Destinul mareului istoric şi politician Silviu Dragomir ilustrează perfect modul în care regimul comunist a tratat elitele româneşti de dinainte de al Doilea Război Mondial. A fost închis, fără judecată, pentru simplul fapt că a făcut parte din guverne ”burghezo-moşiereşti”.
Alba Iulia va cinsti cu adevărat, după mai bine de 100 de ani, memoria celui dintâi primar român al oraşului, Camil Velican. Acesta a fost unul dintre cei mai importanţi organizatori implicaţi în evenimentul istoric din 1 Decembrie 1918.
Regina Maria a României, soţia regelui Ferdinand I, a jucat un rol decisiv în recunoaşterea constituirii României Mari, după Primul Război Mondial. Se spune că ea este cea care a convins marile personalităţi politice a vremii să dea credit României.
Actul care a consfinţit, la 1 Decembrie 1918, crearea României Mari, prevedea înfiinţarea unui stat nou pe baza unor principii actuale şi astăzi, precum libertatea presei şi a cuvântului, drepturi pentru „muncitorime”, votul universal, „un regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice”.
Premierul Nicolae Ciucă afirmă, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Naţionale, că Marea Unire este încununarea victorioasă a voinţei românilor şi rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, fiind „o lecţie despre perseverenţă şi coeziune, care acum ne este deosebit de utilă şi necesară”. Pentru şeful Executivului, eroii acestui an sunt românii, care, în ciuda crizei generate de pandemia de COVID-19 şi a suferinţelor,.
Comandantul Gărzii Naţionale de la Alba Iulia, Florian Medrea, a fost unul dintre marii eroi ai zilei de 1 Decembrie 1918, mai puţin cunoscuţi în prezent.
La 10 ani şi şase luni de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia avea loc, probabil, cea mai mare manifestare organizată vreodată în România, la care au participat peste 300.000 de persoane.
Octav Bjoza, subsecretar de stat pe problemele deţinuţilor politic şi revoluţionarilor, a fost demis luni. În funcţia de secretar de stat fusese desemnat pe vremea guvernării PSD.
Pe 1 Decembrie 1918, românii au reuşit un vis ce părea de nerealizat, în condiţii extrem de dificile. Am intrat în al doilea secol de la aceste evenimente istorice şi ne confruntăm cu mari provocări, unele similare cu cele de acum mai bine de o sută de ani.
Un veteran de război în vârstă de aproape 100 de ani nu a lipsit nici în acest an de la manifestările dedicate Marii Uniri, de la Alba Iulia.
Marea Unire de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 s-a desfăşurat în plină pandemie de gripă spaniolă, boala care a omorât în perioada 1918 - 1919 peste 50 de milioane de oameni în întreaga lume.
Pe când era prim-ministru, Iorga l-ar fi întrebat pe Ion I. C. Brătianu, de la tribuna Parlamentului: „Ce are de învăţat un savant de la un inginer?”. La care Brătianu ar fi răspuns: „Măsura, domnule Iorga, măsura...”.
Crearea României Mari este consecinţa unui lanţ de evenimente şi conjuncturi istorice uluitoare, apărute în cadrul unui moment de turnură a societăţii umane (Marele Război). Faptul fundamental care a făcut posibilă şi necesară Marea Unire a fost existenţa unei comunităţi etnice neo-latine fragmentată în trei state: Regatul României, Austro-Ungaria, Imperiul ţarist.
Marele om politic Iuliu Maniu zace într-o groapă neştiută de nimeni. Mort în celula sa de la Sighet, unul dintre politicienii de seamă care a făcut România Mare a fost îngropat în mare secret de călăii săi.
În memoria colectivă, Conferinţa de Pace de la Paris de la sfârşitul Primului Război Mondial este în primul rând cunoscută prin semnarea tratatului cu Germania de la Versailles, din iunie 1919, dar lucrările delegaţilor prezenţi în capitala franceză au însemnat mult mai mult. Şi celelalte state învinse, Bulgaria, Austria, Ungaria, Imperiul Otoman trebuiau să îşi semneze propriile tratate.
Zeci de mii de Bucureşteni au înfruntat frigul începutului de decembrie, încălzindu-se cu vin fiert, gustând din specialităţile festive de 1 decembrie şi participând la numeroase evenimente dedicate Marii Uniri.
Banca Naţională a României (BNR) va lansa în circuitul numismatic, începând cu data de 1 decembrie 2019, o monedă de aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 şi o bancnotă aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârşirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu.
Cercetătorii şi istoricii botoşăneni au reuşit să scoată la lumină o serie de documente rare, de arhivă, privind situaţia României în anul 1918, un an crucial pentru definirea statului român modern. Cu ajutorul acestor documente a fost schiţat un tablou viu, inedit şi totodată neaşteptat al zonei de nord a României în anul Marii Unirii.
La Serbările Unirii au participat delegaţii din colţurile ţării. Evenimentul a culminat cu o paradă în care fiecare judeţ a defilat în costume populare specifice zoei pe care o reprezentau.
George Pop de Băseşti, cel care a prezidat Adunarea Generală de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a murit la puţin timp după înfăptuirea Marii Uniri. În 23 februarie se împlinesc 100 de ani de la trecerea lui la cele veşnice.
Avocaţi, preoţi, dascăli sau reprezentante de marcă ale mişcării feministe sălăjene, toţi oameni de seamă din generaţia Marii Uniri, şi-au găsit loc în paginile unui volum ce reprezintă rezultatul a aproape două decenii de cercetare.
Unirea Principatelor Romane ramane una dintre cele mai mari – si improbabile – realizari din istoria poporului roman. Protagonistii au fost, in buna parte, liderii Revolutiei de la 1848.
Partidul din care au făcut parte făuritorii Marii Uniri a reintrat în viaţa politică a României în ianuarie 1990, după aproape jumătate de veac de activitate în clandestinitate.
8 ianuarie 2019 – ziua în care se împlinesc 100 de ani de la ajutorul oferit de saşi făuririi României Mari. Laszlo Tokes vorbeşte adesea de „genocidul paşnic” pe care România şi românii l-ar comite împotriva minoritarilor maghiari din această ţară.
Prezent la un eveniment dedicat „Marelui Război şi Marii Uniri” organizat la Vâlcea, un istoric - prof. univ. dr. Sorin Radu, a vorbit despre participarea României la război, reformele care au marcat viaţa românilor, dar şi despre oamenii politici de la începutul secolului XX.
Mai multe volume despre Unire şi Alexandru Vaida-Voevod vor fi lansate marţi, 18 decembrie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei de la Cluj-Napoca.
Memoriile unui preot din satul Nerău, judeţul Timiş, arată că la Marea Unire din 1918 a vrut să meargă şi un grup de oameni din satul său. Oamenii au fost împiedicaţi să plece de sârbii care ocupau la data respectivă Timişoara.
Ilie Lazăr, cel mai tânăr semnatar al actului unirii din 1918, a fost aruncat de comunişti în temniţă pentru că nu le-a îmbrăţişat doctrina. A murit cu durerea în suflet, dar cu credinţa că poporul acesta va scăpa de regimul tiranic care i-a răpit libertatea, familia şi tinereţea.
„Evenimentul“ e, prin definiţie, o împrejurare care ocupă scena (publică sau privată) cu o autoritate de necontestat şi un ecou pe măsură. Anul acesta, evenimentul prin excelenţă, evenimentul de anvergură naţională (şi, într-un anumit sens, europeană) e Centenarul Marii Uniri.
Sărbătorirea celor 100 de ani scurşi de la Marea Unire din 1918 a trecut fără să emoţioneze şi fără un proiect care să marcheze începutul următorului Centenar. „Marii“ oameni politici de azi au avut cu totul alte preocupări într-un an care putea fi un moment de reflecţie şi de pornit cîteva şantiere importante pentru cetăţenii României.
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament
Cât de aproape e pacea în Ucraina şi ce piedici sunt în calea armistiţiului. „Doar ucrainenii pot decide când semnează”