Liderul legiunii Arhanghelului Mihail a fost ales deputat de Neamţ la doar 32 de ani, furnizând un mare şoc la scrutinul parţial de acum 81 de ani, pe 31 august 1931.
Luptătoarea anticomunistă Aristina Pop Săileanu a povestit în cartea devenită celebră „Să trăiască partizanii până vin americanii“ despre soarta pe care a avut-o o colegă de celulă, arestată pentru că a vândut mărţişoare ca să-i ajute pe legionari.
Trebuia să se întâmple şi asta, după ani în care politicienii s-au făcut că nu ştiu, că n-au văzut, că n-au auzit semnalele de alarmă prevestind intrarea în zodia violenţei, singurul argument de fond la care recurge extrema-dreaptă atunci când simte că vremurile-i sunt prielnice şi ar putea prelua astfel puterea politică.
Unul dintre cele mai impresionante colinde este cel al prizonierilor români închişi în lagărele sovietice. Cântecul, ale cărui versuri au fost scrise de Ştefan Tumurug, poartă amprenta maicilor de la Mânăstirea Diaconeşti.
Experimentul Piteşti, prin care deţinuţii politic au fost siliţi să se tortureze reciproc, a fost mult mai extins în spaţiul concentraţional românesc.
Un constănţean supravieţuitor al Experimentului Piteşti spune că se simte umilit de ultimele declaraţii ale doi cercetători ai Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii potrivit cărora teroarea din închisorile comuniste a fost doar o reglare de conturi între grupări de legionari, iar cei care au suportat-o sunt nişte „c..i“ cu ochi.
Războiul contra memoriei continuă. Agresiunea face ravagii pe două fronturi, întru perpetuarea beznei şi manipulării românilor, prin disculparea uneia sau alteia din mişcările totalitare care au însângerat veacul trecut.
Profesorul Cristian Troncotă aduce în atenţia publicului câteva documente ale Serviciului Special de Informaţii despre legionarii încadraţi ca ofiţeri şi subofiţeri în Armata Română, ce au luptat pe frontul de Est şi care au căzut prizonieri la Cotul Donului.
În septembrie 1939, în România au avut loc o serie de asasinate împotriva Mişcării Legionare. Sute de legionari au fost omorâţi fără judecată, iar cadavrele lor au fost expuse în piaţa publică la ordinul lui Carol al II-lea, ca represalii după uciderea lui Armand Călinescu.
Cazul primarului din comuna prahoveană Podenii Noi, care ţine în biroul din sediul Primăriei un tablou de mari dimensiuni cu portretul dictatorului Nicolae Ceauşescu, stârneşte controverse cu privire la modul în care simboluri extremiste, a căror promovare în public este interzisă prin lege, pot fi folosite totuşi în România.
O parte a intelectualilor din perioada interbelică au fost atraşi de mişcarea legionară şi mai ales de personalitatea liderului Corneliu Zelea Codreanu. Patru dintre aceştia au devenit nume mari ale culturii româneşti şi au ajuns în mare parte, odată cu faima dobândită, să-şi nege simpatiile de extremă dreapta.
La 27 noiembrie 1940, Virgil Madgearu, marele economist român, membru al Partidului Naţional Ţărănesc, a fost asasinat de un comando legionar.
La 24 Iunie 1927, de Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, a luat fiinţă „Legiunea Arhanghelului Mihail”, denumită astfel după icoana Sf. Arhanghel Mihail, la care se rugau în biserica închisorii Văcăreşti în care fuseseră închişi mai mulţi conducători ai mişcării studenţeşti, printre care Corneliu Zelea Codreanu.
Liberalul Ion Gheorghe Duca a fost împuşcat de un grup de trei legionari – cunoscuţi sub numele de „Nicadori“ – după ce, din funcţia de premier al ţării, a dizolvat Garda de Fier. Deşi vestea că se pune la cale un atentat asupra sa a devenit telefonul fără fir, zvonul umblând de la şeful Poliţiei la directorul Siguranţei şi până la regele Carol al II-lea, premierul nu a fost avertizat. Cinci gloanţe l-au trântit pe peronul gării din Sinaia.
În condiţiile în care naţionalismul câştigă teren în Europa şi în Statele Unite, este un moment potrivit pentru a ne aminti de crimele politice săvârşite de Mişcarea Legionară în România secolului al XX-lea. Virgil Madgearu, economist, membru al PNŢ şi ministru de Finanţe în 1929 şi 1933, a fost împuşcat cu şapte gloanţe, în aceeaşi zi cu Nicolae Iorga.
Armand Călinescu, premierul României timp de şapte luni în anul 1939, a fost asasinat de un grup de 8 legionari care au tras asupra sa 20 de gloanţe. Execuţia lui, în centrul Bucureştiului, la amiază, este unul dintre cele mai dure asasinate politice din istoria ţării. Deşi uciderea lui a fost o acţiune premeditată, premierul ar fi putut scăpa nevătămat din înscenarea pusă la cale de banda de gardişti. O mică imprudenţă, însă, l-a costat viaţa.
„Toate filtrele sunt colective: antisemitism, legionarism, comunism, anticomunism. Toţi avem nevoie de un filtru comun, de grup, de trib, de familie.“ Doina Jela pune sub lupă pagini dureroase din trecutul recent în faţa căruia românii închid încă ochii. Istoria e o fabrică de adevăruri, iar oamenii au o uluitoare capacitate de a uita ceea ce nu vor să ştie. „Efectul fluturelui“ e o carte de proză matură, necesară, incomodă.
Ziarul, tipărit de FSN pe banii combinatului siderurgic din Galaţi (societate aflată sub control de stat la acea vreme), incita oamenii să se alăture minerilor „pentru a face ordine” şi propunea strângerea de semnături pentru alungarea din ţară a lui Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu. Circa 200 de gălăţeni au plecat spre Bucureşti, pe 13 iunie, cu un tren pus la dispoziţie gratuit.
Din istoricul SRI-ului de astăzi şi al Securităţii din comunism face parte şi Serviciul Special de Informaţii (S.S.I.). În 1940, Eugen Cristescu a devenit directorul acestei instituţii şi a reformat-o după arestarea lui Mihail Moruzov, predecesorul lui. Vigilent, Cristescu nu l-a lăsat pe Horia Sima, comandantul Mişcării Legionare, să-şi integreze oamenii de încredere în S.S.I. şi l-a ţinut la curent pe Antonescu cu planurile Gărzii de Fier.
După momentul 23 august 1944, s-a format în exil, la Viena, un guvern legionar condus de Horia Sima. Informaţia a fost obţinută de istoricul Marian Zidaru, care a cercetat evenimentul în arhivele din Londra. Scopul lui Sima era eliberarea României de sub ocupaţie sovietică.
Maiorul Constantin Dinulescu, care a participat la executarea liderului legionarilor Corneliu Zelea Codreanu şi a camarazilor acestuia în seara zilei de 29 noiembrie 1938, a dat o declaraţie la Comisia de anchetă instituită de Înalta Curte de Casaţie Bucureşti, care a fost publicată în volumul „Din luptele tineretului român 1919–1939“ .
Istoria modernă a României a fost marcată de o serie de asasinate politice. Majoritatea au fost planificate pentru îndepărtarea adversarilor politici sau în numele unor ideologii extremiste. Asasinatele au luat, în anumite cazuri, proporţiile unor masacre.
În anii '30 ai secolului XX România a fost înţesată de taberele de muncă ale legionarilor. La Vâlcea şi-au lăsat amprentele în trei locuri, cele mai cunoscute fiind Arnota şi Drăgăşani.
A.C. Cuza a fost unul dintre părinţii antisemitismului în România. Profesor universitar şi om politic, acesta a inspirat extrema dreaptă românească cu discursurile sale xenofobe şi antisemite. Cu toate acestea, a cochetat cu socialismul, vorbea mai mult în franceză şi pe deasupra era foarte politicos cu evreii, atunci când se întâlnea faţă în faţă cu aceştia.
Un pandantiv de argint cu forma României Mari, în interiorul căruia sunt reprezentaţi şapte paraşutişti lansaţi peste munţii ţării, precum şi înscrisul “România 1955” - este unul dintre exponatele viitorului Muzeu al Rezistenţei care urmează să fie înfiinţat la Bucureşti. Este vorba despre o piesă extrem de rară, cu o simbolistică interesată, ce aminteşte de speranţele pe care românii le aveau prin anii 50 de a scăpa de comunişti.
Un vechi mărţişor de argint confecţionat într-o reţea clandestină legionară este unul dintre cele mai valoroase artefacte care vor putea fi admirate în viitorul Muzeu al Rezistenţei.
Dacă luptătorii din rezistenţa anticomunistă au urcat un drum al Golgotei, nici familiile lor rămase acasă nu au avut mai puţin de suferit: adulţii au avut Securitatea pe urmele lor, iar copiii au fost marginalizaţi.
Un asasinat care a oripilat România interbelică a fost cel al deputatului Mihai Stelescu, jurnalist şi om politic de extremă dreaptă, intrat în parlament pe listele legionarilor.
Istoria s-a scris la Muntele Arnota, „Taborul Vâlcii”, cum îl numeşte scriitorul Dinu Săraru, cu sânge, în loc de cerneală, sângele celor care au luptat împotriva comuniştilor. Este o zonă care adăposteşte două mari lăcaşuri de cult ale neamului românesc: Mănăstirea Bistriţa şi Mănăstirea Arnota. Nume mari, precum cel al lui Arsenie Boca, Ion Antonescu sau Bartolomeu Anania, sunt legate pe vecie de aceste locuri.
Evrei ucişi pe stradă, în abator sau în pădure, sinagogi distruse şi incendiate, case vandalizate. Acestea sunt nenorocirile care au însângerat Bucureştiul în zilele de 21, 22 şi 23 ianuarie 1941.
Descoperirile unicat care vorbesc despre începuturile omului pe teritoriul României. Povestea cimitirului giganţilor de pe malul Prutului
Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie