Indiferent de funcţiile pe care le-a ocupat de-a lungul timpului, despre Lucian Blaga un lucru este cert: nu îşi dorea nimic altceva decât să trăiască în lumea literelor. Pentru acest lucru, însă, el a fost nevoit să facă un pact cu diavolul, regele Carol al II-lea târându-l în lumea politicii, fapt pentru care avea să sufere până la moarte.
Lucian Blaga a avut de suferit toată viaţa din cauza regimurilor care s-au perindat la conducerea ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind scos la marginea elitei române.
Fostul director al Liceului teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a fost restabilit în funcţie prin decizie judecătorească. Solicitat de IPN, Ion Iovcev a declarat că „a mers în instanţa de judecată ca să obţină dreptate şi să demonstreze că şi în Republica Moldova există echitate”.
Vă daţi seama că am avut până ieri printre noi pe fiica marelui poet şi filosof, cel pe care cu toţii l-am citit în gimnaziu, liceu şi facultate, toţi copiii României au în programa de limba şi literatura romană studierea operei marelui Lucian Blaga şi unii au susţinut examene naţionale din opera lui Blaga?
Dorli, singura fiică a lui Lucian Blaga, ultimul descendent al familiei care mai purta numele marelui poet, a fost înmormântată, joi, în discreţie, aşa cum şi-a dorit. Din păcate, ultimele dorinţe atât ale lui Dorli, cât şi ale lui Lucian Blaga, au fost ignorate
A murit Ana-Dorica „Dorli” Blaga (91 de ani), fiica filosofului, poetului şi dramaturgului român Lucian Blaga şi a Corneliei Brediceanu. De profesie fizician, Dorli s-a ocupat toată viaţa de recuperarea şi valorificarea operei marelui poet.
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULSB) va fi prima universitate din România care va permite plata taxelor pentru admitere din acest an într-o monedă virtuală.
Nu ştiu dacă au atras atenţia până acum două situaţii destul de stranii din opera marelui filosof român, Lucian Blaga[1] legate de clasificarea dihotomică a culturilor umane în culturi majore şi culturi minore. Ştim bine care sunt diferenţele dintre Oswald Spengler şi Lucian Blaga în privinţa extrapolării vârstelor umane la nivelul acelor „entităţi” supra-personale numite „culturi”
Întrebaţi când vor lega serverele ANAF de casele de marcat cu jurnal electronic, oficialii Ministerului Finanţelor au răspuns în versuri: „Nimic nu e uşor pe pământ şi roua e sudoarea privighetorilor care au cântat... care au ostenit toată noaptea cântând”.
Miercuri s-au împlinit 160 de ani de la naşterea scriitorului Alexandru Vlahuţă, una dintre personalităţile române care şi-au îndrăgit enorm ţara. În cazul lui Vlahuţă, dovada sentimentului se regăseşte în celebra proză „România Pitorească”. Admirator al lui Eminescu şi prieten apropiat al lui Caragiale şi Delavrancea, scriitorul a fost cel care a legat multe prietenii între colegi de breaslă.
Ludovic Orban s-a întâlnit miercuri, la sediul partidului din Modrogan, atât cu fostul lider liberal Vasile Blaga, cât şi cu liberalii din fosta aripă PDL-istă. Printre temele principale ale întâlnirii ar fi susţinerea lui Orban pentru a rămâne la şefia partidului, cât şi stabilirea listelor pentru alegerile europarlamentare. Săptămâna trecută, preşedintele PNL a avut o altă întâlnire cu Vasile Blaga, la care s-a alăturat, însă, şi Crin Atonescu.
O spun încă de la începutul cronicii. Nu mă număr printre cei care, la un moment dat, ar fi dispuşi să facă parte dintr-un eventual „fan club“ ad hoc înfiinţat în vederea susţinerii necondiţionate a spectacolului cu „Meşterul Manole“, montat la Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca de regizorul Andrei Măjeri. Pe un scenariu propriu, inspirat de piesa omonimă a lui Lucian Blaga.
Pornind de la proverbiala replică „Ia urma banilor” (Follow the money) din filmul „Toţi oamenii preşedintelui”, puteţi stabili unul dintre cele mai interesante trasee turistice pentru o excursie de câteva zile în România. În loc de hartă nu trebuie să faceţi altceva decât să urmăriţi figurile emblematice de pe bancnotele româneşti: Nicolae Grigorescu, I. L. Caragiale, Nicolae Iorga şi Aurel Vlaicu, Mihai Eminescu şi Lucian Blaga.
În urmă cu trei ani, la Estoril (Portugalia), s-a dezvelit monumentul dedicat lui Lucian Blaga. Bustul a fost realizat de sculptorul timişorean Aurel Gheorghe Ardeleanu, la iniţiativa Ambasadei României la Lisabona.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei organizează o expoziţie despre latura mai puţin cunoscută a poetului şi filosofului Lucian Blaga: cea de colecţionar de artă. Joi, 24 noiembrie, de la ora 14.00, va avea loc vernisajul expoziţiei Colecţia de azulejos „Lucian Blaga“.
Unul dintre cei mai talentaţi scriitori din perioada interbelică, argeşeanul Constantin Fântâneru a fost bun prieten cu Mircea Eliade şi Mihail Sebastian, iar cei doi l-au ajutat să intre şi în lumea presei. „Interior“, romanul său de debut, publicat iniţial în 1932, a constituit un important eveniment literar, fiind primul roman al tinerei generaţii a anilor ’30.
În perioada 20 iunie - 10 iulie, România participă alături de celelalte ţări EURO 2016 la programul „Piaţa Europei”, organizat de Primăria Paris. După inaugurarea oficială care are loc luni, 20 iunie, la ora 14.15, în piaţa din faţa Primăriei Paris, România propune publicului vizitator un performance literar în spirit dadaist, inspirat din demersul poetului Tristan Tzara (1896-1963).
La început sau la începuturi, omul se întâlneşte cu diversitatea, care este una străină şi haotică. Eminescu însuşi se întreabă ce a fost la început, „La-nceput pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă”. Probabil că de aceea, în mitologiile popoarelor, la început a fost Haosul, pe care Zeii, apoi oamenii, îl ordonează treptat, trecându-se astfel de la Haos la Cosmos. În acest proces, care a durat milenii, omul se trezeşte.
Scriitorul şi filosoful Lucian Blaga, care a locuit în perioada în perioada 1924-1926 la Lugoj, spunea: "Cultura Banatului reprezintă barocul etnografiei româneşti"
Lectura unuia dintre cele mai populare volume ale lui Valeriu Anania, fostul mitropolit al Clujului, scoate la iveală intrigi romantice, rivalităţi literare şi descrieri ale unor firi contradictorii.
Unul dintre volumele mai puţin cunoscute ale fostului mitropolit al Clujului, totodată scriitor, Bartolomeu Valeriu Anania, include portrete pe alocuri sobre, dar deseori savuroase, ale unor celebrităţi ale literaturii române, precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Marin Preda.
Mari poeţi din literatura română au folosit în versurile lor metafora lui Satan, fără ca istoricii sau criticii să blameze versurile respective. Cea mai cunoscută poezie cu versuri ”diavoleşti” este ”Imn la Satan”, scrisă de Alexandru Macedonski.
Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost evacuat anul trecut din sediul de pe Bulevardul Dacia. În luna august, Ministerul Culturii i-a oferit administraţiei un spaţiu pentru birouri şi arhive, într-o clădire din spatele Casei Presei. Publicul nu are acces la manuscrisele unor autori precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga şi Marin Preda.
Una dintre cele mai dezbătute probleme literare a fost (şi a rămas) dacă Arghezi este ori nu un poet religios. S-a consumat multă cerneală pe marginea acestui subiect, inclusiv în anii „Epocii de Aur”, când o discuţie despre religie nu era pe deplin liberă.
Geniul poetic al lui Lucian Blaga ascunde şi un secret: filosoful nu a reuşit să vorbească până la vârsta de 4 ani. Micul Lucian îi înţelegea pe cei din jur, însă avea o problemă în a se exprima, deşi nu suferea de nicio boală. Abia la vârsta de 4 ani a spus primele cuvinte, în faţa mamei sale.
Celebrul scriitor portughez Fernando Pessoa, considerat foarte greu traductibil, a devenit accesibil cititorilor români datorită admirabilelor traduceri ale lui Dinu Flămând.
Puţini ştiu că Lucian Blaga a fost şi diplomat, acesta îndeplinind funcţia de ambasador al României în Portugalia mai bine de un an. Poetul român s-a îndrăgostit de însorita Portugalie, aducând cu el în România, drept amintire mai multe plăci de azulejos, faianţa-simbol a acestei ţări. Parte din această faianţă care a rezistat timpului a ajuns la Bistriţa, unde a fost expusă săptămâna trecută.
Nu cred că am înţeles toate versurile. Şi cum bine se ştie că versurile cele mai bune sunt mereu acelea pe care nu le înţelegem pînă la capăt, al căror mister rămîne intact, m-am lăsat dus de acest mister, şi totodată m-au cucerit.
Mişcarea Legionară a fascinat minţi luminate la apogeul său, în perioada interbelică. În anii ’30 legionarismul devenise crezul la modă al multor intelectuali. Nume grele ale literaturii şi ştiinţelor, în general, s-au alăturat mişcării fie ca membrii cu acte în regulă, fie ca simpatizanţi.
La Petreşti, în judeţul Alba, a înflorit un cireş cu vârsta de peste 130 de ani despre care se spune că este cel mai mare din Europa. Copacul ar fi fost plăcut chiar şi de poetul Lucian Blaga, care i-a şi dedicat o poezie.
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament
Cât de aproape e pacea în Ucraina şi ce piedici sunt în calea armistiţiului. „Doar ucrainenii pot decide când semnează”