Pigmentul antocianic din cireşe, care dă culoarea roşie fructului, este recunoscut pentru efectele sale de reducere a inflamaţiilor şi a durerilor, reglează nivelul de colesterol din sânge şi trigliceridele şi reduce riscul de boli de inimă şi diabet.
Organismull uman are nevoie de peste 50 de nutrienţi pentru a funcţiona normal, de o serie de aminoacizi, vitamine şi minerale pe care le obţine în cele mai multe cazuri din alimentaţia curentă. Plantele vin să dea o mână de ajutor în susţinerea sistemului imunitar, importantă mai ales în această perioadă.
Urzica, buruiana cu utilizări în medicina umană şi veterinară, cultă şi tradiţională are o varietate de forme de administrare. Decoctul obţinut din această plantă este unul dintre cele mai complexe preparate terapeutice.
Dacă am avut ghinionul să ne îmbolnăvim în această perioadă în care virusurile gripale şi virozele îşi fac de cap, alături de medicina alopată, remediile naturale vin să dea o mână de ajutor în ţinerea sub control a simptomelor.
Păducelul este cunoscut pentru faptul că îmbunătăţeşte sănătatea cardiovasculară. Atât florile, frunzele, cât şi fructele de păducel se numără printre cele mai importante medicamente de origine vegetală.
Coada şoricelului este o plantă medicinală utilă atât în tratarea inflamaţiilor şi infecţiilor, cât şi în stimularea digestiei.
Este bine recunoscut azi faptul că disfuncţiile tiroidiene afectează semnificativ statusul mental şi emoţional. Atât hipertiroidia - producerea în exces a hormonilor tiroidieni, cât şi hipotiroidia - insuficienţa hormonilor tiroidieni - pot fi implicate în tulburări comportamentale.
Ghimpele este de folos persoanelor care stau în picoare toată ziua şi ca urmare, pot suferi de inflamaţii. Cum se utilizează.
Unu din cinci europeni este afectat de alergiile solare. Copiii şi adolescenţii sunt categoriile cele mai vulnerabile. Tratamentele homeopate pot reprezenta o alternativă de rezolvare a acestei probleme.
În primele luni de sarcină, mai mult de 80% din gravide suferă de greţuri de un anumit nivel. Acestea nu apar numai dimineaţa.
Tătăneasa conţine alantoină – un stimulent celular care accelerează înlocuirea naturală a celulelor din organism. De-a lungul timpului, a fost folosită pentru a trata o gamă largă de afecţiuni, de la bronşite şi până la fracturi. Acum însă ea este indicată doar pentru uz extern.
Ceaiul verde sau chinezesc este mai puţin procesat decât cel negru şi are o aromă diferită. Dincolo de gust, este o sursă bogată de polifenoli, compuşi despre care se crede că au efect anticancerigen. Nu este singurul beneficiul pentru sănătate al acestui tip de ceai.
Preparatele pe bază de cruşin au efecte laxative. Contraindicaţiile nu sunt însă puţine.Astfel,aceste preparate nu sunt recomandate a fi consumate mai mult de şapte zile şi doar în cazuri de constipaţie gravă.
Scaiul vânăt este un vechi remediu tradiţional românesc ale cărei acţiuni benefice asupra sănătăţii au fost confirmate şi de studiile de farmacologie care s-au făcut.
Seminţele de armurariu conţin silymarină care ţine toxinele în afara celulelor ficatului şi, în plus, ajută la formarea de noi hepatocite şi la regenerarea acestui organ.
Caşul popii - Malva neglecta – cunoscut şi ca nalba mică este o plantă necultivată, răspândită mai ales în mediul rural. Frunzele sunt rotunde, lobate şi fin dinţate, în timp ce florile sunt aşezate în spatele frunzelor şi au petale alb-roz. Fructele se prezintă ca nişte capsule turtite, în formă de disc.
Cătuşnica, plantă care miroase asemănător cojii de lămâie, este cunoscută pentru aciţiunea sa sedativă, fiind utilă în tulburările digestive şi cele nervoase.
Prezent în zonele de deal şi submontane, la marginea pădurilor, în poieni şi în fâneţe, alunul are toate părţile utile în medicina naturistă.
Ceapa, usturoiul, prazul şi arpagicul sunt vedete atunci când vine vorba de antioxidanţi. Aceste legume conţin flavonoide, vitamina C, seleniu şi compuşi de sulf cu puternice proprietăţi anticancerigene prin ajutorul dat celulelor de a elimina carcinogenii. Beneficiile nu se reduc la atât.
Busuiocul se recomandă în tulburările gastrointestinale şi ale căilor respiratorii, dar nu numai. În Franţa şi Italia, mai ales, busuiocul este adăugat în diferite preparate culinare.
Preparatele din frunze de afin şi aloe se numără rintre cele mai eficiente remedii folosite pentru controlul diabetului zaharat. Terapiile naturiste ar trebui urmate doar la indicaţia medicului fitoterapeut şi în completarea tratamentului alopat.
Datorită substanţelor amare, inulinei şi colinei, cicoarea uşurează digestia şi favorizează eliminarea secreţiilor biliare. Infuziile şi decocturile de cicoare sunt băuturi excelente pentru purificarea ficatului şi a splinei.
Produsele care conţin castan sălbatic sunt utile în tratamentul hemoroizilor, în varice şi flebite, la recomandarea medicului. Acasă putem prepara un decoct din coaja fructelor sau a ramurilor tinere, util sub formă de comprese.
Nu avem nevoie să luăm antibiotice pentru răceală, gripă, dureri în gât sau bronşită, infecţie a sinusurilor sau a tractului urinar, decât dacă infecţia respectivă s-a suprainfectat cu o bacterie sau dacă semnele durează mai bine de o săptămână şi avem febră peste 38 de grade Celsius.
Fructele de coriandru calmează stomacul, stimulează digestia şi distrug ciupercile. Se recomandă în anorexii, pentru sporirea poftei de mâncare.
Infuziile sau decocturile de rădăcină de cicoare sunt o excelentă băutură care purifică ficatul şi splina, fiind utile şi în tratamentul instituit imediat după icter. Două căni pe zi s-au dovedit eficiente în aceste afecţiuni.
Compuşii conţinuţi în frunzele de mesteacăn măresc diureza şi diminuează edemele, ajutând astfel în tratamentul anticelulitic.
Florile de soc combat tusea, virozele respiratorii şi stările febrile. Din fructe bine coapte se poate prepara atât decoct, cât şi dulceaţă, sirop sau cidru.
Toate părţile alunului sunt utile în fitoterapie. Alunul conţine, printre altele, polifenoli, flavonoide, uleiuri volatile, zaharuri şi săruri minerale, iar fructele sunt bogate în acizi graşi, proteine, hidraţi de carbon, săruri de potasiu, calciu, fosfor, sodiu, cupru şi vitamina A.
Datorită substanţelor amare pe care le conţine, cimbrul de cultură funcţionează ca un antiseptic intestinal. În asociaţie cu alte plante este recomandat şi în digestia dificilă. Cimbrul de grădină este util în stimularea apetitului.
Concedieri masive la una dintre marile companii de stat: 1.400 de oameni vor fi daţi afară până la sfârşitul anului. Salariile scad cu doar câţiva lei
România, fruntaşă sau codaşă la vaccinare? Toţi au dreptate! Depinde la ce te raportezi
Oficial. Florin Cîţu l-a revocat pe Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii. Cine va asigura interimatul
Vlad Voiculescu: Bucureştiul nu se carantinează de Paşti. Niciuna dintre deciziile deja anunţate ale guvernului nu se schimbă
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală