Una dintre „comorile” pe care le-a lăsat poporului român Ion Raţiu, de la a cărui naştere se împlinesc 104 ani, sunt „Cele 10 porunci ale exilatului român”. Chiar dacă denumirea de „exil românesc“ nu mai e aplicabilă acum românilor care trăiesc în afara României, acest crez este încă actual.
S-a întors acasă precum un lord veritabil. Nu s-a repatriat pentru a face bani sau afaceri cu Statul. A venit boiereşte: ca să dea, nu ca să ia. Deşi avea dreptul la o bătrâneţe liniştită în Regatul Unit al Marii Britanii, Ion Raţiu a ales o altă destinaţie: România. Aici a mers pe calea implicării politice şi a generozităţii sufleteşti.
Nicolae Raţiu, fiul cel mare al lui Ion Raţiu, a declarat, în exclusivitate pentru „Adevărul”, că cere AUR să elimime afişul partidului în care este folosită imaginea tatălui său.
Pe pagina oficială a partidului AUR a apărut un afiş cu sigla partidului alături de figura lui Ion Raţiu şi de cuvintele sale care au rămas în memoria colectivă: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!“.
Marţi, l-au trădat secundele de tăcere, gesticulaţia mâinilor, apoi observaţia obraznică „era vorba de o întrebare”. Dan Tăpălagă l-a pus în dificultate şi l-a enervat pe Klaus Iohannis, la fel Alina Manolache şi Sebastian Zachmann, ceea ce liderii opoziţiei nu au fost capabili să facă în 2020.
La 20 mai 2020 se împlinesc 30 de ani de la primele alegeri postdecembriste din România. În urma scrutinului care a avut loc de „Duminica Orbului“, Ion Iliescu a câştigat detaşat cea mai înaltă funcţie în stat.
Istoricul Stejărel Olaru a făcut publică o notiţă din jurnalul lui Ion Raţiu unde vorbeşte despre Paul Goma, alături de câteva fotografii din dosarul său de la Securitate.
La 28 ianuarie 1990 a avut loc primul miting pentru democraţie, organizat la iniţiativa PNŢCD şi a celor trei partide istorice.
Ion Augustin Nicolae Raţiu (6 iunie 1917, Turda - 17 ianuarie 2000, Londra) Londra, Regatul Unit) a fost vicepreşedinte al PNŢCD candidând la funcţia de preşedinte al României la alegerile din 1990 unde a obţinut 4,29 % din voturi şi s-a plasat pe locul 3.
Nu cred că voi putea elogia îndeajuns excepţionala muncă depusă de Stejărel Olaru în vederea pregătirii pentru publicarea în condiţii optime a „Jurnalului „fostului lider ţărănist Ion Raţiu. Publicare ce, iată, a ajuns la al treilea volum care acoperă intervalul dintre anii 1963-1968.
Istoricul Dennis Deletant (73 de ani) a vorbit, într-un interviu pentru „Adevărul“, despre primele alegeri libere din România, din mai 1990, despre cum au votat atunci românii, şi despre cum au făcut-o în ultimii ani.
Nicolae Raţiu, fiul lui Ion Raţiu, politicianul desemnat de Corneliu Coposu să candideze din partea PNŢ la alegerile din 1990, face o analiză a modului în care au votat românii din anul 1990 şi până în prezent.
La 22 aprilie 1990, centrul Bucureştiului a fost declarat „Zonă liberă de neo-comunism“. A fost începutul celui mai amplu protest din istoria României, înăbuşit în sânge după 53 de zile de minerii aduşi acolo de liderii FSN
Nicolae Raţiu, fiul lui Ion Raţiu, politicianul desemnat de Corneliu Coposu să candideze din partea PNŢ la alegerile din 1990, spune despre alianţa PSD – PNŢ: „Dezgust total“.
Ion Raţiu a luptat peste o jumătate de secol împotriva comunismului, atât prin munca depusă în exil, unde a înfiinţat numeroase asociaţii şi publicaţii româneşti anticomuniste, cât şi după revenirea în ţară, în arena politică a anilor ʼ90, când a apărat în Parlament şi în stradă frivola democraţie românească împotriva abuzurilor „emanaţilor“ conduşi de Ion Iliescu.
La 29 ianuarie 1990, în Bucureşti a avut loc primul mare miting organizat la iniţiativa PNŢCD ca răspuns la decizia lui Ion Iliescu de a participa alături de FSN la alegerile din luna mai.
În anul 1978, Nicolae Ceauşescu, conducătorul României comuniste, a efectuat o vizită de stat în Marea Britanie, ocazie cu care Ion Raţiu a susţinut un protest.
„Weekend Adevărul“ demarează o serie de poveşti ale celor mai fascinanţi spioni români. Vreme de două decenii, Silviu Crăciunaş (1914–1998), fost lider legionar, a fost unul dintre cei mai abili agenţi externi ai Securităţii. Până în 2002, „agentul Victor“ era, însă, cunoscut drept o legendă a rezistenţei anticomuniste şi o figură de marcă a exilului românesc
O personalitate a exilului românesc, Aurel Răuţă a predat câteva decenii la prestigioasa Universitate din Salamanca, l-a tradus pe Caragiale în spaniolă şi a organizat în 1989 la Paris cel mai important eveniment din istoria exilului românesc. Aurel Răuţă a fost bun prieten cu scriitorul Vintilă Horia, laureat al Premiului Goncourt, pe care l-a invitat să conferenţieze la Universitatea din Salamanca.
Voi începe recenzia la volumul al doilea al Jurnalului lui Ion Raţiu, Jurnal, subintitulat Printre spioni şi trădători de ţară, ce acoperă perioada 1955-1962, aducând cuvenitele elogii editurii Corint.
Laureatul Premiului Ion Raţiu pentru Democraţie în 2017 este artistul chinez Ai Weiwei. Această distincţie se acordă din 2005 şi răsplăteşte eforturile celor care luptă pentru principii şi valori democratice în regiuni unde acestea sunt ameninţate. Premiul se va acorda în ianuarie 2018, la Berlin.
Mai întâi, să ne reamintim contextul. Într-o Românie sărăcită, cu oameni bucuroşi că FSN-ul şi dl. Ion Iliescu le-au satisfăcut câteva nevoi elementare- le-au dat căldură în case, le-au lăsat curent electric 24 de ore din 24, au dat drumul la importuri, au adus mâncare în galantare- au apărut doi domni veniţi din străinătate.
Am citit în aceste zile primul tom, masiv, din Jurnalul lui Ion Raţiu, apărut în 2017 la editura Corint. Subintitulat Începuturile unui exil îndelungat, acest prim volum (peste 680 de pagini) acoperă un consistent arc de timp- 1940-1954.
După ce a primit la începutul săptămânii titlul de Doctor Honoris Causa al UBB, Prinţul Charles a vizitat, sâmbătă, 3 iunie, Centrul Raţiu pentru Democraţie din Turda, creat de urmaşii lui Ion Raţiu, de la naşterea căruia s-au împlinit 100 de ani. În memoria lui Ion Raţiu au fost organizate, zilele trecute, mai multe activităţi.
În anii `80 ai secolului trecut, Corneliu Coposu a avut o legătură strânsă cu emigraţia românească şi cu cei care intenţionau să plece în Occident, aspect urmărit îndeaproape de către organele de Securitate din România.
Elisabeth Pilkington Raţiu, soţia omului politic Ion Raţiu, a murit miercuri, 19 octombrie, la Londra, la vârsta de 94 de ani. În 2010 ea a acordat un interviu cotidianului „Adevărul“ în care a vorbit despre România anului 1990 şi despre cum i-au devastat minerii casa, dar şi cum crede că ar fi arătat România cu Ion Raţiu preşedinte.
Soţia lui Ion Raţiu, Elisabeth Raţiu, a murit miercuri, 19 octombrie, la vârsta de 94 de ani, la Londra. Vestea a fost anunţată public pe Facebook şi pe site-ul Centrului Raţiu pentru Democraţie. Reprezentanţii familiei au anunţat că trupul acesteia va fi incinerat şi în cursul lunii noiembrie se va oficia o ceremonie la Biserica St James din Piccadilly, în Londra.
Nicolae Raţiu (67 de ani), fiul marelui om politic Ion Raţiu, recunoaşte că nu a înţeles multă vreme dragostea pe care tatăl său o purta României. Nu înţelegea de ce acesta îşi consuma banii şi energia pentru o ţară din care fusese alungat. Nicolae este acum legat pe viaţă de România, cu afacerile sale dar şi cu sufletul, oferind anual sute de mii de euro pentru acţiuni de caritate în România.
Alegerile locale din acest an cad în Duminica Orbului, a cincea duminică de la Paştele ortodox. Precedentul este constituit de primele alegeri libere, parlamentare şi prezidenţiale, din 20 mai 1990, când aproape 86% din alegători l-au votat pe Ion Iliescu preşedinte. Mai mult, partidul condus de acesta, Frontul Salvării Naţionale, a obţinut 67,53% din voturi, ceea ce le-a permis să aibă o majoritate confortabilă în Parlament.
Recunosc, sunt un cititor pasionat de jurnale, mai ales ale personalităţilor politice. Într-un jurnal poţi găsi, în multe cazuri, ceea ce o persoană nu a vrut să dezvăluie decât după dispariţia sa fizică. Lecturând un jurnal, poţi înţelege mai bine resorturile intime ale unor decizii care, la timpul respectiv, au fost analizate altfel, din motive de lipsă de informaţii.
Cum şi când vor răspunde sindicaliştii STB pentru haosul creat în Capitală. Aceştia riscă până la doi ani de închisoare
Ce l-a inspirat pe Ceauşescu în realizarea Casei Poporului, o clădire „urâtă şi gigantică”
Şeful Marinei germane, convocat pentru explicaţii după ce a afirmat că peninsula Crimeea e „pierdută” şi că „nu costă nimic să-l respecţi” pe Putin
Joia neagră. Traficul bucureştean, aruncat în aer de o grevă cu iz politic a şoferilor STB. Ce se ascunde în spatele protestelor
În caz de conflict militar, România e în pericol: De ce nu avem rezervişti voluntari chiar dacă Armata i-ar plăti să stea acasă
Florin Cîţu pierde teren în PNL. Cine se încălzeşte pentru a-i lua locul | ANALIZĂ
Prognoza meteo. Se întorc ninsorile. Ce temperaturi se anunţă
Ce provocări pregăteşte Rusia pentru a lansa atacul în Ucraina? Pericolul din coasta României şi agenţii specializaţi în război urban
Culise. Florin Cîţu, confruntat cu prima mare revoltă împotriva sa
Încă o reformă căreia i se pune cruce:
interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat. Ce membri ai Guvernului se bucură de două venituri