Românii privesc cu multă reticenţă fenomenul incinerării deşi el există în ţară de câteva decenii, iar în ultimii ani au fost înfiinţate crematorii în alte două oraşe în afara Bucureştiului.
Liderul singurei asociaţii cremaţioniste din România spune că numărul persoanelor care aleg incinerarea ar putea creşte din pricina crizei locurilor de veci cu care se confruntă oraşele. Reprezentanţii BOR nu sunt de aceeaşi părere şi nici sociologii.
Citind despre îndemnul public al Mitropolitului Clujui către preoţi şi oamenii de rând să doneze sânge şi bani, istoricul ardelean Marius Rotar spune că preoţii, mai ales cei cu funcţii, ar trebui să fie primii care să doneze câte 2-3% din salariu pentru familiile răniţilor şi morţilor din incendiul de la Clubul Colectiv, din Bucureşti. Rotar a întocmit o listă cu 7 îndemnuri pe care le-a adresat mai-marilor BOR.
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia găzduieşte, în perioada 2 – 5 septembrie 2015, cea de a XII-a ediţie a conferinţei internaţionale „Death, Dying and the Disposal of the Body” (DDD12), cea mai importantă manifestare ştiinţifică din Europa dedicată tematicii muririi şi morţii.
Universitarul ardelean Marius Rotar, autorul primei cărţi despre cremaţiune din România, povesteşte, într-un interviu pentru ”Adevărul”, de unde vine numele de incinerare, cine a practicat-o şi ce formă a căpătat ea în ţara noastră.
Cu sau fără religie în şcoală? Această întrebare năştea controverse şi în urmă cu mai bine de 100 de ani. Unii gânditori criticau în termeni foarte duri transformarea religiei în materie şcolară şi cereau înlocuirea acesteia cu ore de „morală pozitivă“.
Cercetătorul Marius Rotar, autorul primei cărţi despre incinerare din România, spune că biserica acceptă greu orice noutate ce ţine de evoluţia societăţii. Dă ca exemplu undele radio care, iniţial, erau considerate o „lucrare diavolească“.
Recentul caz al mamei prezentatorului de televiziune Leonard Miron aduce, din nou, în atenţia publicului, ideea de cremaţiune. Doamna, a cărei dorinţă era să fie incinerată, a fost înmormântată de fiul acesteia căruia i-a fost frică „de gura lumii“.
După 3 ani cu scandal, proteste şi discuţii a apărut al treilea crematoriu uman din România într-o comună din judeţul Cluj, situată la vreo 40 de kilometri de Cluj-Napoca, locul de unde au plecat ideea incineratoriului şi investitorii. Construit de oamenii de afaceri Mircea Dunca şi Racz Levente, adepţi ai incinerării, crematoriul este dotat cu un incinerator foarte modern, cu o tehnologie nepoluantă şi 20 de camere frigorifice.
În urmă cu două săptămâni a apărut o nouă lege funerară, 102/2014, prin care defunctul poate opta pentru o înmormântare civilă, fără preot, cum vedem şi în filmele americane.
Doi mari arhitecţi români ai secolelor trecute, Ion Traianescu şi George Cristinel, şi-au legat numele de proiectarea a biserici de referinţă precum catedralele ortodoxe din Cluj şi Timişoara (cea mai înaltă biserică ortodoxă din România). Însă, ceea ce nu se prea ştie e că ei au fost incineraţi şi că Ion Traianescu a fost un susţinător al cremaţionismului. Iar din lăcaşurile ridicate de aceştia au plecat, mai târziu, mesaje anti-cremaţioniste.
Preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste Amurg din România, cercetătorul Marius Rotar de la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, povesteşte, într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“, că un loc de veci, fără cheltuielile legate de înmormântare şi masa de după, ajunge în Cluj şi la 4.000 de euro, o sumă colosală.
Asociaţia Cremationistă Amurg din România, singura de acest fel din ţară, a făcut o analiză a impactului pe care l-a avut cazul Nicolaescu asupra incinerării. Deşi se aştepta ca numărul celor care să opteze să fie incineraţi să crească, acesta a scăzut în 2013 faţă de 2012.
Accident de muncă la fabrica fraţilor Ioan şi Viorel Micula. O angajată a ajuns în stare gravă la Spitalul din Timişoara după ce i-a fost prinsă mână pe o bandă transportoare, la fabrica de napolitane.
Istoricul ardelean Marius Rotar spune că acţiunile de duminică, 29 decembrie, ale Asociaţiei Secular-Umaniste nu sunt o noutate în ţara noastră şi că aceasta are un ”strămoş”: o asociaţie creată, în 1909, la Iaşi, Asociaţia Naţională a Liber Cugetătorilor.
Cremaţioniştii ardeleni au semnat recent un protocol de colaborare cu cei din Serbia care presupune consultare periodică şi promovarea ideii de incinerare în cele două ţări. Ardeleanul Marius Rotar spune, pentru „Adevărul“, că Asociaţia Cremaţionistă „Oganj“ din Serbia, înfiinţată în 1904, a avut ca model activitatea adepţilor incinerării din ţara vecină.
Universitarul ardelean Marius Rotar, autorul primei cărţi despre incinerare din ţară, spune că e surprins de reacţia Bisericii Ortodoxe Române faţă de documentarul difuzat de BBC şi susţine că BOR blamează tot ce nu îi convine şi, deşi avem, multe biserici, românii nu sunt fericiţi şi se lamenteze.
Universitarul Marius Rotar, cel care a scris prima carte despre incinerare din România, a lansat recent o piesă despre cremaţiune inspirată din marşul funebru a lui Chopin. Melodia a fost compusă de acesta împreună cu Marius Bob de la Bere Gratis şi Călin Paraschiv de la formaţia Necrovile.
Universitarul ardelean Marius Rotar a scris pe site-ul Asociaţiei Cremaţioniste din România „Amurg“ că este surprins de schimbarea bruscă de atitudine a surorii regretatului regizor Sergiu Nicolaescu care, în ianuarie, susţinea vehement ca dorinţa fratelui său de a fi incinerat să fie respectată, iar acum spune exact opusul. Rotar consideră că a crede într-o idee înseamnă asumarea ei totală, şi nu asumarea unor decibeli.
Cremaţionistii din România sunt bucuroşi pentru că azi, 23 aprilie, se împlinesc trei ani de la înfiinţarea Asociaţia Cremaţionistă Amurg. Acest ONG a deschis în acest an prima casă funerară online de servicii de incinerare.
Dezbaterea a avut loc la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia şi a reunit teologi, istorici şi susţinători ai incinerării.
Marius Rotar, profesor universitar la Alba Iulia, autorul primei cărţi despre incinerare din România, a postat, joi seara, pe un site, un comentariu acid la adresa apelului făcut de Biserica Ortodoxă familiei lui Sergiu Nicolaescu de a-l înmormânta, nu incinera.
Ana-Maria Geambaşu, din Brăila, are 22 de ani, lucrează ca patiser şi este o cititoare fidelă a ziarului „Adevărul“.
Cercetători din 17 ţări participă timp de trei zile la Alba iulia la a treia ediţie a conferinţei internaţionale depre moarte. Eveniment ştiinţific este unic în centrul şi sud estul Europei, fiind in exclusivitate dedicat analizei şi discutării diverselor aspecte ale muririi şi morţii în ultimele trei secole.
Câte războaie poate purta în paralel Rusia. Expert: „Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă”
Decizie istorică a UE: Maşinile pe benzină şi motorină, interzise. Cum îi va afecta măsura pe români
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat