Indiferent de funcţiile pe care le-a ocupat de-a lungul timpului, despre Lucian Blaga un lucru este cert: nu îşi dorea nimic altceva decât să trăiască în lumea literelor. Pentru acest lucru, însă, el a fost nevoit să facă un pact cu diavolul, regele Carol al II-lea târându-l în lumea politicii, fapt pentru care avea să sufere până la moarte.
Lucian Blaga a avut de suferit toată viaţa din cauza regimurilor care s-au perindat la conducerea ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind scos la marginea elitei române.
Simplu tehnocrat, oportunist politic, savant de renume mondial sau inginer social naiv – Dimitrie Gusti a fost descris în multe feluri în istoriile intelectuale ale culturii române. Mai presus de toate, însă, Gusti a fost un întemeietor de şcoală sociologică recunoscută pe plan mondial şi un savant a cărui pasiune pentru reformarea societăţii cu ajutorul ştiinţei l-a făcut una dintre cele mai influente personalităţi ale României interbelice.
Când devin nefolositori, liderii de laborator sunt „ucişi” chiar de inventatorii şi păpuşarii lor. La un moment dat, dispar din scena publică, din zonele şi funcţiile în care fuseseră urcaţi de zici că nici nu au existat vreodată. Doar că lasă urme adânci în societate prin consecinţele negative ale prezenţei lor impuse, efemere, în funcţiile politice decizionale, ca o fata Morgana, ce apare şi dispare la orizontul puterii politice.
Sute de urmaşi ai unor cetăţeni români persecutaţi politic de regimul comunist îşi cer drepturile în justiţie, ca urmare a unei legi votate de Parlament în noiembrie 2020.
Binecunoscutul jurnalist, cu formaţie de istoric, Toma Roman jr. a publicat recent o nouă carte (una de interviuri): „Mărturii de la verde la roşu“, apărută la o editură „proaspătă“, Miidecărţi. Volumul vine în continuarea preocupărilor constante ale autorului: „explorări în comunismul românesc“ şi avertizarea asupra pericolelor care pândesc în permanenţă societatea democratică.
Ieri, TVR3 a difuzat din nou filmul documentar al lui Radu Găină despre Nae Ionescu, Profesorul şi discipolii. Mă gîndeam cît de altfel mă uit acum la acest film, cînd cu ascensiunea AUR.
După 30 de ani de la căderea comunismului, statul român a vrut să aline din suferinţa urmaşilor celor care au plătit cu libertatea şi cu viaţa lupta anticomunistă, numai că legea finală de acordare a compensaţiilor băneşti nu a făcut decât să-i discrimineze pe copiii luptătorilor anticomunişti.
E prea posibil ca numele dumnealui să nu vă spună nimic: Mihai Gheorghiu este director adjunct al Muzeului Ţăranului Român. E mult mai cunoscut însă în calitatea-i de coreograf principal al defunctei Coaliţii pentru Familie, care a păgubit cu succes statul român cu magnifica sumă de aproximativ 40 milioane euro pentru traducerea ratată a cuvântului soţi din Constituţie din limba română în limba română în anul 2018.
Să vedem cum sună istoria din punctul celor care se pregăteau (cu seriozitate şi cu maximă bunăvoinţă) să vină cumva în sprijinul poporului român opresat de comunişti...
În cadrul programului „Egalitatea de şanse”, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a înmânat personal decretul prin care cinci luptători ai Legiunii Franceze, printre care şi un român, devin cetăţeni francezi. Cu această ocazie, Macron a luat masa cu ei şi a urmărit antrenamentele.
Deputatul Silviu Vexler a declarat în plenul Senatului că este o „umilinţă îngrozitoare la adresa victimelor Holocaustului” existenţa a două proiecte de lege prin care se doreşte reintroducerea indemnizaţiilor „pentru foştii legionari, urmaşii lor şi urmaşii criminalilor de război sau ai celor care au făcut parte din organizaţiile naziste”. Sorin Lavric i-a transmis că nu va înceta să vorbească cu „veneraţie” despre „martiri, despre eroi”.
Mişcarea legionară s-a născut în creuzetul naţionalist românesc al perioadei interbelice, din mişcările studenţeşti anti-semite ale anilor 20 dar şi din problemele nerezolvate ale societăţii româneşti. Simbolul noii mişcări a fost inspirat de o icoană din puşcărie.
Liderul legiunii Arhanghelului Mihail a fost ales deputat de Neamţ la doar 32 de ani, furnizând un mare şoc la scrutinul parţial de acum 81 de ani, pe 31 august 1931.
Luptătoarea anticomunistă Aristina Pop Săileanu a povestit în cartea devenită celebră „Să trăiască partizanii până vin americanii“ despre soarta pe care a avut-o o colegă de celulă, arestată pentru că a vândut mărţişoare ca să-i ajute pe legionari.
Trebuia să se întâmple şi asta, după ani în care politicienii s-au făcut că nu ştiu, că n-au văzut, că n-au auzit semnalele de alarmă prevestind intrarea în zodia violenţei, singurul argument de fond la care recurge extrema-dreaptă atunci când simte că vremurile-i sunt prielnice şi ar putea prelua astfel puterea politică.
Unul dintre cele mai impresionante colinde este cel al prizonierilor români închişi în lagărele sovietice. Cântecul, ale cărui versuri au fost scrise de Ştefan Tumurug, poartă amprenta maicilor de la Mânăstirea Diaconeşti.
Experimentul Piteşti, prin care deţinuţii politic au fost siliţi să se tortureze reciproc, a fost mult mai extins în spaţiul concentraţional românesc.
Un constănţean supravieţuitor al Experimentului Piteşti spune că se simte umilit de ultimele declaraţii ale doi cercetători ai Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii potrivit cărora teroarea din închisorile comuniste a fost doar o reglare de conturi între grupări de legionari, iar cei care au suportat-o sunt nişte „c..i“ cu ochi.
Războiul contra memoriei continuă. Agresiunea face ravagii pe două fronturi, întru perpetuarea beznei şi manipulării românilor, prin disculparea uneia sau alteia din mişcările totalitare care au însângerat veacul trecut.
Profesorul Cristian Troncotă aduce în atenţia publicului câteva documente ale Serviciului Special de Informaţii despre legionarii încadraţi ca ofiţeri şi subofiţeri în Armata Română, ce au luptat pe frontul de Est şi care au căzut prizonieri la Cotul Donului.
În septembrie 1939, în România au avut loc o serie de asasinate împotriva Mişcării Legionare. Sute de legionari au fost omorâţi fără judecată, iar cadavrele lor au fost expuse în piaţa publică la ordinul lui Carol al II-lea, ca represalii după uciderea lui Armand Călinescu.
Cazul primarului din comuna prahoveană Podenii Noi, care ţine în biroul din sediul Primăriei un tablou de mari dimensiuni cu portretul dictatorului Nicolae Ceauşescu, stârneşte controverse cu privire la modul în care simboluri extremiste, a căror promovare în public este interzisă prin lege, pot fi folosite totuşi în România.
O parte a intelectualilor din perioada interbelică au fost atraşi de mişcarea legionară şi mai ales de personalitatea liderului Corneliu Zelea Codreanu. Patru dintre aceştia au devenit nume mari ale culturii româneşti şi au ajuns în mare parte, odată cu faima dobândită, să-şi nege simpatiile de extremă dreapta.
La 27 noiembrie 1940, Virgil Madgearu, marele economist român, membru al Partidului Naţional Ţărănesc, a fost asasinat de un comando legionar.
La 24 Iunie 1927, de Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, a luat fiinţă „Legiunea Arhanghelului Mihail”, denumită astfel după icoana Sf. Arhanghel Mihail, la care se rugau în biserica închisorii Văcăreşti în care fuseseră închişi mai mulţi conducători ai mişcării studenţeşti, printre care Corneliu Zelea Codreanu.
Liberalul Ion Gheorghe Duca a fost împuşcat de un grup de trei legionari – cunoscuţi sub numele de „Nicadori“ – după ce, din funcţia de premier al ţării, a dizolvat Garda de Fier. Deşi vestea că se pune la cale un atentat asupra sa a devenit telefonul fără fir, zvonul umblând de la şeful Poliţiei la directorul Siguranţei şi până la regele Carol al II-lea, premierul nu a fost avertizat. Cinci gloanţe l-au trântit pe peronul gării din Sinaia.
În condiţiile în care naţionalismul câştigă teren în Europa şi în Statele Unite, este un moment potrivit pentru a ne aminti de crimele politice săvârşite de Mişcarea Legionară în România secolului al XX-lea. Virgil Madgearu, economist, membru al PNŢ şi ministru de Finanţe în 1929 şi 1933, a fost împuşcat cu şapte gloanţe, în aceeaşi zi cu Nicolae Iorga.
Armand Călinescu, premierul României timp de şapte luni în anul 1939, a fost asasinat de un grup de 8 legionari care au tras asupra sa 20 de gloanţe. Execuţia lui, în centrul Bucureştiului, la amiază, este unul dintre cele mai dure asasinate politice din istoria ţării. Deşi uciderea lui a fost o acţiune premeditată, premierul ar fi putut scăpa nevătămat din înscenarea pusă la cale de banda de gardişti. O mică imprudenţă, însă, l-a costat viaţa.
„Toate filtrele sunt colective: antisemitism, legionarism, comunism, anticomunism. Toţi avem nevoie de un filtru comun, de grup, de trib, de familie.“ Doina Jela pune sub lupă pagini dureroase din trecutul recent în faţa căruia românii închid încă ochii. Istoria e o fabrică de adevăruri, iar oamenii au o uluitoare capacitate de a uita ceea ce nu vor să ştie. „Efectul fluturelui“ e o carte de proză matură, necesară, incomodă.
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”
Marea Britanie, ameninţată cu războiul nuclear: „O opţiune este de a o arunca în adâncimile mării“ VIDEO
Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina primeşte armament prin România. Cum spun ruşii că ar ajunge armele în ţară. Reacţia MApN
Un expert român explică schimbarea tacticii NATO în privinţa Rusiei. „Washington nu mai ia în serios discursul nuclear al Moscovei”