de Crăciun din anii 1596 şi 1599, în Cetatea Bălgradului (Alba Iulia). Pe lângă participarea la banchete şi serbări, a urzit şi planuri de încuscrire cu cancelarul de la curtea Principelui.
Piaţa din zona centrală a oraşului Alba Iulia a fost pentru multă vreme punctul de atracţie cel mai important al vieţii urbane. Aici se ţineau întâlnirile publice, defilau trupele din garnizoana militară, se organizau târgurile săptămânale şi anuale, dar şi spectacolele de circ.
Ansamblul medieval al Mănăstirii Vărbila, monument istoric de categoria A, şi-a recăpătat frumuseţea prin restaurările întinse pe o durată de patru ani, finanţate din fonduri europene. La 1600 se pare că în biserică ar fi poposit şi Mihai Viteazul
Ne-am obişnuit cu sondajele despre orice, iar faptul că România se află într-o continuă campanie electorală ne aduce câte un top politic în fiecare săptămână. Dar dacă am face un sondaj, nu despre politicienii prezentului, ci despre conducătorii din trecut?
La Adevărul Live, redactorul-şef Historia, Ion M. Ioniţă, împreună cu sociologul Darie Cristea şi jurnalistul Adevărul Matei Udrea au dezbătut criteriile pe care s-a realizat topul preferinţelor domnitorilor în rândul românilor, într-o discuţie moderată de jurnalistul Liviu Iolu.
Un sondaj realizat de INSCOP la comanda ziarului Adevărul ne arată că preferinţele românilor merg către ideea de Unire, fie că e vorba de primul domnitor care a înfăptuit-o, adică Mihai Viteazul, fie de Marea Unire de la 1918. În contrapartidă, un alt sondaj ne arată că ungurii sunt cei mai antipatizaţi. Între cele două opţiuni există o legătură strânsă, iubirea faţă de România Unită asociindu-se cu respingerea celor care o contestă.
Domnitorul care a izbutit să unească Ţara Românească, Transilvania şi Moldova în anul 1600 este considerat cel mai important personaj istoric, relevă cercetarea „Adevărul despre România“, realizată de INSCOP Research în perioada 10-17 septembrie 2013.
Solista de muzică populară, Ramona Fabian, în vârstă de 34 de ani, şi-a pierdut viaţa într-un tragic accident rutier petrecut sâmbătă, 5 octombrie, în localitatea Mihai Viteazu, judeţul Mureş.
Protestatarii cer retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).
Vineri, s-au încheiat manifestările dedicate împlinirii a 420 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a domnitorului Mihai Viteazul. După un pelerinaj de peste 1500 de kilometri şi concerte de muzică populară, a fost rândul “oştenilor” de a ieşi la rampă.
Flacăra Unirii a fost purtată de autorităţile din Dâmboviţa cale de 1514 kilometri, prin mai multe judeţe din ţară, cu ocazia împlinirii a 420 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mihai Viteazul. Noaptea trecută, torţa a fost readusă la Mănăstirea Dealu.
Imaginea voievodului Mihai Viteazul este aşezată pe una dintre cele mai înalte trepte în panteonul figurilor istorice româneşti.
Caravana pelerinajului „Flacăra Unirii” va porni la drum, luni, 16 septembrie, de la ora 09.00, de la Mănăstirea Dealu, luând lumină chiar de la candela ce arde neîntrerupt la capul voievodului Mihai Viteazul.
Începând de luni, Consiliul Judeţean Dâmboviţa _- Primăria comunei Aninoasa organizează in parteneriat cu Consiliul Local si Primaria municipiului Târgoviste Pelerinajul “FLACĂRA UNIRII.
Spre sfârşitul lunii septembrie, în curtea Alianţei Franceze din Ploieşti va fi instalat un bust al regelui Franţei, Henric al IV-lea, contemporan cu Mihai Viteazul
Jurnalul de vacanţă vă poartă astăzi către sudul ţării. O călătorie iniţiatică în care veţi traversa vechii codri ai Vlăsiei, admira Mănăstirea lui Vlad Ţepeş, căuta flora şi fauna protejată a României, atinge statuia viteazului Mihai sau vă veţi minuna de perfecţiunea conacului ridicat de Udrişte Năsturel. Toate cu campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, marca „Adevărul“.
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”