Un aventurier englez a lăsat posterităţii una dintre cele mai rare şi fascinante descrieri a Hunedoarei din urmă cu un secol şi jumătate.
Mărturii neobişnuite despre românii de la începutul secolului al XIX-lea au fost oferite de scriitorul englez John Paget, stabilit în Transilvania la începutul anilor 1830. Lordul căsătorit cu o maghiară din Cluj a cutreierat Ardealul în lung şi în lat, iar cel mai mult l-au impresionat românii întâlniţi în jurul fostului oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Mărturii rare despre Hunedoara anilor 1830 au fost păstrate în jurnalul de călătorie al primului englez care a vizitat orăşelul în secolul al XIX-lea. John Paget a rămas fascinat de castel, dar şi de o tânără ţigancă întâlnită în Hunedoara.
O notă informativă transmisă de Primăria Hunedoara, în 1938, cu ocazia referendumului pentru adoptarea noii constituţii, oferă detalii despre atmosfera de sărbătoare în care era întâmpinat evenimentul, chiar dacă a însemnat instaurarea dictaturii regelui Carol al II-lea.
Cronicarii secolelor trecute au oferit descrieri nuanţate preoţilor aflaţi în fruntea comunităţilor strămoşilor noştri, însă unele dintre personajele care le-au stârnit curiozitatea autorilor au rămas în istorie prin faptele lor. Documente vechi şi mărturii ale unor călători străini au spus povestea unor călugări ucişi pentru sodomie, ale unor feţe bisericeşti cunoscute pentru viciile lor şi ale preoţilor din fruntea bandelor de jefuitori.
Ignaz von Born, unul dintre marii oameni de ştiinţă ai secolului ai XVIII-lea, a călătorit în Transilvania şi Banat în vara anului 1770, iar în urma trecerii prin ţinuturile Hunedoarei a lăsat posterităţii mărturii inedite despre viaţa localnicilor. Baronul născut în Transilvania, dar stabillit în Viena, se arăta uimit de bogăţia minelor de aur, de pedepsele crunte aplicate hoţilor în Deva şi de superstiţiile localnicilor.
Relatările străinilor despre comunităţile de ţigani din secolele trecute îi prezentau pe aceştia în ipostaze ieşite din comun. Iubeau aurul, caii şi muzica, erau sălbatici şi murdari, erau meşteri iscusiţi, dar nu le plăcea munca, au fost robi şi călăi, iar în general, pitorescul lor îi contraria pe străini.
Prima atestare documentară a Hunedoarei a avut loc în 30 august 1265, sub numele de Hungnod. Hunedoara este unul dintre cele mai vechi oraşe din Transilvania.
Româncele au impresionat dintotdeauna prin frumuseţea lor, potrivit mărturiilor autorilor străini care au călătorit în ultimele secole pe teritoriile actuale ale României. Comportamentul femeilor i-a impresionat, însă, şi negativ pe aceştia.
Regele Carol al doilea şi fiul său Mihai, cel care avea să îi urmeze la tron, au vizitat Hunedoara în toamna anului 1934. Castelul Corvinilor şi Ulpia Traiana Sarmizegetuza au fost locurile de interes pentru familia regală, întâmpinată de un număr impresionant de localnici.
Arhivele Naţionale ale judeţului Hunedoara păstrează o serie de documente rare ce prezentau modul în care comunitatea din Deva se pregătea de vizita regelui Mihai şi a reginei mamă Elena, programată în luna noiembrie a anului 1940. Localnicii erau instruiţi să participe cu toţii la întâmpinarea regelui, iar oraşul era împodobit de sărbătoare.
Timp de mai multe secole, Cetatea Devei a fost una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit.
Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara, a devenit rege al Ungariei la vârsta de 15 ani şi a condus ţara timp de peste trei decenii, între 1458 şi 1490. A fost una dintre marile personalităţi din istoria Transilvaniei şi a Europei, deşi cercetătorii români nu l-au privit, în general, cu aceeaşi fascinaţie şi simpatie cu care este privit tatăl său.
Transilvania i-a fascinat pe jurnaliştii din Statele Unite şi Marea Britanie cu mult înainte ca povestea contelului Dracula să fie cunoscută lumii. Marile ziare occidentale din secolul XIX prezentau Transilvania ca un loc atrăgător şi misterios, populat de oameni simpli, dar mândri că sunt urmaşii dacilor şi ai romanilor, dar şi de o comunitate pestriţă, vizibilă prin modul sălbatic de viaţă, de neînţeles pentru străini.
Hunedoara era înfăţişată, în presa locală a anului 1990, încercând să se refacă după anii în care a fost nevoită să suporte sărăcia, lipsurile şi nedreptăţile din comunism. Ziarele relatau despre problemele sociale ale comunităţii, despre lipsa alimentelor şi a mărfurilor din magazine sau despre cozile din faţa acestora. Viitorul apropiat rămânea însă cenuşiu: şomajul şi prăbuşirea industriei urmau să lovească greu în economia judeţului.
În anul 1929, mai multe ziare din Statele Unite ale Americii publicau ştirea că autorităţile din Hunedoara au ridicat o statuie unui cerşetor. Motivul gestului ieşit din comun a fost faptul că hunedoreanul Hahoi Nandras, un boier devenit cerşetor, refuzase să îşi vândă votul maghiarilor la un referendum.
În vara anului 1962, Hunedoara primea vizita istorică a liderul Uniunii Sovietice, Nikita Hruşciov. Cel mai puternic om al URSS din acea vreme a vizitat Castelul Corvinilor şi combinatul Hunedoarei şi a cinat „La groapă”, locul cochet ce urma să poarte numele de Restaurantul Corvin. Ultimii ani au transformat imaginea fostului restaurant Corvin, cea mai mare parte a complexului fiind lăsată în paragină.
Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.
Angajaţii Castelului Corvinilor au făcut o descoperire impresionantă. Recent, în tmpul unui inventar realizat în arhivele muzeului, au dat peste un album de fotografii vechi, de la sfârşitul XIX, în care sunt prezentate Uzinele de fier ale Hunedoarei şi minele din împrejurimi. Albumul a fost publicat la Expoziţia Universală din 1889 de la Paris, ca o imagine a celor mai importante realizări industriale ale Imperiului Austro-Ungar.
O scrisoare veche din 1946, prin care un încasator de taxe îşi înainta demisia primarului comunei Bunila, dezvăluie cum trăiau „bugetarii” acelor vremuri, în satele Hunedoarei.
Hunedoara a intrat pentru prima dată în atenţia celor mai importante ziare occidentale în vara anului 1962, după ce a primit vizita liderului sovietic Nikita Hruşciov. Întreg oraşul şi-a schimbat înfăţişarea pentru a-l onora cum se cuvine pe şeful URSS, considerat unul dintre cei mai influenţi oameni din lume.
Înainte de a deveni şeful primului guvern instaurat de comunişti, Petru Groza a fost unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din zonă. În pragul intrării României în cel de-al doilea război mondial, omul politic îşi permitea luxul de a plăti anual 250.000 de lei Primăriei Deva, drept chirie pentru un hotel, un restaurant şi o cafenea din centrul oraşului.
Municipiul Hunedoara a irosit tot ce a însemnat centrul istoric, aşa cum era înfăţişat în imaginile de epocă surprinse la începutul secolului trecut. Târgul animat al orăşelului cu 5.000 de locuitori la acea vreme, în mijlocul căruia fusese ridicat un monument simbol al Hunedoarei, corbul cu un inel în cioc, s-a transformat într-un loc aproape pustiu, chiar dacă oraşul s-a mărit de cel puţin zece ori.
Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX.
Centrul vechi al municipiului Hunedoara pare un tărâm pustiu la sfârşit de săptămână, faţă de cum se înfăţişa călătorilor în urmă cu un secol: animat de negustori, ţărani şi orăşeni.
În săptămânile care au urmat de la răsturnarea regimului Ceauşescu, vreme în care românii se confruntau cu o situaţie ce poate părea de neconceput în prezent, iar teama de foamete era întreţinută de nesiguranţa în care se afla societatea, sosirea primelor ajutoare umanitare trimise în ţară din Occident a creat situaţii incredibile.
Bilanţ COVID-19: Peste 9.000 de cazuri noi de infecţie, în ultimele 24 de ore. Mai mult de 1.200 de pacienţi se află internaţi la ATI
Bilanţ COVID. Număr-record pe pacienţi la ATI: peste 1.200 de persoane, internate în stare gravă. Aproape 10.000 de noi cazuri de infectare
Ce efecte are demisia parlamentarilor USR şi PSD în cazul pensiilor speciale
Coronascepticii virusează campania de vaccinare anti-COVID. Medic: „Au sânge pe mâini şi morţi pe conştiinţă”
Surse. Cum a stricat PSD surpriza USR cu demisiile din Parlament. Miza: pensiile speciale
Ipoteza anchetatorilor în cazul agentului găsit cu gâtul tăiat: şi-a pus capăt zilelor, după ce s-a vindecat de COVID. „Intrase într-o depresie profundă“
SURSE Partidele
de dreapta împart deja pielea ursului din pădure pentru
noua guvernare
Idee revoluţionară sau eşec lamentabil? Ce şanse are în România săptămâna de lucru de patru zile
Unde ai cele mai mari şanse să te infectezi cu SARS-CoV-2. Cum se poate evita pericolul fără închiderea afacerilor
Meteorologii au actualizat prognoza pentru următoarele zile: Cod
galben de ninsori în 11 judeţe