Nu ştiu dacă au atras atenţia până acum două situaţii destul de stranii din opera marelui filosof român, Lucian Blaga[1] legate de clasificarea dihotomică a culturilor umane în culturi majore şi culturi minore. Ştim bine care sunt diferenţele dintre Oswald Spengler şi Lucian Blaga în privinţa extrapolării vârstelor umane la nivelul acelor „entităţi” supra-personale numite „culturi”
Întrebaţi când vor lega serverele ANAF de casele de marcat cu jurnal electronic, oficialii Ministerului Finanţelor au răspuns în versuri: „Nimic nu e uşor pe pământ şi roua e sudoarea privighetorilor care au cântat... care au ostenit toată noaptea cântând”.
Miercuri s-au împlinit 160 de ani de la naşterea scriitorului Alexandru Vlahuţă, una dintre personalităţile române care şi-au îndrăgit enorm ţara. În cazul lui Vlahuţă, dovada sentimentului se regăseşte în celebra proză „România Pitorească”. Admirator al lui Eminescu şi prieten apropiat al lui Caragiale şi Delavrancea, scriitorul a fost cel care a legat multe prietenii între colegi de breaslă.
Ludovic Orban s-a întâlnit miercuri, la sediul partidului din Modrogan, atât cu fostul lider liberal Vasile Blaga, cât şi cu liberalii din fosta aripă PDL-istă. Printre temele principale ale întâlnirii ar fi susţinerea lui Orban pentru a rămâne la şefia partidului, cât şi stabilirea listelor pentru alegerile europarlamentare. Săptămâna trecută, preşedintele PNL a avut o altă întâlnire cu Vasile Blaga, la care s-a alăturat, însă, şi Crin Atonescu.
O spun încă de la începutul cronicii. Nu mă număr printre cei care, la un moment dat, ar fi dispuşi să facă parte dintr-un eventual „fan club“ ad hoc înfiinţat în vederea susţinerii necondiţionate a spectacolului cu „Meşterul Manole“, montat la Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca de regizorul Andrei Măjeri. Pe un scenariu propriu, inspirat de piesa omonimă a lui Lucian Blaga.
Pornind de la proverbiala replică „Ia urma banilor” (Follow the money) din filmul „Toţi oamenii preşedintelui”, puteţi stabili unul dintre cele mai interesante trasee turistice pentru o excursie de câteva zile în România. În loc de hartă nu trebuie să faceţi altceva decât să urmăriţi figurile emblematice de pe bancnotele româneşti: Nicolae Grigorescu, I. L. Caragiale, Nicolae Iorga şi Aurel Vlaicu, Mihai Eminescu şi Lucian Blaga.
În urmă cu trei ani, la Estoril (Portugalia), s-a dezvelit monumentul dedicat lui Lucian Blaga. Bustul a fost realizat de sculptorul timişorean Aurel Gheorghe Ardeleanu, la iniţiativa Ambasadei României la Lisabona.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei organizează o expoziţie despre latura mai puţin cunoscută a poetului şi filosofului Lucian Blaga: cea de colecţionar de artă. Joi, 24 noiembrie, de la ora 14.00, va avea loc vernisajul expoziţiei Colecţia de azulejos „Lucian Blaga“.
Unul dintre cei mai talentaţi scriitori din perioada interbelică, argeşeanul Constantin Fântâneru a fost bun prieten cu Mircea Eliade şi Mihail Sebastian, iar cei doi l-au ajutat să intre şi în lumea presei. „Interior“, romanul său de debut, publicat iniţial în 1932, a constituit un important eveniment literar, fiind primul roman al tinerei generaţii a anilor ’30.
În perioada 20 iunie - 10 iulie, România participă alături de celelalte ţări EURO 2016 la programul „Piaţa Europei”, organizat de Primăria Paris. După inaugurarea oficială care are loc luni, 20 iunie, la ora 14.15, în piaţa din faţa Primăriei Paris, România propune publicului vizitator un performance literar în spirit dadaist, inspirat din demersul poetului Tristan Tzara (1896-1963).
La început sau la începuturi, omul se întâlneşte cu diversitatea, care este una străină şi haotică. Eminescu însuşi se întreabă ce a fost la început, „La-nceput pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă”. Probabil că de aceea, în mitologiile popoarelor, la început a fost Haosul, pe care Zeii, apoi oamenii, îl ordonează treptat, trecându-se astfel de la Haos la Cosmos. În acest proces, care a durat milenii, omul se trezeşte.
Scriitorul şi filosoful Lucian Blaga, care a locuit în perioada în perioada 1924-1926 la Lugoj, spunea: "Cultura Banatului reprezintă barocul etnografiei româneşti"
Lectura unuia dintre cele mai populare volume ale lui Valeriu Anania, fostul mitropolit al Clujului, scoate la iveală intrigi romantice, rivalităţi literare şi descrieri ale unor firi contradictorii.
Unul dintre volumele mai puţin cunoscute ale fostului mitropolit al Clujului, totodată scriitor, Bartolomeu Valeriu Anania, include portrete pe alocuri sobre, dar deseori savuroase, ale unor celebrităţi ale literaturii române, precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Marin Preda.
Mari poeţi din literatura română au folosit în versurile lor metafora lui Satan, fără ca istoricii sau criticii să blameze versurile respective. Cea mai cunoscută poezie cu versuri ”diavoleşti” este ”Imn la Satan”, scrisă de Alexandru Macedonski.
Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost evacuat anul trecut din sediul de pe Bulevardul Dacia. În luna august, Ministerul Culturii i-a oferit administraţiei un spaţiu pentru birouri şi arhive, într-o clădire din spatele Casei Presei. Publicul nu are acces la manuscrisele unor autori precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga şi Marin Preda.
Una dintre cele mai dezbătute probleme literare a fost (şi a rămas) dacă Arghezi este ori nu un poet religios. S-a consumat multă cerneală pe marginea acestui subiect, inclusiv în anii „Epocii de Aur”, când o discuţie despre religie nu era pe deplin liberă.
Geniul poetic al lui Lucian Blaga ascunde şi un secret: filosoful nu a reuşit să vorbească până la vârsta de 4 ani. Micul Lucian îi înţelegea pe cei din jur, însă avea o problemă în a se exprima, deşi nu suferea de nicio boală. Abia la vârsta de 4 ani a spus primele cuvinte, în faţa mamei sale.
Celebrul scriitor portughez Fernando Pessoa, considerat foarte greu traductibil, a devenit accesibil cititorilor români datorită admirabilelor traduceri ale lui Dinu Flămând.
Puţini ştiu că Lucian Blaga a fost şi diplomat, acesta îndeplinind funcţia de ambasador al României în Portugalia mai bine de un an. Poetul român s-a îndrăgostit de însorita Portugalie, aducând cu el în România, drept amintire mai multe plăci de azulejos, faianţa-simbol a acestei ţări. Parte din această faianţă care a rezistat timpului a ajuns la Bistriţa, unde a fost expusă săptămâna trecută.
Nu cred că am înţeles toate versurile. Şi cum bine se ştie că versurile cele mai bune sunt mereu acelea pe care nu le înţelegem pînă la capăt, al căror mister rămîne intact, m-am lăsat dus de acest mister, şi totodată m-au cucerit.
Mişcarea Legionară a fascinat minţi luminate la apogeul său, în perioada interbelică. În anii ’30 legionarismul devenise crezul la modă al multor intelectuali. Nume grele ale literaturii şi ştiinţelor, în general, s-au alăturat mişcării fie ca membrii cu acte în regulă, fie ca simpatizanţi.
La Petreşti, în judeţul Alba, a înflorit un cireş cu vârsta de peste 130 de ani despre care se spune că este cel mai mare din Europa. Copacul ar fi fost plăcut chiar şi de poetul Lucian Blaga, care i-a şi dedicat o poezie.
Majoritatea scriitorilor români importanţi au rămas în istoria literaturii cu câteva dintre operele lor de referinţă. Unii dintre ei au petrecut decenii cu creionul în mână şi au ajuns să scrie sute de cărţi şi mii de articole. Care au fost scriitorii români care au scris cel mai mult?
Una dintre muzele poetului şi filosofului Lucian Blaga a fost Elena Daniello. Stomatolog de meserie, femeia provenea din celebra familie a Puşcăreştilor şi era căsătorită cu medicul care a înfiinţat primul dispensar studenţesc de la noi din ţară.
Fiica politicianului lugojean Coriolan Brădiceanu (1849-1909), Conelia, a trăit o frumoasă poveste de iubire cu poetul Lucian Blaga, pe c\nd se aflau la studii, la Viena.
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a implimentat un proiect de cercetare pentru Republica Moldova, care vine ca o soluţie pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Astfel, la data de 18 noiembrie, în cadrul Universităţii Libere Internaţionale a Republicii Moldova au fost iniţiate discuţii pe această temă, de către un grup de experţi din Chişinău şi Tiraspol.
De vineri, patrimoniul care se afla în clădirea de pe Bulevardul Dacia a Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) va fi mutat la Casa Presei, iar instituţia muzeală nu va fi deschisă publicului mai devreme de un an, anunţă directorul instituţiei, Ioan Cristescu.
Dorli Blaga, fiica scriitorului Lucian Blaga, a trimis o scrisoare deschisă prim-ministrului României, Victor Ponta, scrisoare publicată de contributors.ro. Fiica scriitorului spune că manuscrisele unor mari scriitori, aflate în posesia fostului „Muzeu al literaturii române”, sunt pe cale de a fi distruse din cauza procedurilor de evacuare a clădirii.
Incidentul a fost semnalat după ce micuţii au terminat ora de sport. Conducerea liceului spune că laptele este în termenul de garanţie şi nu ştie de ce le-a fost rău copiilor. Chiar şi aşa, şapte elevi au ajuns la spital.
DNA:
Şeful de la Permise Auto Suceava putea să
încaseze şi 20.000 de euro mită într-o singură zi
Bilanţ COVID: Aproape 8.500 de noi infectări. 172 de oameni au murit, iar 1.226 de pacienţi sunt internaţi la ATI
„Cruciada“ înalt prea-răzvrătitului Teodosie în Constanţa carantinată. Poliţia a intrat peste el la slujbă
Bilanţ COVID-19: Peste 9.000 de cazuri noi de infecţie, în ultimele 24 de ore. Mai mult de 1.200 de pacienţi se află internaţi la ATI
Bilanţ COVID. Număr-record pe pacienţi la ATI: peste 1.200 de persoane, internate în stare gravă. Aproape 10.000 de noi cazuri de infectare
Ce efecte are demisia parlamentarilor USR şi PSD în cazul pensiilor speciale
Coronascepticii virusează campania de vaccinare anti-COVID. Medic: „Au sânge pe mâini şi morţi pe conştiinţă”
Surse. Cum a stricat PSD surpriza USR cu demisiile din Parlament. Miza: pensiile speciale
Ipoteza anchetatorilor în cazul agentului găsit cu gâtul tăiat: şi-a pus capăt zilelor, după ce s-a vindecat de COVID. „Intrase într-o depresie profundă“
SURSE Partidele
de dreapta împart deja pielea ursului din pădure pentru
noua guvernare