Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunţat, miercuri, că valoarea investiţiilor publice în primele opt luni ale anului a ajuns la 24,7 miliarde de lei, acesta reprezentând un maxim istoric.
Investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 41,6 miliarde lei, în primul semestru al acestui an, în creştere cu 1,5%, comparativ cu semestrul I 2019, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În perioade complicate, investiţiile publice sunt considerate drept ”ancore” sau medicamente cu valoare de stimulent pentru economiile în suferinţă, dacă sunt aplicate în zone cu amprentă importantă şi cu putere de propagare în economie. Se spune că acolo unde miroase a ciment, există sau va exista foarte rapid dezvoltare. Dar până acum, în România, în perioade de criză nu a prea mirosit a ciment. De ce s-a întâmplat acest lucru?
România are nevoie, în următorii zece ani, de o serie de măsuri esenţiale pentru ca ţara să se dezvolte pe termen lung, este de părere economistul Iancu Guda, care a făcut o selecţie de zece astfel de măsuri.
În 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea economică în bunăstare, infrastructură modernă, administraţie performantă şi servicii publice de calitate pentru toţi, consideră reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham Romania).
Investiţiile cresc mai rapid în România decât în celelalte state din Europa Centrală, iar asta pentru că ţara noastră a continuat să atragă fonduri europene din exerciţiul 2007-2013, pentru că actualul Guvern cheltuieşte mai mult decât precedentul pentru investiţii, dar şi pentru că sectorul construcţiilor rezidenţiale îşi revine, arată economiştii UniCredit Bank, în raportul trimestrial de macroeconomie şi analiză strategică al băncii.
Statul român nu reuşeşte să realizeze investiţii publice din resursele disponibile, în special fondurile europene, dar riscă să-şi „uzeze“ credibilitatea prin discuţii despre investiţii publice iluzorii din bani împrumutaţi, crescând astfel deficitele, consideră Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR).
Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară, alocările suplimentare cele mai importante fiind la Agricultură - 1,5 miliarde de lei, autorităţi locale - 1,5 miliarde de, Dezvoltare Regională - 1 miliard de lei, Fonduri europene - 750 de milioane de lei, Finanţe - 700 de milioane lei şi Apărare - 500 de milioane de lei. Asta în condiţiile în care Consiliul Fiscal deplânge reducerea investiţiilor.
În ultimii ani, datoria publică a crescut accelerat, dar banii împrumutaţi n-au fost alocaţi pentru proiecte. Executivul a preferat să finanţeze măsurile sociale şi reducerile de taxe în locul investiţiilor care ar impulsiona economia, cred analiştii financiari.
Preşedintele Klaus Iohannis se declară dezamăgit de faptul că investiţiile publice sunt tot mai reduse, punctând că Guvernul solicită „paradoxal“ spaţiu fiscal-bugetar pentru investiţii.
Guvernul a elaborat o listă cu 115 proiecte de investiţii publice prioritare pentru bugetul pe anul viitor, care în următorii ani necesită fonduri totale de peste 63 de miliarde de lei, unele dintre proiecte având termene de finalizare mai mari faţă de cele anunţate oficial. Din totalul celor 63 de miliarde de lei, necesarul de finanţare până în 2020, un total de 39,1 miliarde de lei trebuie acoperit doar din bugetul de stat.
Reducerea investiţiilor publice ar putea reprezenta o disciplinare a modului de cheltuire a banului public ca rezultat al acţiunilor anticorupţie întreprinse în ultima perioadă, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României.
Scăderea investiţiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, dacă s-a făcut pe baza întăririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor neeraliste şi a corupţiei, chiar dacă afectează creşterea economică pe termen scurt, apreciază guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, potrivit Mediafax.
Toţi vectorii importanţi de care depinde economia românească – investiţiile publice, investiţiile străine, creditarea şi starea vremii – au evoluat nefavorabil, astfel că în primele două trimestre am avut o recesiune care riscă să se transforme într-o criză în a doua parte a anului.
Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat vineri scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.
Astăzi, există multe voci care bocesc la mormântul în care a fost îngropată risipa. Văicărelile legate de tăierile în cheltuielile de investiţii sunt total nejustificate, mai ales în contextul în care vorbim de tăieri la investiţiile cu efecte de multiplicare zero sau negative.
Crearea de locuri de muncă şi colectarea unor taxe suplimentare ar fi ajutat oraşul să suporte recesiunea economică. Cele mai importante patru planuri de investiţii publice, devenite irealizabile, ar fi adus urbei noastre în jur de 1,16 miliarde de euro.
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”
Marea Britanie, ameninţată cu războiul nuclear: „O opţiune este de a o arunca în adâncimile mării“ VIDEO
Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina primeşte armament prin România. Cum spun ruşii că ar ajunge armele în ţară. Reacţia MApN
Un expert român explică schimbarea tacticii NATO în privinţa Rusiei. „Washington nu mai ia în serios discursul nuclear al Moscovei”
Bătaie pe posturile de rezervişti din Armată. Soldele au ajuns extrem de atractive