În memoria colectivă, Conferinţa de Pace de la Paris de la sfârşitul Primului Război Mondial este în primul rând cunoscută prin semnarea tratatului cu Germania de la Versailles, din iunie 1919, dar lucrările delegaţilor prezenţi în capitala franceză au însemnat mult mai mult. Şi celelalte state învinse, Bulgaria, Austria, Ungaria, Imperiul Otoman trebuiau să îşi semneze propriile tratate.
Zeci de mii de Bucureşteni au înfruntat frigul începutului de decembrie, încălzindu-se cu vin fiert, gustând din specialităţile festive de 1 decembrie şi participând la numeroase evenimente dedicate Marii Uniri.
Banca Naţională a României (BNR) va lansa în circuitul numismatic, începând cu data de 1 decembrie 2019, o monedă de aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 şi o bancnotă aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârşirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu.
Cercetătorii şi istoricii botoşăneni au reuşit să scoată la lumină o serie de documente rare, de arhivă, privind situaţia României în anul 1918, un an crucial pentru definirea statului român modern. Cu ajutorul acestor documente a fost schiţat un tablou viu, inedit şi totodată neaşteptat al zonei de nord a României în anul Marii Unirii.
La Serbările Unirii au participat delegaţii din colţurile ţării. Evenimentul a culminat cu o paradă în care fiecare judeţ a defilat în costume populare specifice zoei pe care o reprezentau.
George Pop de Băseşti, cel care a prezidat Adunarea Generală de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a murit la puţin timp după înfăptuirea Marii Uniri. În 23 februarie se împlinesc 100 de ani de la trecerea lui la cele veşnice.
Avocaţi, preoţi, dascăli sau reprezentante de marcă ale mişcării feministe sălăjene, toţi oameni de seamă din generaţia Marii Uniri, şi-au găsit loc în paginile unui volum ce reprezintă rezultatul a aproape două decenii de cercetare.
Unirea Principatelor Romane ramane una dintre cele mai mari – si improbabile – realizari din istoria poporului roman. Protagonistii au fost, in buna parte, liderii Revolutiei de la 1848.
Partidul din care au făcut parte făuritorii Marii Uniri a reintrat în viaţa politică a României în ianuarie 1990, după aproape jumătate de veac de activitate în clandestinitate.
8 ianuarie 2019 – ziua în care se împlinesc 100 de ani de la ajutorul oferit de saşi făuririi României Mari. Laszlo Tokes vorbeşte adesea de „genocidul paşnic” pe care România şi românii l-ar comite împotriva minoritarilor maghiari din această ţară.
Prezent la un eveniment dedicat „Marelui Război şi Marii Uniri” organizat la Vâlcea, un istoric - prof. univ. dr. Sorin Radu, a vorbit despre participarea României la război, reformele care au marcat viaţa românilor, dar şi despre oamenii politici de la începutul secolului XX.
Mai multe volume despre Unire şi Alexandru Vaida-Voevod vor fi lansate marţi, 18 decembrie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei de la Cluj-Napoca.
Memoriile unui preot din satul Nerău, judeţul Timiş, arată că la Marea Unire din 1918 a vrut să meargă şi un grup de oameni din satul său. Oamenii au fost împiedicaţi să plece de sârbii care ocupau la data respectivă Timişoara.
Ilie Lazăr, cel mai tânăr semnatar al actului unirii din 1918, a fost aruncat de comunişti în temniţă pentru că nu le-a îmbrăţişat doctrina. A murit cu durerea în suflet, dar cu credinţa că poporul acesta va scăpa de regimul tiranic care i-a răpit libertatea, familia şi tinereţea.
„Evenimentul“ e, prin definiţie, o împrejurare care ocupă scena (publică sau privată) cu o autoritate de necontestat şi un ecou pe măsură. Anul acesta, evenimentul prin excelenţă, evenimentul de anvergură naţională (şi, într-un anumit sens, europeană) e Centenarul Marii Uniri.
Sărbătorirea celor 100 de ani scurşi de la Marea Unire din 1918 a trecut fără să emoţioneze şi fără un proiect care să marcheze începutul următorului Centenar. „Marii“ oameni politici de azi au avut cu totul alte preocupări într-un an care putea fi un moment de reflecţie şi de pornit cîteva şantiere importante pentru cetăţenii României.
Camera Reprezentanţilor din Statele Unite ale Americii a adoptat marţi o rezoluţie prin care celebrează Centenarul Marii Uniri, anunţă ambasadorul României în SUA, George Maior. Documentul a fost iniţiat atât de membri republicani cât şi de democraţi şi menţionează rolul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, precum şi sprijinul acordat de Statele Unite în favoarea aspiraţiilor de unitate naţională a românilor.
Conferinţa de închidere a proiectului închinat Centenarului Marii Uniri are loc joi, de la ora 17,00, la Lapidarium (vizavi de Biserica Greacă). Subiectul abordat: „Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918”.
Reinterpretând scrierile şi spusele unor cunoscuţi istorici români, omul care a transmis pentru agenţia de presă Itar-Tass (în prezent TASS) de la Bucureşti în decembrie 1989 comentează într-o cunoscută revistă din Rusia cât de norocoasă este România şi de ce nu poate fi considerată o poveste de succes la 100 de ani de la realizarea Marii Uniri.
În 1918, România a obţinut Banatul, „vechi teritoriu maghiar“, a „ocupat Basarabia“, iar Ardealul a fost „furat de la Ungaria“.
Politologul Cristian Pîrvulescu (53 de ani) e de părere că politicienii români au reuşit să compromită sărbătoarea de 100 de ani de la Marea Unire prin organizarea, în anul Centenarului, a Referendumului pentru familie, o campanie în opoziţie cu valorile europene.
Cu doar şapte luni înainte de Marea Unire, România se găsea în cel mai greu moment din istoria sa. Cu cea mai mare parte a ţării ocupată, cu o revoluţie bolşevică ce a condus la prăbuşirea uriaşului Imperiu Rus, România era obligată să accepte condiţiile umilitoare impuse de Puterile Centrale şi să semneze un tratat de pace care oficializa pierderea independenţei.
În conflictul privind o ştire DPA despre ziua Marii Unirii de la 1918, germanii s-au grăbit să cedeze şi au înlocuit incriminatul cuvânt „Anschluss“. Intactă rămâne doar problema reacţiilor celor ce-i acuză.
Între diplomaţii români şi o parte a presei din Germania au avut loc tensiuni, după ce Agenţia Germană de Presă (DPA) şi postul public de Televiziune (ZDF) au prezentat 1 Decembrie ca ziua în care românii şi autorităţile de la Bucureşti serbează 100 de ani de la „anexarea“ unei părţi a Ungariei.
Entuziasmul a fost cuvântul de ordine al evenimentelor din 1918, fără îndoială, momentul zero al istoriei românilor. Presa nu a făcut decât să capteze şi să transmită această stare de beatitudine a naţiunii noastre nou formate.
Ca orice eveniment istoric îmbrîncit în mit, Marea Unire e un subiect periculos. Suta de ani pe care o aniversăm are probleme la ambele capete ale fundiţei. Şi la origine şi la destinaţie.
De Ziua Naţionala a României, Adevărul a făcut un tur prin Capitală pentru a lua pulsul sărbătorii şi pentru a observa cum au petrecut bucureştenii, care mai sunt bucuriile şi tristeţile lor. De la parada militară, petrecerile sectoarelor 1 şi 2 şi pâna la protestul din Piaţa Victoriei, atmosfera zilei a emanat contraste, dar ne arată românii aşa cum au intrat în Anul Centenar: bucurându-se cu ce au, resemnaţi sau strigând cu cuţitul la os.
Au trecut o sută de ani de la cel mai important moment al României: Marea Unire. Editura Vremea a pregătit pe această temă o serie de titluri adaptate tuturor categoriilor de public cititor – de la pasionaţii de istorie, până la monarhişti şi elevii de şcoală primară.
Renumitul contratenor Cezar Ouatu a sărbătorit 100 de ani de România alături de vâlceni. Pe scena amplasată în centrul oraşului, în cadrul unor evenimente care au dat startul Târgului de Crăciun „Decembrie Magic”, după modelul inspirat de la Sibiu, Ouatu a cântat în premieră piesa lui Adrian Daminescu „România, foaie verde, plop uscatu'” şi a făcut o serie de dezvăluiri. Imaginile au devenit virale.
Peste 200 de copii, elevi la Colegiul Economic din Călăraşi, au sărbătorit Marea Unirea la biserică. Lacaşul de cult a răsunat de glasurile copiilor care au intonat cântece patriotice.
Veste proastă pentru români: Marea Britanie îşi închide graniţele pentru muncitorii necalificaţi. Limba engleză, condiţie obligatorie
Cum a fost capturat „regele cocainei“. Dealerul bogătaşilor din Iaşi, înfundat de amantă şi de like-urile pe Facebook
UPDATE Al doilea român infectat cu coronavirus pe nava de croazieră Diamond Princess
O femeie cântă la vioară în timp ce chirurgii îi îndepărtează o tumoare din creier
Rusia interzice intrarea cetăţenilor chinezi pe
teritoriul ei
Culise. Scandal în PSD pentru
şefia ASF, ciolanul de 15.000 de euro. Ponta negociază un post pentru tata-socru
Valentin Ceauşescu cere statut de victimă în Dosarul Revoluţiei: „Mi-au omorât părinţii“
PSD vrea să înfiinţeze o nouă categorie specială de pensionari
Surse: Orban l-a taxat pe ministrul Fondurilor Europene după dezvăluirea „Adevărul“ despre cârdăşia cu PSD
FOTO VIDEO„Pericol de
moarte“: Marea Britanie, lovită de furtuna Dennis