Cumplita propunere „pace contra teritorii” revine, acuză preşedintele Zelenski, indignat - şi pe bună dreptate – că tocmai din partea lui Macron i-a fost dat să audă că procesul de pace ar depinde de posibilitatea acceptării sfâşierii Ucrainei şi renunţării la suveranitatea naţională şi a schimbării frontierelor.
La 45 de kilometri de România, ruşii militarizează Insula Şerpilor, în speranţa că vor putea să-şi extindă controlul asupra regiunii dintre Odessa şi Gurile Dunării.
Diaspora românească, foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine română. La ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare cazurile în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu sunt suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe listele electorale, pentru a putea vota.
Acordul nuclear semnat în 2015 de statele P5+1 (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, China, Rusia şi Germania) şi Republica Islamică Iran a pus capăt unei perioade de negocieri întinsă pe 12 ani şi a ameliorat instabilitatea regională cauzată de neliniştile provocate de ambiţiile nucleare ale elitei politice din Teheran.
A fost pentru întâia
oară când prima scenă lirică naţională, manager-director general interimar Daniel
Jinga, a organizat şi găzduit un concert extraordinar pentru colectarea de
fonduri destinate susţinerii unei unităţi medicale, Institutul Regional de
Oncologie Iaşi.
Zilele trecute, de Ziua Regalităţii, 10 mai, am avut
ocazia de-a avea un dialog cu binecunoscutul jurnalist Vartan Arachelian despre
regalitate şi despre prima emisiune cu Regele Mihai, la reşedinţa sa din
Eleveţia, în anul 1990.
Mai multe agenţii de presă preiau ştirea, din surse ale
serviciilor secrete de la Moscova, conform căreia Putin a fost internat de
urgenţă cu o săptămână în urmă şi, posibil, a şi fost operat de cancer. Ştirea
este dată de agenţia Mediafax la noi, şi de La Stampa din Italia, şi preluată
apoi de numeroase ziare şi reviste, inclusiv din Rusia.
Ca şi pandemia,
războiul din Ucraina a prins România nepregătită sau, dacă nu era posibil ca izbucnirea
conflictului să fie anticipată, incapabilă să ia rapid măsurile de ajustare la
o nouă realitate care s-a schimbat peste noapte.
La 24 mai ar fi împlinit 90 de ani – dacă zbuciumul vieţii nu i-ar fi
grăbit sfârşitul prematur – marele om de ştiinţă prof. univ. dr docent
Vasile Cândea, general de armată cu patru stele.
O ştire proaspătă venită din Bulgaria, ce va trece la moneda
euro din 2024, ne pune pe gânduri: oare, România, chiar a ajuns ultima ţară din
Europa? Oare, românii nu au deloc mândrie?
Îi spunem Legea offshore, dar am putea să o numim la fel de bine „Legea
independenţei energetice a României”. Pentru că asta vom obţine. Şi îi
vom ajuta şi pe alţii să nu mai fie dependenţi de gazul rusesc. Vremuri
grele deci pentru politica şantajistă a lui Putin.
Iată că au trecut doar şase luni şi ceea ce scriam la începutul lunii
noiembrie, chiar cu două săptămâni înainte de votul pentru învestirea
guvernului Nicolae Ciucă, în articolul „Coaliţia PNL – PSD pentru siluirea Constituţiei. Cum vor Iohannis şi Ciolacu să impună republica parlamentară”, prinde contur.
Diriguitorii din turism ar putea inventa noi oferte pentru străinii doritori de turism nemaivăzut, la gropile de gunoi sau la zonele de ardere a deşeurilor al căror fum întunecă şi sufocă aerul şi oamenii. Evoluţia turismului în România, în marile oraşe, în zone consacrate sau mai noi pe harta vizitatorilor, ar trebui să-i facă pe cei din domeniu să gândească noi sigle, concepte de promovare locale, zonale, pe lângă frunza naţională.
Acum şapte ani, Christian Badea prezenta la Filarmonică un program Richard Strauss în care aducea o necunoscută pentru Ultimele patru lieduri. O soprană norvegiană de o statură impunătoare, cu faţă de copil şi cu o voce imensă, care a umplut imediat Ateneul, plutind imperial peste orchestră.
Nemurirea pare uneori cel mai înspăimântător lucru care se poate
imagina. Şi care chiar există, căci – dacă-l urmăm pe Janklelevitch - un
lucru care a existat nu mai poate fi făcut să nu mai fie.
Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care o primim la Future Minds de la părinţi este: „Merită să facem efortul financiar de a ne susţine copilul la facultate în străinătate?”. De fapt, ca să fim sinceri, întrebarea este formulată mult mai simplu şi direct: „E ceva de capul şcolilor astea de afară?”. Chiar dacă întrebarea este simplă, răspunsul este ceva mai complex.