Prezentarea în Parlament a bugetului pentru 2015, până la termenul legal de 15 noiembrie, ar pune Guvernul în situaţia de a arăta, în plină campanie electorală, măsurile prin care vor compensa „pomenile“ din ultima perioadă, dar şi noua metodă, de calcul a accizelor.
Guvernul va fi nevoit să crească taxe sau să taie cheltuieli pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stâlp şi a accizelor, în caz contrar urmând ca deficitul bugetar să urce la 2,8% din PIB, de la 2,1% din PB în acest an, apreciază Comisia Europeană.
Excedent bugetar de 0,06% din PIB la nouă luni nu este o veste bună, în condiţiile unei ţinte de deficit asumate de 2,2% din PIB pentru sfârşitul anului, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. El arată că datele privind veniturile reflectă că încasările din taxe şi impozite sunt în continuare firave, iar cheltuielile arată lipsa de proiecte de investiţii a autorităţilor.
Investitorii şi companiile din România trebuie să se obişnuiască cu ideea că taxele şi impozitele din România sunt mult mai mici decât cele din Europa de Vest şi că acestea vor creşte în continuare, până la atingerea nivelurilor occidentale, dacă vrem ca România să aibă sisteme de educaţie şi Sănătate ca în Vest sau infrastructură modernă, a declarat Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).
O creştere economică de 2% în acest an pentru România este extrem de optimistă în acest moment, având în vedere că deja de trei luni industria este pe trend de scădere şi nici construcţiile sau consumul nu stau bine, astfel că mai degrabă undeva la 1,5% din Produsul Intern Brut (PIB) o să fie, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Rovana Plumb, ministrul Muncii, a anunţat majorarea salariului minim brut la 975 de lei din ianuarie 2015, însă angajatorii se plâng că măsura le va afecta competitivitatea din cauza costurilor suplimentare şi ar putea recurge la disponibilizări.
Economia României a crescut cu 2,6% în primul semestru al acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar, din punct de vedere scriptic, ţara noastră a reintrat în recesiune tehnică după ce în trimestrul al doilea a înregistrat cea mai mare scădere economică din întreaga Uniune Europeană, de 1% faţă de primele trei luni din an, iar datele pe primul trimestru au fost revizuite negativ, de la o creştere de 0,2% la o scădere de 0,2%.
Reprezentanţii investitorilor consideră că retragerea de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice a proiectelor Codului Fiscal şi a celui de Procedură Fiscală fără consultarea mediului de afaceri, generează suspiciuni serioase cu privire la conţinutul final al acestor documente.
România nu îşi permite acum să renunţe complet la relaţia cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) deoarece trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile pe care şi le-a asumat în domeniul reformelor structurale, pentru a da un semnal pozitiv pieţelor financiare, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Câştigul de circa un miliard lei la buget din taxa pe stâlp încasat faţă de estimat este deja epuizat, întrucât acoperă necolectarea din primul trimestru, de aceeaşi valoare, astfel că nu poate compensa reducerea CAS, iar pentru 2015 este nevoie de alte măsuri pentru a scădea deficitul la 1,4%, afirmă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Rata medie de recuperare a datoriilor de către un creditor de la firmele în insolvenţă se situează la 30%, potrivit Băncii Mondiale, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, arătând că este iluzorie premisa că Fiscul va recupera în totalitate creanţele pentru a susţine reducerea CAS.
Comercianţii de combustibili auto spun că vânzările au scăzut şi în a doua lună de aplicare a accizei suplimentare de 7 eurocenţi/litru la motorină şi benzină, scăderile fiind chiar mai accentuate decât în aprilie.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Consiliul Fiscal au pornit de la abordări diferite privind impactul bugetar al scutirii de impozit pe profitul reinvestit, a declarat Ioana Petrescu, ministrul de resort, care spune că doar circa 30% din profitul brut este reinvestit.
Ministerul Finanţelor Publice a subestimat semnificativ impactul măsurii de scutire a impozitului pe profitul reinvestit, de 500-600 milioane de lei anual, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, care spune că, de fapt, presiunea pe buget va fi de cel puţin 2 miliarde de lei. El mai spune că reducerea CAS este greu de realizat, având în vedere că Fiscul a colectat cu un miliard de lei mai puţin faţă de cât era planificat.
Ţările membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat încă moneda unică europeană par a avea o abordare de tipul „aşteptăm şi vom vedea“ în privinţa intrării în zona euro, deşi în momentul aderării la UE au anunţat date certe în acest sens, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, într-o prezentare postată pe site-un BNR, pe care a susţinut-o la o întâlnire cu ambasadorii statelor UE.
Premierul Victor Ponta a reamintit, miercuri, că România şi-a propus să adopte moneda euro în 2019, cum a anunţat Guvernul şi în luna februarie, însă în programul de convergenţă care va fi trimis la Comisia Europeană nu va fi menţionată nicio dată, scrie Mediafax, care citează surse oficiale.
Majoritatea indicatorilor macroeconomici în primele două luni ale anului aduc numai veşti bune, fapt care îi determină pe analişti să-şi îmbunătăţească prognozele privind creşterea PIB din acest an.
Pentru fiecare euro plătit angajaţilor ca salariu net, angajatorii români plătesc 83 de eurocenţi statului, fapt care ne plasează pe locul 7 în clasamentul costurilor cu forţa de muncă din UE.
România are nevoie de o creştere economică cu două puncte procentuale peste cea din zona euro pentru a putea să adopte moneda unică europeană într-un orizont de timp de zece ani, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, citat de Agerpres.ro.
Decizia Băncii Naţionale a României (BNR) de a reduce rezervele minime obligatorii, atât pentru creditele în lei cât şi pentru cele în valută, lasă la dispoziţia băncilor încă 1,4 miliarde de euro pentru reluarea creditării, măsura fiind un şoc pe guvernatorul Mugur Isărescu îl aplică economiei, astfel încât consumul şi investiţiile să crească.
Dezintermedierea în sistemul bancar va mai continua până la sfârşitul anului viitor-începutul anului 2015, având în vedere că istoria a arătat că acest proces continuă încă cinci ani de la revenirea unei economii pe creştere, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank.
Raportul între datorii şi capital este de 244% în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, nivel apropiat de Italia, iar datoriile sunt în principal către acţionari, mare parte dintre firme nefiind nimic altceva decât vehicule de deduceri fiscale, a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank.
Amânarea aprobării primei evaluări a acordului cu FMI va avea un impact limitat asupra pieţelor financiare, inclusiv pentru faptul că înţelegerea este de tip preventiv, iar măsurile fiscale sunt deja aprobate. De asemenea, investitorii se aşteaptă ca România să respecte angajamentele, apreciază economiştii-şefi ai unor bănci comerciale.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spune că Guvernul va trebui să umple „golul bugetar“ creat în acest an prin tăierea unor cheltuieli şi majorarea unor venituri. Guvernul a introdus deja impozitul pe piscină şi pe parcare.
Modul în care s-a desfăşurat execuţia bugetară din 2013 pune sub semnul întrebării relevanţa regulilor bugetare şi angajamentul faţă de disciplina fiscală, pune în pericol încadrarea în nivelul de 3% din PIB şi alterează semnificativ perspectivele pentru bugetul din 2014, potrivit Consiliului Fiscal.
Analiştii recomandă Guvernului să facă eforturi pentru a închide actualul acord cu instituţiile internaţionale în cât mai bune condiţii, indiferent dacă se va reuşi ulterior negocierea unei noi înţelegeri, care pare tot mai greu de realizat, în principal pentru că FMI şi CE au alte ţări pe listă. Mai mult, ei sunt de părere că actualul acord a fost un dezastru şi că autorităţile de la Bucureşti nu au făcut nimic din ce au declarat.
14 invitaţi speciali ai Guvernatorului BNR Mugur Isărescu dezbat la sediul Băncii Naţionale, problema reluării sustenabile a creşterii economiei româneşti. “Crearea de locuri de muncă este una dintre condiţiile esenţiale în procesul de creştere economică” a spus Mugur Isărescu în deschiderea conferinţei. Prima temă adusă în dezbatere: “Deprecierea monedei naţionale ca instrument de stimulare a creşterii economice”.
Practică artele marţiale de opt ani de zile, singura medalie care-i lipseşte din palmares fiind cea de aur. Îşi antrenează colegii mai mici, care au reuşit sub îndrumarea sa primele performanţe naţionale.
Reducerea birocraţiei şi relaxarea fiscală ar putea avea un efect benefic mult mai mare acum, când investitorii fug din ţările vecine din cauza majorărilor de taxe şi caută alternative. România poate profita de politicile economice neatractive ale vecinilor săi pentru a aduce cât mai mult capital străin în ţară. O va face?
Legea holdingului, reducerea numărului de contribuţii şi plafonarea lor ar încuraja mediul privat şi ar creşte încasările bugetare. Experţii spun că există cinci măsuri eficiente de stimulare a afacerilor, ignorate de Executiv, în timp ce jumătate dintre cele în vigoare sunt complet inutile.
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”