Medicul infecţionist din Iaşi atrage atenţia că etapa foarte importantă, care poate să determine un rezultat fals negativ, deşi suntem infectaţi, este cea a recoltării.
Un medic din Călăraşi a fost decorat, pe 1 decembrie, de către preşedintele României. Klaus Iohannis a acordat Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler unui număr de 28 de doctori din România.
Medicul infecţionist Carolina Radu a făcut o analiză a simptomelor care apar în răceală, gripă şi COVID, pentru a le putea deosebi. Întotdeauna este însă nevoie de un diagnostic al unui medic specialist. Încă de la izbucnirea pandemiei, medicul crede că boala care a dat peste cap planeta „va rescrie patologia infecţioasă”, fiindcă simptomele s-au schimbat sau au devenit tot mai complexe în timp.
Medicul infecţionist Mihai Netea vorbeşte despre cercetarea în medicină care i-a adus, în 2016, premiul Spinoza, dar şi despre alte studii întreprinse în domeniul geneticii: spune, de pildă, că epidemia de ciumă din Evul Mediu le-a creat europenilor o rezistenţă a organismului care s-a păstrat şi faţă de alte patologii moderne, cum ar fi infecţia cu HIV.
Medicii recomandă capopulaţia să nu renunţe la măsurile de precauţie odată cu data de 15 mai, zi din care se vor aplica anumite „măsuri de relaxare”.
Adelina Dogaru, medic infecţionist la Spitalul Clinic „Dr. Victor Babeş“ din Bucureşti, povesteşte despre greutăţile pe care le întâmpină atât cadrele medicale, cât şi pacienţii aflaţi sub tratament pentru COVID-19.
Dr. Mihaela Leventer, medic primar dermatolog, a făcut o serie de recomandări pentru pacienţii cu afecţiuni dermatologice cronice şi acute, în contextul pandemiei. Recomandările au la bază ghidurile elaborate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Societatea Americană de Dermatologie.
Potrivit managerului Institutului Naţional de Boli infecţioase „Matei Balş“ din Bucureşti, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, 99% din infecţii aparţin genotipului 1b, acestea fiind asociate cun un risc crescut de apariţie a cirozei hepatice.
Agenţia Naţionala a Medicamentului a autorizat, între 2014 şi 2016, aproape 500 de studii clinice, care au implicat aproximativ 30.000 de pacienţi români. E drept, de la un an la altul, numărul studiilor realizate în România a scăzut. E bine sau rău? Aflăm de la Liviu Popescu, director relaţii externe ARPIM, Radu Gănescu, pacient, şi de la conf. dr. Anca Streinu-Cercel, medic infecţionist, care realizează studii clinice în România.
Specialiştii recomandă evitarea vacanţelor în natura sălbatică din Asia de Sud-Est, America Centrală sau Africa Subsahariană din cauza pericolelor de a contracta o boală tropicală.
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”