Asistăm în spaţial public la noi dezbateri privind Educaţia. Fie că este vorba despre digitalizare, despre o nouă lege a Educaţiei, în timp ce problemele importante ale Educaţiei sunt altele: conţinuturi, calitatea corpului profesoral, evaluarea calităţii prin măsurarea progresului şcolar al elevilor. Despre aceste aspecte esenţiale se vorbeşte puţin sau deloc. Nu spun că discuţiile prezente sunt inutile sau nenecesare.
Ministerul Educaţiei propune mai multe modificări la Legea educaţiei, majoritatea vizând transportul elevilor. De asemenea, se propune gratuitate pentru elevi la muzee, concerte, spectacole şi alte manifestări organizate de instituţii publice.
Consiliul Local Constanţa se va întruni marţi pentru a discuta şi aproba bursele sociale ale elevilor. Doar că, spun cei din Asociaţia Elevilor din Constanţa, şcolarii au dreptul să primească şi burse de merit, de studiu sau de performanţă.
Am văzut că Parlamentul a modificat iar Legea educaţiei şi, dacă se va promulga această nouă lege, o să avem rectori pe viaţă.
Preşedintele Klaus Iohannis a contestat miercuri la Curtea Constituţională legea adoptată de Parlament prin care educaţia sexuală va putea fi predată copiilor în şcoli doar dacă părintele sau tutorele îşi dă acordul scris pentru acest lucru. De asemenea, actul normativ schimbă expresia de „educaţie sexuală” în „educaţie sanitară”.
Coregraful şi dansatorul Emil Rengle i-a adresat o scrisoare preşedintelui României, prin care îi cere să nu accepte modificările aduse Legii Educaţiei, care elimină referirea la identitatea de gen din şcoli şi universităţi.
Ce este cu acest grup? Auzim tot mai mult de membrii lui, care sunt aleşi în Parlamentul României pe listele unor partide. Aparent, totul este minunat: politicieni care se roagă, poţi crede. E de bine. Se roagă şi organizează periodic în Parlament ”micul dejun cu rugăciune”. Frumos, oamenii sunt pioşi – aşa am putea presupune.
Un amendament la Legea Educaţiei votat la începutul săptămânii în Senat, Cameră decizională, a stârnit ample reacţii în lumea academică şi universitară.
Într-o postare pe Facebook, senatorul USR Vlad Alexandrescu atrage atenţia assupra unei modificări aduse Legii educaţiei în baza căreia în şcoli şi universităţi vor fi interzise referirile la identitatea de gen.
În calitate de cameră decizională, Senatull a adoptat ieri câteva modificări la legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011 prinn care învăţământul online este permis în perioada stării de urgenţă şi de asediu.
Evenimentele din scena politică au pus în umbră situaţia din educaţie. Ce se mai întâmplă în educaţie? Nimic! Sau se întâmplă lucruri care n-ar trebui să se întâmple, după deviza: „să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimica”! Funcţionarea educaţiei se reduce la principiul, considerat sănătos, să nu supărăm pe nimeni. Nici sindicatele, nici profesorii, nici personalul din instituţiile care se ocupă de educaţie. Elevii, mai la coadă.
Ideea nu este, desigur, nouă. Mai mult: ea este prevăzută în legea educaţiei sau în ceea ce a mai rămas nemodificat din aceasta. În ciuda textului, realitatea din spatele cuvântului este mult mai dificilă.
Scurt pe doi, citind OUG 15/2020 pe care Guvernul Orban a adoptat-o la ceas de seară marţea trecută ca să modifice Legea educaţiei, publicată abia azi în Monitorul Oficial, putem spune fără exagerare că au nenorocit naveta elevilor. Cine? Premierul Orban şi toţi cei care au contrasemnat ordonanţa: Raluca Turcan, Monica Anisie, Ion Ştefan, Florin Cîţu şi Lucian Bode.
Senatul a votat modificări importante la legea Educaţiei, astfel că numărul maxim permis de copii din clase va fi redus la toate ciclurile de învăţământ. Noile prevederi impun transport gratuit pentru toţi elevii, înclusiv interjudeţean, iar numărul de mandate ale rectorilor nu mai este limitat la două. Legea merge la promulgare.
Într-o sclipire politică astrală, în preliminariile procesului aderării la NATO, România a decis – nefiind încă în club, cu drepturi depline – să acţioneze ca şi când ar fi fost stat membru NATO de facto. Dragi români cărora vă pasă de Şcoală ca de ochii din cap, vă invit acum să acţionaţi ca şi când articolul 26 din Legea Educaţiei Naţionale ar fi deja activat, de facto. Gând bun şi spor maxim, dragi şcoli-pilot!
Atât elevii, cât şi profesorii ar trebui ca începând de anul viitor să aibă parte de un climat educaţional fără hărţuire şi alte forme de violenţă psihologică, după ce Legea care combate bullying-ul a fost promulgată de către Klaus Iohannis.
Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul preuniversitar (USLIP) trage un semnal de alarmă privind riscul pierderii locului de muncă în rândul a 15.000-20.000 de profesori, după ce luni, 21 octombrie, Senatul României a aprobat cu unanimitate de voturi modificarea articolului din Legea Educaţiei Naţionale, care prevede numărul de ore predate în învăţământul preuniversitar.
Pentru educaţie, acest vid de decizie şi majoritate politică anunţat până în 2020, după începerea anului şcolar înseamnă că agendele mici, care rezolvă simptome, nu cauze, se vor manifesta în voie.
Profesorii şi învăţătorii care au o vechime la catedră de peste 25 de ani îşi pot reduce cu două ore pe săptămână norma didactică de predare-învăţare fără să le fie diminuat salariul. Proiectul de lege care prevede această măsură a fost adoptat la începutul acestei săptămâni de către Senat, care este cameră decizională.
Nu e un secret pentru nimeni. Nici ştire nu mai e. De fapt, cred că ultimele date Eurostat nu ar trebui să surprindă pe nimeni. România ratează ţintele pe care ea însăşi le-a negociat şi stabilit, ca stat membru UE, acum 10 ani.
De anul viitor clasele nu vor putea avea mai mult de 25 de elevi, potrivit unei declaraţii făcute de către Ecaterina Andronescu, la Realitatea.net.
Confruntarea între eleva Andreea Varga, cea care şi-a exprimat nemulţumirile vizavi de sistemul de învăţământ, participând la protestul #foaiagoală, şi Ecaterina Andronescu a avut loc vineri, în Satu Mare, unde a avut loc o întâlnire a ministrului cu profesori, directori ai unităţilor de învăţământ, inspectori şcolari, reprezentanţi ai mediului de afaceri, părinţi şi primari despre modificarea legilor din Educaţie.
Ministrul Educaţiei a anunţat că vor fi lansate drafturile noilor legi din învăţământ după alegerile europarlamentare, momentan având loc întâlniri cu profesorii din ţară.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţine extinderea treptată a învăţământului general obligatoriu până în anul 2030, aşa cum prevede actul normativ, promulgat ieri de preşedintele Klaus Iohannis.
Deşi o nouă lege a educaţiei a fost promisă pentru sfârşitul lui ianuarie 2019, suntem aproape în aprilie şi nu avem nici măcar un draft al legii, pus în dezbatere publică. Avem, totuşi, declaraţiile dnei Andronescu, referitoare la noutăţile pe care le va cuprinde noua lege, în principal cele referitoare la noua arhitectură şcolară. Analizăm în articolul de faţă ideile bune şi cele mai puţin bune ce rezultă din declaraţiile menţionate.
Aproape în fiecare zi, intenţii de a modifica ceva în sistemul românesc de educaţie ocupă o parte din agenda publică. Fie că anunţurile sunt făcute de către ministrul Educaţiei, fie că figurează în diferite proiecte ale unor parlamentari, au menirea, spun experţii, să producă multă confuzie în rândul elevilor, profesorilor şi părinţilor.
Începând cu anul viitor, părinţii vor fi obligaţi să-şi înscrie copiii la grădiniţă, în grupa mare. Este una din principalele prevederi ale proiectului de modificare a legii educaţiei adoptat luni de Senat, care este camera decizională. O altă prevedere stipulează ca toţi cei 4 ani de liceu să fie obligatorii.
Învăţământul din ţara noastră este profund inechitabil, iar cazul recent al şcolilor de la Braşov nu a facut altceva decât să ne arate cât de nedrept este croit „sistemul“. Ministrul Andronescu a anunţat o nouă lege a Educaţiei. Nu cred că este nevoie de ea, dar dacă este în lucru, ar trebui să aibă ca prioritate eliminarea inechităţilor.
Elevii de la mai multe licee cu profil agricol din întreaga ţară ar putea avea acces la tractoare moderne, dacă aceste şcoli ar intra în subordonarea Ministerului Agriculturii, care ar trebui să investească în dotarea unităţilor de învăţământ.
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, nu susţine acordarea de statut de funcţionar public profesorului contrar dorinţelor sindicatelor care sunt convinse că măsura i-ar apăra pe dascăli de agresiune din partea elevilor. În schimb, ministrul propune introducerea uniformei obligatorie pentru elevi.
Primele imagini de la accidentul în care a murit un pilot campion naţional. Maşina sa a căzut în apele Oituzului FOTO VIDEO
Vizita electorală eşuată a premierului Cîţu la Deveselu. „Măriţi pensiile, nu mai minţiţi! Şi alocaţiile la copii!“, „S-au mărit anul trecut!“ VIDEO
Primăria, afacere de familie. Schema PSD pentru păstrarea fotoliilor de edili
Renate Weber, demisă după două şedinţe cu scandal. Cine se încălzeşte pentru preluarea şefiei Avocatului Poporului
Şeful Corpului de Control al Poliţiei Române, „pedepsit” să-şi stabilească singur sancţiunea după ce a fost prins băut la volan
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Ce anunţă meteorologii, când scăpăm de furtuni
PSD ia faţa
liberalilor pe tema limitării sinecurilor. Ce prevede proiectul propus de social-democraţi
Urmăriri şi bătăi ca-n filme, pe stradă, în Buzău. Ţinta agresorilor: un activist civic, bătut de faţă cu poliţiştii VIDEO
ALERTĂ METEO Averse torenţiale, vijelii şi grindină în întreaga ţară în acest weekend. Meteorologii au emis două coduri galbene
Prognoza meteo: Fenomene extreme lovesc România. Unde va fi cel mai rău, când se răcoreşte