04 August 2016, 09:56
Guvernul stabileşte cine şi în ce ordine răspunde la acţiunea într-o situa...
13 January 2017, 12:38
Teroristul Salah Abdeslam i se destăinuie unei femei misterioase: „Nu mi-e ...
13 November 2015, 18:31
Partidele politice au în rândurile lor 128 de politicieni cu probleme penal...
22 December 2020, 20:45
Ce părere are CTP despre miniştrii vehiculaţi pentru noul Guvern. Cine nu a...
07 December 2020, 13:04
Vânzări record de Cyber Monday pentru mobilier şi decoraţiuni. 9.500 euro, ...
23 October 2019, 12:26
UPDATE Descoperire macabră într-un parc industrial de lângă Londra: 39 de c...
Autorităţile iraniene l-au arestat pe fostul preşedinte al Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, pentru susţinerea acţiunilor de protest din ţară în timpul unei vizite în oraşul Shiraz, anunţă publicaţia arabe, Al-Quds Al-Arabi, citând surse de la Teheran.
Fostul preşedinte iranian Mahmoud Ahmadinejad şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale din 19 mai, în pofida recomandării liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, de a rămâne în afara cursei, relatează The Associated Press (AP).
Un fost membru al unităţii însărcinate cu paza fostului preşedinte iranian Mahmud Ahmadinejad a fost ucis la Alep, un oraş din nordul Siriei, transmite presa de la Teheran, citată de CNN.
Sesiunea principală a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite a început astăzi la New York, unde vor fi discutate probleme de interes mondial. Cu toate că la asemenea evenimente sunt vizate chestiuni foarte serioase, momentele amuzante sau declaraţiile frapante nu au lipsit, de-a lungul timpului.
După aproape 34 de ani, relaţiile americano-iraniene ar putea intra pe un făgaş normal cu ocazia reuniunii de la New York, unde are loc cea de-a 68-a Adunare Generală a ONU.
Cel de-al doilea mandat de preşedinte al lui Mahmoud Ahmadinejad se va încheia oficial la începutul lunii august, atunci când câştigătorul alegerilor de vineri, Hassan Rouhani, îşi va intra în atribuţii. Însă multe dintre afirmaţiile făcute de Ahmadinejad în ultimii opt ani vor rămâne în amintirea iranienilor şi a cetăţenilor din ţările vizate de comentariile sale acide.
Hassan Rouhani, candidatul moderaţilor şi al reformatorilor, a devenit preşedintele Iranului, câştigând detaşat în faţa celorlaţi 6 contra-candidaţi, cu 50,7% din voturi.
Operaţiunile de vot în cadrul scrutinului prezidenţial din Iran s-au încheiat vineri seară, după o prelungire de cinci ore în capitala Teheran şi de patru ore în restul ţării deoarece la urne s-a prezentat mai multe persoane decât se aştepta, relatează Reuters şi AFP.
Zeci de mii de iranieni au transformat înmormântarea unui cleric disident în cel mai mare protest guvernamental de la revolta din 2009. Ieri, în oraşul istoric Isfahan, mii de oameni au strigat sloganuri anti-guvernamentale şi împotriva liderului suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, cerând ”moartea dictatorului”.
Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad ar putea fi supus unei pedepse de 74 de lovituri de bici sau ar putea face şase luni de închisoare, fiind acuzat că a încălcat legislaţia ţării care îi interzicea să-l însoţească pe şeful său de cabinet pentru a se înscrie în viitoarea cursă prezidenţială.
O victorie a rebelilor sirieni ar putea declanşa un val de insecuritate care ar fi o "ameninţare pentru întreaga regiune", a afirmat duminică preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, reiterând susţinerea Iranului pentru regimul de la Damasc, potrivit site-ului preşedinţiei iraniene, citat de AFP.
Un agent din cadrul Serviciilor Secrete americane a fost pe punctul de a-l ucide din greşeală pe preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad. Incidentul a avut loc în timpul Adunării Generale a Naţiunilor Unite din luna septembrie a anului 2006 şi este consemnat în cartea „Deep State: Inside the Government Secrecy Industry“.
Procedeul a devenit reţetă în manualul după care sunt pregătiţi specialiştii ruşi în conceperea de operaţiuni ofensive de război psihologic: se identifică operaţiunea principală şi apoi câteva secundare, menite să ridice vânt şi pulbere pentru orbirea adversarilor ţinuţi astfel ocupaţi şi profund enervaţi de fapotul că nu pricep nimic.
De 30 de ani, la nivel decizional se promite reformarea poliţiei şi a instituţiilor de ordine şi linişte publică! Atât! Fiecare guvernare a minţit că va reforma Poliţia Română astfel încât aceasta să-şi poată îndeplini atribuţiile conform legilor. Lucrurile au mers însă, invers şi în locul reformării şi profesionalizării, instituţia poliţienească s-a degradat continuu, ba chiar a ajuns un instrument de folosinţă politică!
Există semnale din ce în ce mai mari că o criză militară ar putea izbucni în strâmtoarea Taiwan în acest an, în timp ce China îşi flexează muşchii militari către Taipei pentru a accepta unificarea. Beijingul încearcă să testeze calitatea noii administraţii americane sub presedintele Biden.
Pandemia şi aprobarea bugetului de stat pe 2021 au relansat discuţia asupra numărului bugetarilor de la noi, asupra salariilor lor, asupra standardelor cu care ar trebui evaluată activitatea acestora. Se fac comparaţii cu alte state europene, fără a pune în ecuaţie şi alte date esenţiale: PIB-ul/locuitor, calitatea infrastructurii, gradul de colectare la buget.
Expunerea de motive a legii prin care, printre altele, Comisia Iordache a înfiinţat Secţia Specială are fix 13 (treisprezece) rânduri. Expunerea de motive prin care ministrul Justiţiei, Stelian Ion, propune desfiinţarea Secţiei Speciale are 13 (treisprezece) pagini. Efortul justificativ al ministrului s-ar putea să fie însă în zadar, pentru că e foarte posibil ca victoria să fie adjudecată de părintele ordonanţei (cum altfel?) 13.
Republica Moldova este şi ea în miezul a ceea ce se numeşte geopolitica vaccinurilor. Este vorba despre asumarea surselor de vaccinuri credibile din cele câteva validate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, unele dintre cele produse fiind cu probleme, altele cu rezerve sau limitări.
Tribunalul i-a făcut scăpaţi pe jandarmii abuzivi de la 10 august. România nu e, deci, o democraţie funcţională. Şi nici n-are şanse de a deveni, dacă nu poate depolitiza şi pedepsi derapajele instituţiilor ei de forţă.
2020 a fost un an pe care mulţi vor să-l uite, nu şi eu. Cred că este bine să ştim unde ne aflăm din punct de vedere al impactului pandemiei asupra mediului antreprenorial feminin. Şi spun asta pentru că deşi s-au scris analize despre personalul medical afectat, despre economie în general, despre cum s-a resimţit pandemia asupra femeii antreprenor s-a vorbit prea puţin.
Nu mă pricep la psihologie şi nici nu pretind că m-aş pricepe. Bine, „am citit pe net” una-alta, ca tot omul, dar asta nu mă face specialist. Şi totuşi, am ciudata senzaţie că 90% dintre românii „de rând”, puşi în faţa situaţiei de a negocia cu agresorul, s-ar fi descurcat mai bine decât „specialistul” Poliţiei.
Confruntarea demonstrativă de voinţă între liderii americani şi cei sovietici/ruşi constituie un soi de tradiţie globală atunci când un lider nou accede la putere. Fiecare tabără încearcă rapid să seteze tonul, să verifice postura celuilalt, să îi testeze răspunsurile la criză.
Clasarea Dosarului 10 august dărâmă Statul de drept. Orice este permis de acum Nu este vorba doar de o nedreptate făcută celor agresaţi din Piaţa Victoriei, ci de relaţia Stat-cetăţean care se prăbuşeşte.
Umblă vorba prin presa de calitate că Anca a spus la o televiziune că urmează schimbarea Avocatului Poporului, care ar fi fost agreată în Coaliţie, şi că doar numele succesorului nu e clar. Umblă vorba şi că prefectul Bucureştiului, Traian Berbeceanu, numit de PNL, va fi schimbat fără a-şi fi dus mandatul la capăt pentru a fi înlocuit cu un plusist.
Am decis ca titlul pentru primul episod din această ediţie atipică să fie indirect şi o aluzie la filmul care mi-a plăcut cel mai tare până acum.
Ideea că Ion Mihai Pacepa a fost unul din fondatorii corupţiei politice româneşti a stârnit destul de multe reacţii adverse astfel încât să fie nevoie de câteva precizări şi o încadrare istorică.
Una dintre personalităţile marcante ale exilului românesc postbelic, mai cu seamă din Marea Britanie, Londra, care s-a remarcat atât prin personalitatea sa atipică cât şi prin acţiunile sale desfăşurate în Occidentul Liber, în favoarea românilor din lagărul comunist, a fost, fără îndoială, Ion Raţiu.
Cea mai neobosită prepoziţie a limbii române contemporane este prepoziţia „pe”. Frenezia cu care numeroşi vorbitori o folosesc a umilit succesul conjuncţiei „deci”, rostite, acum două decenii, la începutul multor fraze. Galeria de exemple extinzându-se săptămânal, certitudinea privind influenţa englezei devine insuficientă, dar alte explicaţii, dincolo de presiunea modei, nu sunt uşor de identificat.
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO