Stiri despre marius rotar

Despre credinţă, BOR şi reticenţa incinerării la români. Cercetători străini: „Asemenea atitudini existau la noi acum un secol”

Românii privesc cu multă reticenţă fenomenul incinerării deşi el există în ţară de câteva decenii, iar în ultimii ani au fost înfiinţate crematorii în alte două oraşe în afara Bucureştiului.

1.300 morţi incineraţi într-un an în România. De ce sunt românii reticenţi la „soluţia crematoriului“

Liderul singurei asociaţii cremaţioniste din România spune că numărul persoanelor care aleg incinerarea ar putea creşte din pricina crizei locurilor de veci cu care se confruntă oraşele. Reprezentanţii BOR nu sunt de aceeaşi părere şi nici sociologii.

Istoric din Ardeal, mesaj către şefii BOR, după incendiul din Club Colectiv: „Nu aşa, Preasfinte! Făţarnicilor! Deschide dumneata lista cu donaţii din salariu”

Citind despre îndemnul public al Mitropolitului Clujui către preoţi şi oamenii de rând să doneze sânge şi bani, istoricul ardelean Marius Rotar spune că preoţii, mai ales cei cu funcţii, ar trebui să fie primii care să doneze câte 2-3% din salariu pentru familiile răniţilor şi morţilor din incendiul de la Clubul Colectiv, din Bucureşti. Rotar a întocmit o listă cu 7 îndemnuri pe care le-a adresat mai-marilor BOR.

Peste 100 de cercetători din toată lumea dezbat la Alba Iulia temele morţii şi muririi

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia găzduieşte, în perioada 2 – 5 septembrie 2015, cea de a XII-a ediţie a conferinţei internaţionale „Death, Dying and the Disposal of the Body” (DDD12), cea mai importantă manifestare ştiinţifică din Europa dedicată tematicii muririi şi morţii.

Paradoxurile incinerării: DEX-ul nu ştie ce e un „cremaţionist”, BOR refuză practica. „România e primul stat ortodox unde s-a deschis benevol un crematoriu”

Universitarul ardelean Marius Rotar, autorul primei cărţi despre cremaţiune din România, povesteşte, într-un interviu pentru ”Adevărul”, de unde vine numele de incinerare, cine a practicat-o şi ce formă a căpătat ea în ţara noastră.

Problema religiei în şcoli acum 100 de ani. Ce spunea un medic în 1912: „Oameni buni, avem nevoie de şcoli şi de cultură, nu de popi şi de ignoranţă!“

Cu sau fără religie în şcoală? Această întrebare năştea controverse şi în urmă cu mai bine de 100 de ani. Unii gânditori criticau în termeni foarte duri transformarea religiei în materie şcolară şi cereau înlocuirea acesteia cu ore de „morală pozitivă“.

Cercetător ardelean, despre frica de cardul de sănătate: „Nu trebuie să mergi într-un sat uitat de lume ca să găseşti acea Românie superstiţioasă“

Cercetătorul Marius Rotar, autorul primei cărţi despre incinerare din România, spune că biserica acceptă greu orice noutate ce ţine de evoluţia societăţii. Dă ca exemplu undele radio care, iniţial, erau considerate o „lucrare diavolească“.

Liderul cremaţioniştilor, despre gestul lui Leonard Miron: „Vorba unui jurnalist basarabean: gura lumii nici moartea n-o astupă!“

Recentul caz al mamei prezentatorului de televiziune Leonard Miron aduce, din nou, în atenţia publicului, ideea de cremaţiune. Doamna, a cărei dorinţă era să fie incinerată, a fost înmormântată de fiul acesteia căruia i-a fost frică „de gura lumii“.

FOTO VIDEO Cum arată „cuptorul morţii“ din Cluj, cel mai modern crematoriu uman din estul Europei

După 3 ani cu scandal, proteste şi discuţii a apărut al treilea crematoriu uman din România într-o comună din judeţul Cluj, situată la vreo 40 de kilometri de Cluj-Napoca, locul de unde au plecat ideea incineratoriului şi investitorii. Construit de oamenii de afaceri Mircea Dunca şi Racz Levente, adepţi ai incinerării, crematoriul este dotat cu un incinerator foarte modern, cu o tehnologie nepoluantă şi 20 de camere frigorifice.

Legea care-ţi dă dreptul, din timpul vieţii, să-ţi organizezi cum vrei înmormântarea, cu sau fără preot

În urmă cu două săptămâni a apărut o nouă lege funerară, 102/2014, prin care defunctul poate opta pentru o înmormântare civilă, fără preot, cum vedem şi în filmele americane.

Arhitecţi, constructori de biserici, adepţi ai incinerării. „Mă întreb dacă preoţii care slujesc în bisericile proiectate de Traianescu nu simt uneori gustul cenuşii“

Doi mari arhitecţi români ai secolelor trecute, Ion Traianescu şi George Cristinel, şi-au legat numele de proiectarea a biserici de referinţă precum catedralele ortodoxe din Cluj şi Timişoara (cea mai înaltă biserică ortodoxă din România). Însă, ceea ce nu se prea ştie e că ei au fost incineraţi şi că Ion Traianescu a fost un susţinător al cremaţionismului. Iar din lăcaşurile ridicate de aceştia au plecat, mai târziu, mesaje anti-cremaţioniste.

De ce ar avea nevoie Clujul de un crematoriu? Liderul cremaţioniştilor răspunde: „Criza locurilor de veci, costurile mai mici şi intelectualii“

Preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste Amurg din România, cercetătorul Marius Rotar de la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, povesteşte, într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“, că un loc de veci, fără cheltuielile legate de înmormântare şi masa de după, ajunge în Cluj şi la 4.000 de euro, o sumă colosală.

A crescut numărul incinerărilor după cazul Nicolaescu? „Opinia publică n-a simpatizat cu cauza cremaţiunii“

Asociaţia Cremationistă Amurg din România, singura de acest fel din ţară, a făcut o analiză a impactului pe care l-a avut cazul Nicolaescu asupra incinerării. Deşi se aştepta ca numărul celor care să opteze să fie incineraţi să crească, acesta a scăzut în 2013 faţă de 2012.

Accident de muncă la fabrica fraţilor Micula. O angajată a fost dusă la Timişoara după ce mâna i-a fost prinsă de o bandă transportoare

Accident de muncă la fabrica fraţilor Ioan şi Viorel Micula. O angajată a ajuns în stare gravă la Spitalul din Timişoara după ce i-a fost prinsă mână pe o bandă transportoare, la fabrica de napolitane.

Ce spunea un doctor la început de secol XX: “E o adevărată crimă şi risipă colosală ca banul public să fie folosit pentru clădiri de biserici în loc de şcoli”

Istoricul ardelean Marius Rotar spune că acţiunile de duminică, 29 decembrie, ale Asociaţiei Secular-Umaniste nu sunt o noutate în ţara noastră şi că aceasta are un ”strămoş”: o asociaţie creată, în 1909, la Iaşi, Asociaţia Naţională a Liber Cugetătorilor.

România anului 1900, model pentru cremaţioniştii sârbi. Acum, în secolul al XXI-lea, e invers

Cremaţioniştii ardeleni au semnat recent un protocol de colaborare cu cei din Serbia care presupune consultare periodică şi promovarea ideii de incinerare în cele două ţări. Ardeleanul Marius Rotar spune, pentru „Adevărul“, că Asociaţia Cremaţionistă „Oganj“ din Serbia, înfiinţată în 1904, a avut ca model activitatea adepţilor incinerării din ţara vecină.