Grupele
de analişti geopolitici care pregătesc şi ordonează dosarele de lucru şi apoi
propun agenda marilor reuniuni unde sunt invitate personajele care contează în lume
sau cei identificaţi ca a fi actori relevanţi în raport cu crizele şi
provocările viitorului au adoptat de mai mulţi ani o paradigmă nouă: construcţia alianţelor de supravieţuire.
Lumea se îndreaptă spre o nouă criză economică globală,
amplificată de desfiinţarea sau retragerea unor actori majori din
acordurile de liber schimb ce au determinat creştere şi eficienţă, dar
şi de perspectiva războiului comercial americano-chinez, amânat în
ultimul moment de semnele de prăbuşire a bursei din New York de către preşedintele Donald Trump.
Într-un comentariu publicat pe site-ul “contributors. ro” la data
de 13 august 2019, comentariu în care încercam să desluşesc iţele destul de
încurcate ale întâmplărilor din CExN al PSD care a avut loc cu doar o zi
înainte, atrăgeam atenţia asupra unor lucruri mai mult decât bizare ce au
început să i se întâmple d-lui Eugen Orlando Teodorovici.
Două frici sugrumă vestul: schimbarea climatică şi islamizarea. Pe prima şi presupusa ei cauză umană le pun la îndoială minorităţi. Cea din urmă a şi schimbat scena occidentală. Iar islamismul nu stă nici el pe loc.
Cuvinte tari, grele? Nici vorbă! „Adrisantul” le merită din plin. Pentru că nu a învăţat nimic şi nici nu vrea să înveţe din lecţiile dureroase (pentru ţară şi români) ale Istoriei.
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie…?! Ţara mea de forme fără conţinut, Căzătoare-n vise şi în letargie, Încurcată-n iţe de nedesfăcut.
Norvegia, stat membru al NATO, a confirmat creşterea radiaţiilor în nordul propriului teritoriu, la graniţa cu Rusia, după explozia semnalată lângă Severodvinsk. Chiar dacă la Moscova există reacţii de liniştire a opiniei publice interne, cert este că oficialii din Arhanghelsk au promis locuitorilor din Nenoska că vor trimite doctori veniţi din capitala rusă.
Întrebare la concursul de ocupare a postului de primar al Bucureştiului: „Dacă
veţi fi ales primar al oraşului, pe care dintre soluţiile de mai jos
aţi alege-o pentru a rezolva problemele de trafic şi de parcare?“
Documentarul Tell No One
realizat de fraţii Tomazs şi Marek Sekielski, jurnalişti polonezi, a
fost lansat pe platforma youtube la data de 11 mai 2019. De atunci, peste
22 de milioane de oameni l-au vizionat. În Polonia, documentarul a
suscitat dezbateri furtunoase şi o erodare a încrederii polonezilor în
biserică.
Bianca Burţa-Cernat l-a ales pe Dolgoruki, personajul din Adolescentul
lui Dostoievski, şi, ascultând-o, mi-am dat seama din nou că am mai
mare încredere în moştenirea genetică decât în şcoli. Sunt gata să-l las
în urmă pe Piaget şi să mă dau iarăşi de partea lui Chomsky.
Nu cred să existe un alt caz de nesimţire mai
mare la actualul guvern. La premierul Dăncilă, ministrul Teodorovici, la dna
Andronescu. Ştii foarte bine că ai 2000 de şcoli cu wc-ul în curte, fără condiţii
igienice minimale, cu copii care şi-au pierdut viaţa căzând în gropi
improvizate, şi iei la rectificare un miliard de lei de la Educaţie ca să-l dai
nu ştiu unde.
Public, astăzi, aici, cu asentimentul familiei (Carmen Păunescu - soţie,
Andrei Păunescu - fiu şi Ana-Maria Păunescu - fiică), un pamflet în
versuri, devenit celebru în plină epocă totalitară, al marelui poet
Adrian Păunescu.
Lasă iubirea urme, resturi care pot fi dezgropate în urma unor săpături
arheologice? Cătălin Pavel încearcă să ne convingă că şi acesta, ca
orice alt fenomen uman, este producător de resturi, de rămăşiţe din care
se poate reconstitui lumea, altfel atât de evanescentă, a amorului.
Cînd criza alimentară a început să se manifeste în România anilor 70-80 şi populaţia abia îşi procura alimentele de bază, regimul comunist recurgea periodic la o diversiune care să escamoteze adevăratele cauze ale politicii sale dezastruoase în domeniul alimentar.
Motto: „Orice lichea piere mâncată de lichele,
orice prost piere mâncat de propriul hiperzel. Istoria ştie şi materialism şi
ştie mai ales dialectică...“ (I.D.Sîrbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal)
În noiembrie 2019 se ţine a opta competiţie pentru Cotroceni, a treia de la intrarea noastră în Uniunea Europeană.
