Sesiunea parlamentară din toamnă va readuce în atenţia publică mai multe proiecte de lege controversate, aflate la un pas de a fi adoptate. Pe lângă faptul că s-ar putea ca în noua sesiune să fie adoptată o nouă lege a pensiilor, în Parlament sunt mai multe proiecte şi pentru acordarea de pensii speciale.
Legile pentru modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, punerea în acord cu deciziile CCR cu două dintre legile Justiţiei, legea graţierii, dar şi mai multe proiecte privind acordarea de pensii speciale sunt printre iniţiativele cu miză aflate pe agenda Parlamentului în această sesiune.
Legea graţierii, legea prin care preşedintele e scos din circuitul de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Legea lobby-ului sunt iniţiative care se află pe masa deputaţilor şi senatorilor în această sesiunea parlamentară, fiind la un pas de a fi adoptate.
Preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea, a afirmat marţi, la Parlament, că, cel mai probabil, săptămâna viitoare va organiza o dezbatere publică pe tema graţierii, urmând ca proiectul să fie definitivat în următoarea sesiune parlamentară.
Proiectul Legii graţierii ar putea fi discutat luni în Comisia juridică de la Camera deputaţilor, aceeastă iniţiativă fiind înscrisă pe ordinea de zi. Legea graţierii a fost adoptată tacit pe 23 mai de Senat, aceasta ajungând în Camera decizională în forma propusă de Guvern.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, luni, că ar fi fost mai bine ca proiectul Legii graţierii să primească un vot în plenul Senatului înainte de a fi trimisă la Camera Deputaţilor, şeful statului comentând că ”dacă senatorii s-au ascuns după deget, este problema lor”.
Vicepreşedintele Senatului Claudiu Manda a anunţat, luni, în plenul forului, adoptarea tacită a proiectului de lege privind graţierea, după ce acesta nu a fost discutat în termenul regulamentar de către senatori, urmând ca acum legea să meargă la Camera Deputaţilor, în forma Guvernului, pentru dezbaterile şi votul final.
După ce a încercat salvarea corupţilor, senatorul PSD Şerban Nicolae a ironizat direcţia "absolut genială" de la Ministerul Justiţiei care a elaborat legea graţierii, arată o stenogramă a şedinţei Biroului Permanent al Senatului. În aceeaşi şedinţă, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a cerut retrimiterea proiectul la Comisia Juridică. Între timp, a expirat termenul de adoptare tacită, aşa că legea graţieiri a plecat la Camera Deputaţilor.
Proiectul legii graţierii a fost adoptat tacit, marţi, de Senat, cu toate că a stat la acest for aproape patru luni, a fost modificat în comisia de specialitate, dar până la urmă a fost lăsat, la cererea lui Liviu Dragnea, să treacă în forma trimisă de Guvern.
Proiectul legii graţierii a fost adoptat tacit marţi de Senat şi urmează să fie trimis Camerei Deputaţilor, în forma propusă de Guvern. Potrivit iniţiativei, ar urma să fie graţiate integral pedepsele de până la cinci ani de închisoare, parţial persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, iar cei care au comis infracţiuni cu violenţă şi cei care au săvârşit fapte de corupţie sunt exceptaţi de la a fi graţiaţi.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat că, fără raportul de fond al Comisiei juridice, proiectul Legii graţierii nu are cum să intre în plen, după ce senatorul USR Vlad Alexandrescu a cerut discutarea şi votarea acestei iniţiative legislative pentru a se evita adoptarea tacită.
De când a plecat de la Palatul Cotroceni — căruia, preţ de două mandate, i-a fost „apropitar” —, d-lui Traian Băsescu parcă i-au înnebunit busolele. Pluteşte-n derivă. A pierdut nordul. Nu-şi află astâmpărul. E proteic. S-a metamorfozat într-un adevărat paradox pe două picioare.
Deputatul PSD Liviu Pleşoianu a avut, miercuri seară, un atac dur la adresa liderului social-democrat Liviu Dragnea, după ce preşedintele PSD şi conducerea naţională a partidului au decis să-l lase pe Şerban Nicolae fără funcţiile de lider de grup şi preşedinte al Comisiei juridice din Senat.
Decizia lui Liviu Dragnea de a-l înlocui, în fruntea Comisiei Juridice, pe Şerban Nicolae cu Robert Cazanciuc, unul dintre apropiaţii lui Victor Ponta şi omul pe care baronii PSD l-au acuzat în urmă cu doi ani că susţine DNA, a stârnit nedumerirea social-democraţilor, potrivit unor surse politice.
Prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu a afirmat că poziţia exprimată de către Liviu Dragnea privind Legea graţierii reprezintă punctul de vedere al liberalilor, liberalul afirmând că speră că schimbarea opiniei preşedintelui PSD despre oportunitatea graţierii nu este doar conjuncturală, generată de vizita în România a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că pe el nu îl interesează cum iese Legea graţierii din Senat, pentru că el nu va da drumul proiectului pentru dezbatere în Camera Deputaţilor până când nu va avea garanţii din partea Guvernului şi a Ministerului Justiţiei că aceasta face parte dintr-un pachet legislativ care rezolvă problemele din penitenciare.
Estimările Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) arată că graţierea nu este o soluţie pentru problemele legate de condiţiile din penitenciare. Potrivit sindicatelor din ANP, ar fi nevoie de 8.500 de locuri de cazare, la un standard de 4mp/deţinut, şi de îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi de lucru.
Senatorii PSD-ALDE au decis să întoarcă Legea graţierii la Comisia juridică, dar nu pentru a mai fi dezbătută, ci pentru a fi adoptată în forma în care a venit de la Guvern. Astfel, Liviu Dragnea încearcă să se dezică de modificările în favoarea penalilor operate de senatorul PSD Şerban Nicolae, care au scos din nou lumea în stradă.
Oare ce apucături paranormale, ce virtuţi mántice le-ar trebui politicienilor români să-şi dea seamă că, luptând împotriva justiţiei şi dând indulgenţe corupţilor, vor scoate iarăşi poporul în stradă?!
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, ironic, luni, că senatorii care au votat Legea graţierii „vor fi primi câte un premiu“ la şedinţa CExN pentru că au votat săptămâna trecută graţierea faptelor de corupţie.
PSD şi ALDE n-au mai votat în plenul Senatului Legea graţierii, ci au decis să retrimită proiectul la Comisia juridică, acolo unde urmează să fie adoptat în forma trimisă de Guvern. PSD vrea astfel să se dezică de modificările operate iniţial de Şerban Nicolae şi de Traian Băsescu prin care erau graţiaţi corupţii, modificări care au provocat din nou proteste de stradă.
Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat, duminică, pentru Mediafax, că nu înţelege cine este „în spatele“ protestestului anunţat pentru duminică seara în Piaţa VIctoriei, însă a subliniat că e de părere că „sunt indivizi şi forţe interesate să cultive discordia“.
Câteva sute de persoane s-au adunat duminică seara, pe o vreme ploioasă, în Piaţa Victoriei din Capitală pentru a protesta faţă de proiectul Legii graţierii care urmează să intre luni în plenul Senatului pentru dezbatere şi vot final. Protestatarii au plecat în marş spre Palatul Parlamentui pentru a lipi pe zidul acestuia fotografii cu ei.
Senatorul PNL Alina Gorghiu a declarat, joi, la Timişoara, că nu are relevanţă faptul că miercuri a ieşit la un moment dat din Comisia juridică - timp în care au fost adoptate amendamentele care graţiau faptele de corupţie - întrucât votul ar fi fost oricum în favoarea PSD.
Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a avut, joi, un atac dur la adresa senatoarei Alina Gorghiu, cea care a lipsit ieri de la dezbaterile asupra Legii graţierii, ceea ce ar „întreţine senzaţia unei complicităţi subterane cu agenda celor care fac din hoţie o virtute“.
În urma protestelor de stradă, senatorii jurişti au anulat votul de miercuri prin care au graţiat faptele de corupţie. Liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a spus că oamenii care au protestat în Piaţa Victoriei, miercuri seară, probabil „au o plăcere în a fi manipulaţi”.
Sunt oameni care, trezindu-se cu noaptea în cap, vor purta noaptea între tâmple tot restul vieţii. Şerban Nicolae, cel care, nu demult, declara că „eu nu cred că cei care sunt corupţi trebuie să stea trei într-un pat, în condiţii de igrasie, de igienă precară”, este, după cum se poate vedea, perseverent. El crede invers. Viceversa.
Circa 100 de clujeni au protestat, miercuri, 3 mai, împotriva graţierii corupţilor. Motivul care i-a scos în stradă a fost aprobarea în comisia juridică a Senatuluia amendamentelor la proiectul de lege privind graţierea. Aceasta înseamnă că aceia condamnaţi la închisoare cu executare pentru dare sau luare de mită, trafic de influenţă sau cumpărare de influenţă ar putea fie graţiaţi sub rezerva achitării prejudiciului.
Comisia juridică a Senatului a adoptat miercuri, cu 5 voturi „pentru“ (PSD şi ALDE) şi 3 „împotrivă“ (PNL, USR şi UDMR) amendamentele propuse de senatorii Traian Băsescu, Şerban Nicolae şi Liviu Brăiloiu la proiectul de Lege privind graţierea, prin care cei condamnaţi la închisoare cu executare pentru dare sau luare de mită, trafic de influenţă sau cumpărare de influenţă urmează să fie graţiaţi sub rezerva achitării prejudiciului.
Mişcările civice care s-au născut ca reacţie la corupţia politică şi la încercările succesive de a stopa lupta anti-corupţie cer majorităţii parlamentare să abandoneze „imediat şi definitiv“ tentativele de a reînvia ordonanţa 13 prin proiectul de lege privind graţierea şi de a dezincrimina de facto conflictul de interese. În caz contrar, „vor fi mişcările de stradă până la ieşirea PSD şi a aliaţilor pro-corupţie de la guvernare“.
Europa, între susţinerea Ucrainei şi marea împăcare cu Rusia. Analiza unui expert român
Marea risipă bugetară. În ciuda avertismentelor economiştilor, coaliţia nu mai conteneşte cu angajările la stat şi cu măririle de lefuri
Serviciul de informaţii american CIA: România se prăbuşeşte demografic
Dosarul Revoluţiei, retrimis instanţei supreme. Ion Iliescu, printre cei judecaţi
UDMR, prinsă între avantajele guvernării
şi cele ale mariajului din interes cu Budapesta
Război şi energie „murdară”: De unde este nevoită Europa să facă rost de gaze şi petrol
De ce nu poate realiza Rusia un asalt amfibiu asupra Odesei
Cum a demonstrat că e nevinovat un şofer acuzat că a fugit de Poliţie: „Nu ştiam că trebuie să opresc”
La Forţele Navale Române ar putea ajunge numai două submarine Scorpène. De câte astfel de nave ar avea nevoie submariniştii români
Cenaclul Flacăra, reînviat cu scandal. Ce a însemnat fenomenul epocii comuniste pentru generaţia în blugi