Parchetul European, un nou organism de luptă împotriva infracţiunilor la bugetul UE, va putea începe anchetele la 1 iunie, după câteva luni de întârziere, a estimat şefa acestuia, Laura Codruţa Kovesi.
Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie avea termen până pe 1 aprilie să soluţioneze dosarului în care fosta şefă a DNA Laura Codruta Kovesi este cercetată pentru abuz în serviciu, luare de mită şi marturie mincinoasă în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa.
Parchetul European, condus de Laura Codruţa Kovesi, a primit o sesizare din partea din partea unui ONG anticorupţie din Bulgaria privind încălcarea de către companiile care construiesc prelungirea TurkStream către Serbia (TukStream 2) a prevederilor celui de-al treilea pachet energetic al UE, scrie profit.ro, citând publicaţia bivol.bg.
Managerul Spitalului Găeşti Lautenţiu Beluşică insistă pentru a primi o cameră hiperbară precizând că unitatea medicală nu mai are locuri cu oxigen în Secţia COVID adulţi, iar punerea în funcţiune a camerei ar dura 7-8 zile. ”Voi intra primul şi singur o tură de presiune pentru ca oamenii să capete incredere”, precizează medicul. El reuterează intenţia de a transmite o petiţie pe această temă Parchetului General European.
Ministerul Justiţiei a anunţat vineri candidaţii selectaţi pentru funcţia de procuror european delegat în România.
Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu anunţă pe pagina sa de Facebook că a discutat la Bruxelles cu şefa Parchetului European Laura Codruţa Kovesi, despre o colaborare cu instituţiile de combatere a corupţiei de la Chişinău, afirmând că este un prim pas pentru a iniţia şi a desfăşura activităţi comune în ceea ce priveşte combaterea contrabandei şi a spălării de bani.
Există încă magistraţi care ar vrea să o vadă pe Laura Codruţa Kövesi compromisă. Ei au pus la cale înfiinţarea aşa-numitei Secţii Speciale, unde primii acuzaţi au fost procurorii cei mai curajoşi, în frunte cu Kövesi.
Ministerul Justiţiei a anunţat vineri că, până la la data limită de 7 ianuarie a.c., şi-au depus candidatura 16 persoane pentru funcţia de procuror european delegat în România, şi vor intra în următoarea etapă de selecţie.
Puţine sunt domeniile în care tandemul Iohannis-Orban acţionează divergent, iar unul dintre acestea este atitudinea faţă de Curtea Constituţională: dacă preşedintele şi-a autoimpus să nu facă niciun fel de comentarii pe marginea deciziilor CCR, oricât de scandaloase ar fi acestea, premierul s-a dovedit mult mai slobod la gură. Ceea ce, aşa cum urmează a se dovedi, nu e chiar aşa de greşit. Doar că, strict în privinţa sa, nu e suficient.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, consideră drept „firească” decizia Guvernului de a nu solicita retrimiterea la Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kövesi c. România, pronunţată în 5 mai, spunând că magistraţii trebuie să aibă garanţia privind libera exprimare fără a fi revocaţi „fără motiv” de către actorul politic. Predoiu anunţă, de asemenea, schimbări în legile Justiţiei.
Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, afirmă că decizia CEDO în cazul fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi "stă drept mărturie a eficienţei eforturilor” tuturor instituţiilor din sfera combaterii corupţiei în România.
În mereu ignorata ei calitate de primă autoritate medicală a ţării, Curtea Constituţională a hotărît: cetăţenii români au dreptul de a se infecta, fără frică de amenzi, cu virusul preferat sau, în lipsa acestuia, cu materialul disponibil pe piaţă. Recenta clarificare a Curţii va fi, desigur, urmată de completări care vor declara gratuite serviciile medicale şi înmormîntările sau le vor acoperi din pensia specială a domnului Valer Dorneanu.
S-a spus că scopul ar scuza mijloacele. Într-o democraţie? Niciodată. Victoria Laurei Kövesi la CEDO demască un stat român cu o justiţie şi autorităţi ce-ar face bine să se caute. Şi c-o UE aflată departe de ce-a promis.
Un constănţean care a vrut să sărbătorească victoria Laurei Codruţa Kovesi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva deciziei CCR a fost sancţionat de Jandarmerie. Omul a primit avertisment verbal din cauza declaraţiei pe proprie răspundere - care nu prevede manifestarea publică printre motivele ieşirii din casă.
Ambasadorul SUA la Bucureşti Adrian Zuckerman consideră că decizia CEDO, care i-a dat câştig de cauză fostei şefe DNA Laura Codruţa Kovesi în cazul revocării din funcţie, reprezintă un semnal de alarmă împotriva intervenţiei politicului în justiţie în scopul evitării investigaţiei penale, iar în opinia sa, Kövesi „ilustrează valorile curajului, justiţiei şi onoarei”.
Procurorul general al României, Gabriela Scutea, afirmă că hotărârea CEDO în cazul Laurei Codruţa Kovesi confirmă că procedura ad-hoc de revocare iniţiată împotriva procurorilor cu funcţii de conducere nu este conformă legilor de organizare judiciară, "iar prin modul de desfăşurare aceasta este de natură să aducă atingere statutului de independenţă".
Laura Codruţa Kovesi arată că CEDO nu apără persoana procurorului şef, ci întreg siistemul de justiţie. Fosta şefă a DNA a vorbit la Europa FM despre decizia CEDO, care i-a dat câştig de cauză în procesul deschis împotriva statului român, ca urmare a revocării ei din fruntea parchetului anticorupţie.
Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a comentat, marţi, decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) care a hotărât că România a încălcat drepturile omului în cazul demiterii fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, spunând că el şi-a îndeplinit doar rolul de ministru al Justiţiei.
Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale a declarat că „nu are niciun sentiment” cu privire la decizia CEDO care i-a dat câştig de cauză Laurei Codruţa Kovesi în procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, în unanimitate, că Laurei Codruţa Kovesi i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Articolele 6 şi 10 atunci când a fost demisă de la conducerea DNA. Potrivit judecătorilor CEDO, „revocarea prematură a acesteia încalcă chiar scopul menţinerii unui sistem judiciar independent”.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat, vineri seară, că preşedintele Klaus Iohannis şi-a asumat numirile procurorilor şefi, fiind dreptul său de a semna decretul, iar toate controversele se duc către el „şi cu asta basta”. În plus, Băsescu a explicat că cele două procuroare care au primit aviz negativ au mai ocupat funcţii de conducere şi au primit avize pozitive de la CSM „în funcţie de cum se schimbă echipele”.
Laura Codruţa Kovesi, şefa EPPO(Parchetul European) a început deja consultările cu ţările membre pentru delegarea procurorilor ce vor face anchete efectiv, Germania anunţând că vrea o echipă de 11 procurori.
Cei cinci candidaţi la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) sunt programaţi să susţină astăzi interviurile. Printre aceştia se află şi actualul şef al DNA, Călin Nistor.
Acţiunile pe care le-a formulat Inspecţia Judiciară (IJ) privind fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi şi fostul adjunct Marius Iacob pe tema unor abateri disciplinare va fi analizat miercuri de către secţia disciplinară pentru procurori.
Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul de eliberare din funcţia de procuror din cadrul DIICOT Sibiu a Laurei Codruţa Kovesi, numită procuror-şef al Parchetului European.
Validată pentru funcţia de procuror-şef european şi cu o misiune importantă în faţă, Laura Codruţa Kovesi şi-a făcut timp şi de interviuri pentru presa internaţională. Într-o discuţie cu un reporter Reuters, fosta şefă a DNA avertizează că rezultatele instituţiei pe care va începe s-o conducă într-o lună nu vor veni imediat şi anunţă că este pregătită să reziste oricăror presiuni.
Decizia privind numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european a fost semnată miercuri de preşedintele Parlamentului European David Sassoli şi de către ministrul finaldez al Afacerilor Europene Tytti Tuppurainen.
Consiliul Uniunii Europene a confirmat, luni, numirea fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, în funcţia de procuror-şef al Parchetului European (EPPO).
Dacă în România am fi avut o justiţie cu adevărat liberă şi independentă, instituţii funcţionale anticorupţie, magistraţi profesionişti, curajoşi, netimoraţi, neinfluenţaţi şi neatârnaţi, evenimentul moţiunii de cenzură le-ar fi adus oportunităţi extraordinare de lucru! Dar, avem noi aşa ceva? Răspunsul e simplu şi se vede cu ochiul liber - fenomenul corupţiei se dezvoltă în voie, nederanjat de nimeni!
Miza confirmării Adinei Florea la şefia Secţiei Speciale constă în controlul confirmării sau infirmării actelor procedurale efectuate de procurorii SIIJ, cum ar fi rechizitoriile sau ordonanţele de începere a urmăririi penale. Fără acest aviz, niciun dosar nu poate fi trimis în instanţă.
Cum s-au „pierdut” peste 100 de tone de aur în „Epoca de aur” şi cât mai voia să cumpere Ceauşescu
Păcatele Înalt Prea Misoginului Teodosie, un
arhiepiscop cu convingeri de Evul Mediu
Cât costă să omori ilegal un urs în România: cazul vânătorului care a confundat ursul cu mistreţul
Pe principiul „oricum vom muri“, 85% dintre vârstnici refuză să se vaccineze
Schisma vaccinului: ÎPS Teodosie a intrat în conflict cu ierarhii BOR
Sporurile la
salarii îi trădează: magistraţii trăiesc pe altă planetă
Cea mai bună rată de vaccinare este în Bucureşti - 31%. De care alte oraşe este urmată Capitala şi câţi români mai sunt pe listele de aşteptare
Trei răniţi după un accident stupid la Roman. O şoferiţă în vârstă de 60 ani a încurcat pedalele la ieşirea din parcare şi a intrat în pietoni VIDEO
ALERTĂ METEO Ploi şi intensificări ale vântului în noaptea de Înviere, în Bucureşti şi în restul ţării
Prognoza meteo: Vine vara de Paşte. Un val de aer african loveşte România, cât de cald se face