La 10 ani şi şase luni de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia avea loc, probabil, cea mai mare manifestare organizată vreodată în România, la care au participat peste 300.000 de persoane.
Octav Bjoza, subsecretar de stat pe problemele deţinuţilor politic şi revoluţionarilor, a fost demis luni. În funcţia de secretar de stat fusese desemnat pe vremea guvernării PSD.
Pe 1 Decembrie 1918, românii au reuşit un vis ce părea de nerealizat, în condiţii extrem de dificile. Am intrat în al doilea secol de la aceste evenimente istorice şi ne confruntăm cu mari provocări, unele similare cu cele de acum mai bine de o sută de ani.
Un veteran de război în vârstă de aproape 100 de ani nu a lipsit nici în acest an de la manifestările dedicate Marii Uniri, de la Alba Iulia.
Marea Unire de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 s-a desfăşurat în plină pandemie de gripă spaniolă, boala care a omorât în perioada 1918 - 1919 peste 50 de milioane de oameni în întreaga lume.
Pe când era prim-ministru, Iorga l-ar fi întrebat pe Ion I. C. Brătianu, de la tribuna Parlamentului: „Ce are de învăţat un savant de la un inginer?”. La care Brătianu ar fi răspuns: „Măsura, domnule Iorga, măsura...”.
Crearea României Mari este consecinţa unui lanţ de evenimente şi conjuncturi istorice uluitoare, apărute în cadrul unui moment de turnură a societăţii umane (Marele Război). Faptul fundamental care a făcut posibilă şi necesară Marea Unire a fost existenţa unei comunităţi etnice neo-latine fragmentată în trei state: Regatul României, Austro-Ungaria, Imperiul ţarist.
Marele om politic Iuliu Maniu zace într-o groapă neştiută de nimeni. Mort în celula sa de la Sighet, unul dintre politicienii de seamă care a făcut România Mare a fost îngropat în mare secret de călăii săi.
În memoria colectivă, Conferinţa de Pace de la Paris de la sfârşitul Primului Război Mondial este în primul rând cunoscută prin semnarea tratatului cu Germania de la Versailles, din iunie 1919, dar lucrările delegaţilor prezenţi în capitala franceză au însemnat mult mai mult. Şi celelalte state învinse, Bulgaria, Austria, Ungaria, Imperiul Otoman trebuiau să îşi semneze propriile tratate.
Zeci de mii de Bucureşteni au înfruntat frigul începutului de decembrie, încălzindu-se cu vin fiert, gustând din specialităţile festive de 1 decembrie şi participând la numeroase evenimente dedicate Marii Uniri.
Banca Naţională a României (BNR) va lansa în circuitul numismatic, începând cu data de 1 decembrie 2019, o monedă de aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 şi o bancnotă aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârşirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu.
Cercetătorii şi istoricii botoşăneni au reuşit să scoată la lumină o serie de documente rare, de arhivă, privind situaţia României în anul 1918, un an crucial pentru definirea statului român modern. Cu ajutorul acestor documente a fost schiţat un tablou viu, inedit şi totodată neaşteptat al zonei de nord a României în anul Marii Unirii.
La Serbările Unirii au participat delegaţii din colţurile ţării. Evenimentul a culminat cu o paradă în care fiecare judeţ a defilat în costume populare specifice zoei pe care o reprezentau.
George Pop de Băseşti, cel care a prezidat Adunarea Generală de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a murit la puţin timp după înfăptuirea Marii Uniri. În 23 februarie se împlinesc 100 de ani de la trecerea lui la cele veşnice.
Avocaţi, preoţi, dascăli sau reprezentante de marcă ale mişcării feministe sălăjene, toţi oameni de seamă din generaţia Marii Uniri, şi-au găsit loc în paginile unui volum ce reprezintă rezultatul a aproape două decenii de cercetare.
Unirea Principatelor Romane ramane una dintre cele mai mari – si improbabile – realizari din istoria poporului roman. Protagonistii au fost, in buna parte, liderii Revolutiei de la 1848.
Partidul din care au făcut parte făuritorii Marii Uniri a reintrat în viaţa politică a României în ianuarie 1990, după aproape jumătate de veac de activitate în clandestinitate.
8 ianuarie 2019 – ziua în care se împlinesc 100 de ani de la ajutorul oferit de saşi făuririi României Mari. Laszlo Tokes vorbeşte adesea de „genocidul paşnic” pe care România şi românii l-ar comite împotriva minoritarilor maghiari din această ţară.
Prezent la un eveniment dedicat „Marelui Război şi Marii Uniri” organizat la Vâlcea, un istoric - prof. univ. dr. Sorin Radu, a vorbit despre participarea României la război, reformele care au marcat viaţa românilor, dar şi despre oamenii politici de la începutul secolului XX.
Mai multe volume despre Unire şi Alexandru Vaida-Voevod vor fi lansate marţi, 18 decembrie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei de la Cluj-Napoca.
Memoriile unui preot din satul Nerău, judeţul Timiş, arată că la Marea Unire din 1918 a vrut să meargă şi un grup de oameni din satul său. Oamenii au fost împiedicaţi să plece de sârbii care ocupau la data respectivă Timişoara.
Ilie Lazăr, cel mai tânăr semnatar al actului unirii din 1918, a fost aruncat de comunişti în temniţă pentru că nu le-a îmbrăţişat doctrina. A murit cu durerea în suflet, dar cu credinţa că poporul acesta va scăpa de regimul tiranic care i-a răpit libertatea, familia şi tinereţea.
„Evenimentul“ e, prin definiţie, o împrejurare care ocupă scena (publică sau privată) cu o autoritate de necontestat şi un ecou pe măsură. Anul acesta, evenimentul prin excelenţă, evenimentul de anvergură naţională (şi, într-un anumit sens, europeană) e Centenarul Marii Uniri.
Sărbătorirea celor 100 de ani scurşi de la Marea Unire din 1918 a trecut fără să emoţioneze şi fără un proiect care să marcheze începutul următorului Centenar. „Marii“ oameni politici de azi au avut cu totul alte preocupări într-un an care putea fi un moment de reflecţie şi de pornit cîteva şantiere importante pentru cetăţenii României.
Camera Reprezentanţilor din Statele Unite ale Americii a adoptat marţi o rezoluţie prin care celebrează Centenarul Marii Uniri, anunţă ambasadorul României în SUA, George Maior. Documentul a fost iniţiat atât de membri republicani cât şi de democraţi şi menţionează rolul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, precum şi sprijinul acordat de Statele Unite în favoarea aspiraţiilor de unitate naţională a românilor.
Conferinţa de închidere a proiectului închinat Centenarului Marii Uniri are loc joi, de la ora 17,00, la Lapidarium (vizavi de Biserica Greacă). Subiectul abordat: „Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918”.
Reinterpretând scrierile şi spusele unor cunoscuţi istorici români, omul care a transmis pentru agenţia de presă Itar-Tass (în prezent TASS) de la Bucureşti în decembrie 1989 comentează într-o cunoscută revistă din Rusia cât de norocoasă este România şi de ce nu poate fi considerată o poveste de succes la 100 de ani de la realizarea Marii Uniri.
În 1918, România a obţinut Banatul, „vechi teritoriu maghiar“, a „ocupat Basarabia“, iar Ardealul a fost „furat de la Ungaria“.
Politologul Cristian Pîrvulescu (53 de ani) e de părere că politicienii români au reuşit să compromită sărbătoarea de 100 de ani de la Marea Unire prin organizarea, în anul Centenarului, a Referendumului pentru familie, o campanie în opoziţie cu valorile europene.
Cu doar şapte luni înainte de Marea Unire, România se găsea în cel mai greu moment din istoria sa. Cu cea mai mare parte a ţării ocupată, cu o revoluţie bolşevică ce a condus la prăbuşirea uriaşului Imperiu Rus, România era obligată să accepte condiţiile umilitoare impuse de Puterile Centrale şi să semneze un tratat de pace care oficializa pierderea independenţei.
Autostrada A10 Sebeş-Turda, tronsonul 2, gata în 2021? Cum arată şantierul. Drulă: Trebuie ca cineva să fie foarte rău intenţionat să nu se întâmple asta VIDEO
Se strică vremea. Furtuni şi vânt puternic, până sâmbătă dimineaţa. Ce regiuni sunt vizate
Tătaru propune premierului o mişcare decisivă: Vaccinare gratuită sau testare pe banii proprii în „sectoarele esenţiale“
Cum să devii om
al legii fără să treci pe la şcoală. Poliţia Română primeşte în sistem
inclusiv infractorii reabilitaţi
PNL, de la lupta din
coaliţie la război intern. Ce acuzaţii îşi aduc cele două tabere
Prognoza meteo: Vremea se încălzeşte spectaculos. Când se întoarce frigul
De ce este necesară a treia doză de vaccin anti-COVID şi cum va fi administrată
Surse: Cine sunt PNL-iştii care îi vor înlocui pe miniştrii demisionari ai USR-PLUS
Criză politică
la Bucureşti. Toate scenariile pentru viitorul guvernării
ANALIZĂ Război total în
interiorul Coaliţiei. Cine pierde şi cine câştigă