Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ vă propune astăzi ideea unei călători în cel mai pitoresc loc din Calafat, unde cu siguranţă veţi avea parte de o experienţă unică. Conform legendei locale, oraşul ar fi fost iniţial o colonie de pescari.
Comuna Colţi, din judeţul Buzău, se află pe harta puţinelor locuri din lume unde chihlimbarul se găseşte la suprafaţă. În anii ‘70, comunitatea locală a construit o clădire cu etaj unde a amenajat un muzeu, unic în România, dedicat valoroasei răşini. În colecţia muzeului buzoian, al doilea din Europa, se află cel mai vechi chihlimbar, care datează de 60 de milioane de ani.
Dacă vă e dor de bunici, de vacanţe la ţară şi de cele mai bune bucate tradiţionale româneşti nu e loc mai potrivit decât Gura Râului, localitate cu peisaje de poveste aflată în Mărginimea Sibiului, la 20 de kilometri de Sibiu.
În cadrul campaniei “125 de locuri pentru care iubim România”, “Adevărul” vă propune astăzi o călătorie într-un ţinut magic: Horezu. Numit de Alexandru Vlahuţă “podoaba mândrei Oltenii”, oraşul Horezu este cunoscut atât în ţară, cât şi în străinătate drept locul unde lutul prinde viaţă.
O zonă de o frumuseţe rară, aflată la doar 15 kilometri de Sibiu, vă aşteaptă să o descoperiţi pe bicicletă în cadrul celei mai frumoase campanii Adevărul, “125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.
Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ vă propune astăzi să vizitaţi un loc speicla din judeţul Arad.
Turiştii care vor la sfârşit de săptămână sau în vacanţă să evadeze din agitaţia oraşului au posibilitatea de a petrece clipe de vis, într-un decor extraordinar. Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ vă propune o călătorie în Rezervaţia naturală Cheile Tişiţei.
Masivul Siriu, din munţii Buzăului, este unul dintre cele mai generoase în peisaje din ţară, iar traseul montan cu plecare de la Cabana Valea Neagră spre Poarta Vânturilor, apoi Şaua Tabla Buţii este unul dintre cele mai atractive pentru turişti. Itinerariul este prezentat amatorilor de drumeţii în cadrul campaniei „Adevărul“ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“.
VACANŢĂ Un sat de pescari, aşa cum era Gura Portiţei în urmă cu peste două decenii, unde lipovenii îşi ridicau colibe acoperite de stuf şi îşi întindeau în apă plasele, a devenit astăzi cel mai exotic loc de pe litoralul românesc
Traseul cuprins între Cheile Sohodolului, din judeţul Gorj, şi Valea cu Peşti, din judeţul Hunedoara, poate fi parcurs doar cu o maşină de teren puternică şi echipată special sau cu bicicleta off-road. Peisajele sunt deosebite, iar ca să simţi „pulsul“ naturii este indicat să pleci la drum pe bicicletă.
Puţine sunt pensiunile din ţară unde turiştii pot mânca bucate tradiţionale, ca la mama acasă, direct din gospodăria proprie. Astăzi vă prezentăm una dintre ele, pensiunea „Ferma”, în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România” - o campanie „Adevărul”.
Despre lacul Surduc toţi timişenii au auzit. Puţini sunt cei care nu au fost măcar o dată acolo. Nu mulţi ştiu însă cum a apărut cel mai mare lac din judeţul Timiş.
Peste 50 de lacuri glaciare împodobesc, ca nişte mărgele strălucitoare, Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri".
Dacă în urmă cu 24 de ani Râşnovul era un oraş fantomă unde cu greu îţi găseai un loc de muncă, acum oraşuş s-a transformat totaol. S-a mizat pe turism, s-au făcut investiţii majore, iar vizitatorii nu s-au lăsat aşteptaţi. Astăzi Râşnovul are aproape la fel de mulţi turişti ca şi Braşovul, iar Cetatea din localitate face o concurenţă serioasă Castelului Bran, cel mai vizitat obiectiv turistic al României.
Un traseu de mai bine de 20 de kilometri, greu pe anumite porţiuni dar incredibil de frumos, vă aşteaptă să-l descoperiţi cu bicicleta în cadrul celei mai frumoase campanii Adevărul, „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.
Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ vă propune astăzi ideea unei călători în trei locuri unice în judeţul Dolj, unde cu siguranţă, veţi avea parte de o experienţă unică. Majoritatea culelor construite în secolul 18 şi 19 în România există în Oltenia.
Timişorenii iubitori de biciclete, atât cei care pedalează pentru relaxare, pe distanţe scurte, cât şi cei avansaţi, care caută trasee lungi, au de unde alege. Timişoara este fără îndoială capitala bicicliştilor. Raportat la numărul de locuitori, capitala Banatului este pe primul loc în ţară la posesori de biciclete. Ca atare, iubitorii mersului pe două roţi şi-au creat deja un obicei de a pleca pe „coclauri”.
Una dintre zonele frumoase ale judeţului Arad este Parcul Natural Lunca Mureşului, care este situat în vestul României. Parcul se întinde până în judeţul Timiş, iar unele trasee pot fi parcurse la pas. „Adevărul“ vă prezintă în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ o zonă absolut încântătoare din ţara noastră.
Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă” vă propune o incursiune într-o altă lume, cea de altădată, acolo unde se găsesc rădăcinile poporului român. Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara se află chiar în apropierea municipiului Târgu Jiu, reşedinţa judeţului Gorj, unde se află cunoscutele opere de artă realizate de unul dintre cei mai mari mari sculptori ai lumii, Constantin Brâncuşi.
„Lacul Vulturilor” sau „Lacul fără fund”, aflat în apropierea Vârfului Mălâia, la peste 1.400 metri altitudine este punctul final al celui mai complex traseu montan din judeţul Buzău, propus amatorilor de drumeţii în cadrul campaniei „Adevărul“ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“. Este o zonă deosebit de frumoasă, cu un potenţial deosebit, necunoscută marii majorităţi a turiştilor.
Anul trecut, Drăguşul, aflat la 90 de kilometri de Braşov, a fost desemnat cel mai frumos sat al anului. Localitatea, al cărei nume săsesc – Drackendorf – înseamnă satul zmeilor, păstrează tradiţiile vechi ale locului.
O drumeţie pe Vârful Bistriciorul, în Munţii Călimani, nu face altceva decât să confirme că Dumnezeu ne-a binecuvântat ţara cu unele dintre cele mai spectaculoase privelişti din lume. Pornirea se face dintr-un loc de vis, iar cucerirea celor 1.990 de metri ai Vârfului Bistriciorul îţi permite să admiri frumuseţea lacului Colibiţa, a Pasului Tihuţa, a Vârfului Pietrosul sau a perlei Munţilor Bârgăului, Vârful Heniu.
Iubitorii de călătorii cicloturistice pot parcurge în jumătate de zi unul din cele mai frumoase trasee spre lacul Cuejdel din Neamţ. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul Campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, un colţ de ţară cu peisaje mirifice spre rezervaţia naturală care seamănă izbitor cu Lacul Roşu.
Sunt multe atracţii turistice în România care îţi rămân întipărite în minte pentru totdeauna, din momentul în care ajungi să le vezi în realitate. Sunt mult mai puţine însă, locurile în care modernismul nu a ajuns deloc şi, cu toate acestea, le visezi noaptea când pui capul pe pernă.
Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă” vă propune o incursiune pe bicicletă printre frumoasele podgorii ale zonei Dealu Mare, într-o excursie de o zi, tocmai bună de parcurs într-o zi caldă de toamnă
Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă” poposeşte astăzi din nou în Vaslui şi vă propune un traseu pe două roţi în cea mai pitorească zonă a judeţului - Valea Racovei, având ca plecare municipiul Vaslui şi punct terminus Mănăstirea Floreşti.
Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ propune cicliştilor experimentaţi o excursie până la staţia meteo de pe Vârful Lăcăuţi.
Vacanţe şvăbeşti în pensiuni româneşti. Aşa ar putea să sune reclama pentru câteva pensiuni turistice care s-au deschis în judeţul Timiş. Pensiunile încearcă să păstreze aroma satelor şvăbeşti, în care ordinea şi liniştea sunt cuvinte de ordine.
Cât de tentaţi aţi fi să vizitaţi un loc care se numeşte Şerpăria (sau Yilanlîc, pe numele său turcesc)? Celebrele refrene care i-au fost dedicate ar fi avut alte rime şi cu siguranţă alt efect, dacă Vama Veche şi-ar fi păstrat denumirea originală.
În codrii seculari ai Voronei, vechi parcă de când lumea, timpul se opreşte în loc. Fiecare potecă şi fiecare arbore au propriile legende. Mănăstirile medievale, copacii făcători de minuni şi abundenţa tradiţiilor vechi de sute de ani fac din această zonă idilică locul perfect de odihnă a sufletului.
Cine au fost cu adevărat dacii şi de ce îi considerăm strămoşii noştri | SPECIAL
Expert în securitate de la Washington, despre cum s-ar putea încheia războiul din Ucraina: „Alianţa de 50 de state coordonate de SUA va trimite arme“
Europa, între susţinerea Ucrainei şi marea împăcare cu Rusia. Analiza unui expert român
Marea risipă bugetară. În ciuda avertismentelor economiştilor, coaliţia nu mai conteneşte cu angajările la stat şi cu măririle de lefuri
Serviciul de informaţii american CIA: România se prăbuşeşte demografic
Dosarul Revoluţiei, retrimis instanţei supreme. Ion Iliescu, printre cei judecaţi
UDMR, prinsă între avantajele guvernării
şi cele ale mariajului din interes cu Budapesta
Război şi energie „murdară”: De unde este nevoită Europa să facă rost de gaze şi petrol
De ce nu poate realiza Rusia un asalt amfibiu asupra Odesei
Cum a demonstrat că e nevinovat un şofer acuzat că a fugit de Poliţie: „Nu ştiam că trebuie să opresc”