România produce mai multă energie decât mare parte dintre statele europene, dar are cel de-al treilea preţ din Uniune. Premierul Ciucă a cerut controale pentru că suspectează practici neconcurenţiale.
Am convingerea că onoarea de militar şi convingerile politice profunde de liberal îl vor face pe primul nostru ministru, deopotrivă general şi doctor în ştiinţe, să declare susţinerea sa totală pentru partenerul strategic polonez cu care România s-a angajat, de la înălţimea mesajului prezidenţial, să clădească Parteneriatul din Proiectul Celor Trei Mări.
Revin la acest subiect
pentru că reprezintă un interes major pentru economia României. Alianţa Română
a Universităţilor Tehnice (ARUT) intervine în discuţia privind proiectele
legilor Educaţiei, cerând o întâlnire cu autorii proiectelor pentru a găsi soluţiile cele mai bune în
susţinerea elevilor care doresc o carieră în inginerie, economie sau în
specializări postliceale tehnice.
De ce nu expun serviciile noastre secrete infiltrarea ruso-chineză? Au bani de la buget destui, mi se pare, atunci cînd îi compari cu Germania.
Prima trăsătură pe care o invocă românii în
majoritatea sondajelor când sunt puşi să se autodescrie este ospitalitatea (19%
în sondajul CURS din 2005 şi chiar 67% într-un studiu din 2014). Ea este urmată
de hărnicie, inventivitate, cumsecădenie, inteligenţă şi religiozitate, nu
neapărat în această ordine.
În gardul unei case din Stambul stătea agăţată o tobă veche, genul caltaboş, cu o curea lată, de petrecut peste piept, ca o centură auto.
Relaţiile sino-sovietice din secolul al XX-lea au reflectat atât provocările politice şi geopolitice de lungă durată, cât şi cele emergente cu care se confruntau membrii taberei socialiste în perioada Războiului Rece.
Sâmbătă seara, Pomohaci a intrat spectaculos pe scena din Sibiu, cu mâinile larg deschise ca un profet zâmbind. Cum e posibil ca TVR să gireze, să promoveze un infractor judecat pentru fapte de o gravitate extremă precum act sexual cu minori şi corupere de minori? Cum e posibil ca instituţiile publice locale să promoveze si sa plateasca infractori? Şi cum e posibil ca sute de mii de romani să aprecieze, să aplaude infractorul sexual?
Cu siguranţă, toată lumea astăzi a auzit deja de faimoasele drone Bayraktar care şi-au făcut deja un renume în Siria, Nagorno-Karabach şi, mai ales, Ucraina. Dar ceea ce poate că a observat mai puţină lume este că respectivele drone fac parte dintr-un proiect mult mai larg, dintr-un întreg proces aflat în desfăşurare la Ankara şi dintr-o întreagă doctrină.
Ieşirea la rampă a „Demolatorului” Nicuşor Dan, care a anunţat că îşi
doreşte un nou mandat în fruntea Primăriei Capitalei, deşi realizările
pe care le-a bifat până în acest moment sunt cu mult sub aşteptările pe
care le-a proiectat bucureştenilor în campania electorală din toamna
anului 2020, a generat un adevărat iureş pe scena politică.
A scrie, a vorbi despre (ne)cunoscutele conflictului militar din Ucraina ţine - în primul rând - de conştiinţa că anumite adevăruri nu au fost rostite, sau numai parţial au fost exprimate, din raţiuni multiple, în condiţiile în care, din păcate, războiul româno-român continuă în mod vulgar, primitiv, din motive fie partinice, fie ca reflectare a unor orgolii personale exacerbate.
Răfuielile politice nu numai
că pigmentează un peisaj politic destul de anost în care PSD şi PNL se
plictisesc în atâtea politeţuri, dar mai dezvăluie ceva din gândirea unor
politicieni care, altfel, ar rămâne nebăgaţi în seamă în această vară toridă.
La Mogoşoaia, în Palatul Domnesc al lui Brâncoveanu, se desfăşoară
zilele acestea filmările unei noi pelicule semnate regizoral de marele
clasic al cinematografiei româneşti, Dan Piţa.
Ca aproape în fiecare an, Viktor Orban a venit
la Băile Tuşnad pentru a ţine un discurs, iar de data asta acesta a fost mai deşănţat şi mai toxic ca de obicei.
Orban a produs o salată lugubră şi incoerentă de idei, aplaudată de
vicepremierul Romaniei, Kelemen Hunor, care si-a aparat şeful de la Budapesta cu
nişte argumente la fel de penibile ca originalul.
Numărul contractelor part time anulate va trece uşor peste jumătate de milion, cu consecinţe în plan social şi economic atât pentru cetăţenii care şi-au pierdut jobul, cât şi pentru agenţii economici rămaşi fără o parte din resursele umane pe o piaţă a forţei de muncă şi aşa deficitară. O altă consecinţă gravă a noilor măsuri guvernamentale va fi şi creşterea numărului de români plecaţi din ţară, în special a tinerilor cu forţă de muncă.
În orice demers de reinventare a unei ţări – aşa cum este cazul
Proiectului România Educată –, discuţiile sunt axate pe o diagnoză
serioasă a prezentului şi o proiecţie a unui viitor dezirabil, dar şi
fezabil, în paralel cu o inventariere minuţioasă a resurselor.