Azi, ultima zi din iunie, trebuia publicată Legea Educaţiei. Au fost promise multe termene pentru apariţia acestei legi. Nu vrea să apară, şi pace. Trebuie să stea în dezbatere publică 30 de zile, cel puţin, apoi dezbatere în comisiile parlamentare, apoi în plenul parlamentului. În mai puţin de un an nu cred că poate intra în vigoare. Ce se întâmplă cu România Educată, după plecarea lui Klaus Iohannis de la Cotroceni?
MInistrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a declarat, joi, despre o posibilă revenire a examenelor de treaptă, că nu se gândeşte a două examene de treaptă, dar se gândeşte la o adaptare a accesului în învăţământul liceal, iar aceste lucruri sunt deja reflectate în draftul legii învăţământului preuniversitar, care va fi făcut public.
Nu împărtăşesc opiniile exprimate de unele persoane potrivit cărora decizia de ieri a Curţii Constituţionale este o „amnistie a plagiatelor”. Ieri, CCR nu a făcut nimic altceva decât să clarifice o procedură. Putem avea două situaţii, pe care, în acest moment, Legea Educaţiei nr. 1/ 2011 nu le tratează distinct:
Judecătorii constituţionali au decis, miercuri, că retragerea titlului de doctor poate fi realizată doar în cazul în care „nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice”, declarând că prevederile articolului 170, alin (1), litera b) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 sunt constituţionale, în măsura în care respectă cele două condiţii.
Rectorii celor nouă mari universităţi româneşti care compun Consorţiul Universitaria cer ca experţii lor să fie cooptaţi „imediat în elaborarea noii legi a educaţiei”, anunţată de ministrul Sorin Cîmpeanu.
Alianţa „O Voce pentru Educaţie” s-a întâlnit pentru a doua sesiune de lucru, în cadrul căreia 40 de reprezentanţi din sectorul public, privat şi non-guvernamental au discutat despre cele mai importante măsuri care pot aduce o transformare a calităţii educaţiei preuniversitare din România.
Cu o cadenţă de două proiecte depuse lunar doar anul acesta, Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 este, probabil, una dintre cele mai modificate legi din România, în Parlament. Ceea ce, dincolo de succesiunea ameţitoare a miniştrilor învăţământului – aproape 30 în 31 de ani,– explică oarecum situaţia în care se află şcoala românească.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi actul normativ pentru modificarea Legii educaţiei naţionale 1/2011, care prevede completarea curriculumului naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial cu încă un domeniu de competenţe-cheie şi anume competenţele financiare şi juridice.
Într-o clasă gimnazială nu pot intra mai mult de 29 de elevi, iar problema în şcolile supraaglomerate este destul de sensibilă pentru elevii care trec în clasa a V-a. Pe lângă faptul că trec de la învăţător la profesori, unii vor fi despărţiţi şi de colegii lor. Decizia în ce priveşte împărţirea aparţine şcolii astfel că directorii sunt nevoiţi să găsească în acest an soluţii pentru a pune în aplicare Legea nr. 185/2020.
Aceiaşi oameni din instituţiile statului care erau dojeniţi, luna trecută, de Comisia Europeană cu privire la arhitectura Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă îşi propun astăzi să rescrie Legea educaţiei naţionale, având o nouă viziune: ,,nu lăsăm pe nimeni în urmă” şi ,,statul investeşte în betoane”.
Asistăm în spaţial public la noi dezbateri privind Educaţia. Fie că este vorba despre digitalizare, despre o nouă lege a Educaţiei, în timp ce problemele importante ale Educaţiei sunt altele: conţinuturi, calitatea corpului profesoral, evaluarea calităţii prin măsurarea progresului şcolar al elevilor. Despre aceste aspecte esenţiale se vorbeşte puţin sau deloc. Nu spun că discuţiile prezente sunt inutile sau nenecesare.
Ministerul Educaţiei propune mai multe modificări la Legea educaţiei, majoritatea vizând transportul elevilor. De asemenea, se propune gratuitate pentru elevi la muzee, concerte, spectacole şi alte manifestări organizate de instituţii publice.
Consiliul Local Constanţa se va întruni marţi pentru a discuta şi aproba bursele sociale ale elevilor. Doar că, spun cei din Asociaţia Elevilor din Constanţa, şcolarii au dreptul să primească şi burse de merit, de studiu sau de performanţă.
Am văzut că Parlamentul a modificat iar Legea educaţiei şi, dacă se va promulga această nouă lege, o să avem rectori pe viaţă.
Preşedintele Klaus Iohannis a contestat miercuri la Curtea Constituţională legea adoptată de Parlament prin care educaţia sexuală va putea fi predată copiilor în şcoli doar dacă părintele sau tutorele îşi dă acordul scris pentru acest lucru. De asemenea, actul normativ schimbă expresia de „educaţie sexuală” în „educaţie sanitară”.
Coregraful şi dansatorul Emil Rengle i-a adresat o scrisoare preşedintelui României, prin care îi cere să nu accepte modificările aduse Legii Educaţiei, care elimină referirea la identitatea de gen din şcoli şi universităţi.
Ce este cu acest grup? Auzim tot mai mult de membrii lui, care sunt aleşi în Parlamentul României pe listele unor partide. Aparent, totul este minunat: politicieni care se roagă, poţi crede. E de bine. Se roagă şi organizează periodic în Parlament ”micul dejun cu rugăciune”. Frumos, oamenii sunt pioşi – aşa am putea presupune.
Un amendament la Legea Educaţiei votat la începutul săptămânii în Senat, Cameră decizională, a stârnit ample reacţii în lumea academică şi universitară.
Într-o postare pe Facebook, senatorul USR Vlad Alexandrescu atrage atenţia assupra unei modificări aduse Legii educaţiei în baza căreia în şcoli şi universităţi vor fi interzise referirile la identitatea de gen.
În calitate de cameră decizională, Senatull a adoptat ieri câteva modificări la legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011 prinn care învăţământul online este permis în perioada stării de urgenţă şi de asediu.
Evenimentele din scena politică au pus în umbră situaţia din educaţie. Ce se mai întâmplă în educaţie? Nimic! Sau se întâmplă lucruri care n-ar trebui să se întâmple, după deviza: „să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimica”! Funcţionarea educaţiei se reduce la principiul, considerat sănătos, să nu supărăm pe nimeni. Nici sindicatele, nici profesorii, nici personalul din instituţiile care se ocupă de educaţie. Elevii, mai la coadă.
Ideea nu este, desigur, nouă. Mai mult: ea este prevăzută în legea educaţiei sau în ceea ce a mai rămas nemodificat din aceasta. În ciuda textului, realitatea din spatele cuvântului este mult mai dificilă.
Scurt pe doi, citind OUG 15/2020 pe care Guvernul Orban a adoptat-o la ceas de seară marţea trecută ca să modifice Legea educaţiei, publicată abia azi în Monitorul Oficial, putem spune fără exagerare că au nenorocit naveta elevilor. Cine? Premierul Orban şi toţi cei care au contrasemnat ordonanţa: Raluca Turcan, Monica Anisie, Ion Ştefan, Florin Cîţu şi Lucian Bode.
Senatul a votat modificări importante la legea Educaţiei, astfel că numărul maxim permis de copii din clase va fi redus la toate ciclurile de învăţământ. Noile prevederi impun transport gratuit pentru toţi elevii, înclusiv interjudeţean, iar numărul de mandate ale rectorilor nu mai este limitat la două. Legea merge la promulgare.
Într-o sclipire politică astrală, în preliminariile procesului aderării la NATO, România a decis – nefiind încă în club, cu drepturi depline – să acţioneze ca şi când ar fi fost stat membru NATO de facto. Dragi români cărora vă pasă de Şcoală ca de ochii din cap, vă invit acum să acţionaţi ca şi când articolul 26 din Legea Educaţiei Naţionale ar fi deja activat, de facto. Gând bun şi spor maxim, dragi şcoli-pilot!
Atât elevii, cât şi profesorii ar trebui ca începând de anul viitor să aibă parte de un climat educaţional fără hărţuire şi alte forme de violenţă psihologică, după ce Legea care combate bullying-ul a fost promulgată de către Klaus Iohannis.
Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul preuniversitar (USLIP) trage un semnal de alarmă privind riscul pierderii locului de muncă în rândul a 15.000-20.000 de profesori, după ce luni, 21 octombrie, Senatul României a aprobat cu unanimitate de voturi modificarea articolului din Legea Educaţiei Naţionale, care prevede numărul de ore predate în învăţământul preuniversitar.
Pentru educaţie, acest vid de decizie şi majoritate politică anunţat până în 2020, după începerea anului şcolar înseamnă că agendele mici, care rezolvă simptome, nu cauze, se vor manifesta în voie.
Profesorii şi învăţătorii care au o vechime la catedră de peste 25 de ani îşi pot reduce cu două ore pe săptămână norma didactică de predare-învăţare fără să le fie diminuat salariul. Proiectul de lege care prevede această măsură a fost adoptat la începutul acestei săptămâni de către Senat, care este cameră decizională.
Nu e un secret pentru nimeni. Nici ştire nu mai e. De fapt, cred că ultimele date Eurostat nu ar trebui să surprindă pe nimeni. România ratează ţintele pe care ea însăşi le-a negociat şi stabilit, ca stat membru UE, acum 10 ani.
Eliberarea Insulei Şerpilor de sub ocupaţie rusă, un ajutor enorm dat de ucraineni României
Câte războaie poate purta în paralel Rusia. Expert: „Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă”
Decizie istorică a UE: Maşinile pe benzină şi motorină, interzise. Cum îi va afecta măsura pe români
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă