interbelic - ultimele știri

Un podcast despre Bucureștiul interbelic și Taraful de oraș Albeșteanu.

Un document din anul 1929 al medicului județului Alba, către primarul din Alba Iulia, aflat la Arhivele Naționale Alba, prezenta în termeni duri situația sanitară din oraș.

Una dintre cele mai apreciate artiste de cabaret al Bucureştiului interbelic şi prima interpretă a celebrului cântec “Ionel, Ionelule” a ajuns să joace la un moment dat în producţii hollywoodiene. N-a reuşit în carieră peste Ocean, dar tot a dat lovi...

Acum vreo 100 de ani, prin satele străjuite de Ceahlău, pe valea Bistriţei, Paştile era „Sărbătoarea sărbătorilor“, fiind consemnate obiceiuri ţinute de toată suflarea.

Înşelătoriile din prezent, de tipul ”accidentul”, ”maşina de cusut singer” sau „curierul”, au fost precedate de multe alte tipuri de escrocherii.

Simplu tehnocrat, oportunist politic, savant de renume mondial sau inginer social naiv – Dimitrie Gusti a fost descris în multe feluri în istoriile intelectuale ale culturii române. Mai presus de toate, însă, Gusti a fost un întemeietor de şcoală soc...

Floarea Reginei a primit statutul de monument al naturii în perioada interbelică, dar regimul comunist i-au schimbat denumirea în Floarea de colţ

Inginerul care a recreat în miniatură centrul vechi al Călăraşiului reclamă indiferenţa autorităţilor  faţă de acest proiect, deşi banii pentru finanţare au fost aprobaţi printr-o hotărâre de Consiliu Local în 2020. Omul a făcut macheta din banii lui...

Un documentar american realizat în 1935 surprinde o Românie care îşi trăia perioada sa considerată „de glorie“. În cele 11 minute de filmare sunt arătate câteva dintre locurile din „una dintre cele mai frumoase ţări din sud-estul Europei“, iar oprire...

Muzeul Judeţean Teleorman este în posesia unui permis de conducere pentru automobile din anul 1931 aparţinând lui Spirea St. Pantilie din Alexandria. El figura ca şofer profesionist.

În perioada 15-31 ianuarie 2021 Asociaţia Istoria Artei a desfăşurat proiectul cultural „Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecţilor”, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.

Profesorul Vladimir Alexandru Bogosavlievici lansează o nouă carte: „Oameni, locuri şi fapte în Clujul interbelic”. Autorul îşi introduce cititorii în istoria atât de interesantă şi de puţin cunoscută a Clujului interbelic.

Site-ul www.focsaniulvechi.ro conţine sute de fotografii din perioada interbelică şi chiar înainte de Primul Război Mondial, mergând  până în anii 1980, în care puteţi vedea cum arăta oraşul în acele vremuri. Fotografiile sunt structurate  secţiuni.

Scandalurile electorale şi acuzaţiile dintre candidaţi erau prezente şi în presa din perioada interbelică. În anii marii crize economice, liderii politici lansau acuzaţii de mită electorală şi de trădare a interesului naţional.

Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale a publicat pe o reţea de socializare o imagine cu „îndrumări” electorale din perioada interbelică.

Într-o duminică din mai 1922, un grup de tineri din înalta societate a ieşit cu barca pe lacul mănăstirii Pasărea, iar printre ei se afla şi studentul la Filosofie Mircea Vulcănescu, viitorul demnitar din Guvernul Antonescu. Barca s-a răsturnat, iar ...

În istoria Regatului României, o singură campanie electorală nu este, oficial, suspectată de fraudă – cea din 1928. Indiferent de epocă şi de regim, electoratul român n-a fost convins numai cu vorba bună, ci şi cu bâta, aşa cum şi cumpărarea votului ...

Eugenia şi rasismul din interbelic au avut impact asupra României şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi în comunism, iar consecinţele le vedem inclusiv astăzi. Vrând să vindece naţiunea după Marele Război, unii eugenişti români au propus...

Când se lăsa seara peste Bucureştiul interbelic, lumea cu poftă de petrecere se aduna în localul Vulpea Roşie, de pe Lipscani.Acolo s-a înfiripat într-o noapte povestea de amor dintre celebrul lăutar Cristian Vasile şi preafrumoasa Zaraza,o ţigăncuşă...

Mai multe dintre marile centre industriale din România interbelică au fost devalizate după Al Doilea Război Mondial, iar apoi au intrat sub controlul sovieticilor, arată rapoartele secrete din anii '50.

Atât Galaţi, cât şi Brăila, aveau regim „porto-franco” şi tranzitau împreună jumătate din comerţul exterior al României. În cele două oraşe-port existau sute de case de comerţ şi zeci de consulate (37 în total). Traficul de persoane, de toate naţiona...

O multitudine de imagini de epocă poartă semnătura electronică a unui foarte cunoscut colecţionar român - Photo Historia, alias medicul Sorin Nica. El oferă publicului şansa de a se conecta la o lume apusă, pe care contemporanii o apreciază din ce în...

O piaţă tradiţională cu pridvor, în  stil artihectonic interbelic, va fi construită la Călăraşi pînă în anul 2020. Autorităţile locale au semnat contractul de execuţie a lucrărilor pentru amenajarea Pieţei Mari din centrul vechi al oraşului, după ce ...

Ploieştenii care sunt fascinaţi de istoria oraşului din perioada interbelică sunt aşteptaţi sâmbătă la o excursie la pas pe bătrânul Bulevard al castanilor.

Dacă spre sfârşitul secolului al XIX-lea Ploieştiul era o comunitate unde economia se reducea aproape exclusiv la comerţ şi vechi meserii, imediat după primul Război Mondial, localitatea cunoaşte o dezvoltare fulminantă, care a atras după sine ispite...

DN1, cea mai cunoscută şi circulată arteră rutieră din România de astăzi, care face legătura între Muntenia şi Ardeal, a fost până la începutul secolului al XIX-lea doar un drum folosit de către contrabandişti şi tâlharii care atacau la drumul mare.

În urmă cu 75 de ani, scriitorul Geo Bogza publica pentru prima dată un reportaj literar pe care-l realizase în perioada interbelică despre râul Olt. Descrierea reprezintă o operă-document nu doar pentru generaţiile actuale, dar şi pentru cele viitoa...

Demult, în 1966, pe vremea cînd faima se potcovea cu 99 de ocale de prafuri şi zbura peste plopi plini de pere, un oarecare John Lennon a exclamat decisiv: sînt mai popular decît Isus! În mai puţin de 30 de ani - spun datele sociologice - Lennon a fo...

Nu Bucureştiul, nu Cluj Napoca, nu Iaşul şi nici un alt centru universitar din România au fost declarate oraşele cu cei mai mulţi intelectuali la suta de locuitori din România. Acest onorabil titlu a aparţinut unui mic oraşel de provincie din judeţul...

În perioada interbelică, comercianţii ambulanţi, care erau în acelaşi timp şi producători, obişnuiau să aducă produsele la domiciliul clienţilor. Un astfel de episod a fost prezentat de istoricul Filip Lucian Iorga. Bunicul acestuia, inginerul Mircea...

Marius Turda, profesor la Oxford Brookes, spune că e surprins că în universităţile româneşti nu sunt studiate cercetările antropologice din interbelic şi nu crede că motivele ar fi frica sau cenzura, ci faptul că se confundă gândirea rasială cu rasis...

Cariera politică a lui Alexandru Vaida Voevod a început promiţător: din tânăr unionist ardelean a ajuns primul şef de guvern al României Mari. Însă, în timp, politica bucureşteană i-a mai pervertit metodele, aşa încât, în a doua parte a vieţii, a făc...

În anii dintre cele două Războiae Mondiale, populaţia rurală a României era afectată de tot felul de boli, unele cauzate şi de proasta alimentaţie.

Legea pentru reprimarea unor infracţiuni contra liniştii publice a fost publicată la data de 19 decembrie 1924. Pedepsele erau aspre pentru care încălcau normele de convieţuire. Comuniştii erau consideraţi un pericol pentru ordinea socială şi se înce...

„Chestia femeii e o chestie foarte serioasă“ era o propoziţie – cu toate variaţiile posibile – care apărea frecvent, în interbelic, în conversaţiile despre emancipare. Alexandrina Cantacuzino a luat chestiunea în propriile mâini, şi-a dedicat viaţa p...

Constantin Angelescu a fost unul dintre marii reformatori ai învăţământului românesc. Meritele acestuia sunt foarte puţin cunoscute în prezent.

Certurile publice ale politicienilor erau la fel şi în urmă cu 100 de ani. Candidaţii şi aleşii se acuzau reciproc prin ziarele vremurilor cu apelative dintre cele mai diverse.

Primul plan urbanistic al Constanţei a fost elaborat în anul 1940. Din păcate, proiectele avangardiste aveau să fie abandonate din cauza războiului.

Mărturiile călătorilor străini şi ale istoricilor zugrăvesc cartierul Bădălan din oraşul Galaţi ca fiind un loc unde se întâlneau toate categoriile societăţii. La sfârşitul secolului al XIX-lea, o treime din populaţia cartierului avea sifilis, tratam...

Reglementarea prostituţiei în Ungaria, în a doua jumătate a secolului al XVIII- lea, a influenţat evoluţia celei mai vechi meserii din lume şi în Transilvania. Astfel, în 1880, Alba Iulia (apoi Aiud, 1888, Abrud, 1905, şi Sebeş, 1913) intrau treptat ...

Perioada dintre cele două războaie mondiale a fost, spun nostalgicii, „altă lume“, şi aduc drept argumente documente vechi, în măsură să ridice uşor vălul aşternut peste acea perioadă.

Datorită progresului ştiinţei, în anii ‘30, Laboratorul farmaceutic Vorel din Piatra Neamţ producea medicamente pentru aproape toate afecţiunile comune.

În secolul trecut, prostituţia în România era un fenomen obişnuit. Mii de prostituate îşi câştigau traiul practicând cea mai veche meserie din lume, după reguli bine stabilite şi supravegheate de autorităţi.

Bărăganul a fost dintotdeauna grânarul ţării. Chiar dacă lucrau rudimentar pământul, şi acum 80 de ani, călărăşenii reuşeau să obţină recolte-record la hectar....

În perioada interbelică, produsele ce tratau afecţiuni sexuale erau intens promovate şi prin intermediul unor publicaţii cu tematică medicală.

De când e presa, ştirile despre infracţiuni de tot felul au vândut ziarele. Articole pe care astăzi le catalogăm ”tabloide” erau nelipsite din paginile gazetelor locale, care dedicau lungi seriale unor drame, mai ales dacă ele se iveau în jurul unor ...

O expoziţie inedită de fotografie care suprinde Bărăganul interbelic ajunge  la  Biblioteca naţională a României, vineri, 26 mai, începând cu ora 17.00. Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 26 mai-23 iunie, iar fotografiile vor fi expuse în săl...

Patru reviste Cinema cumpărate din anticariat au fost de ajuns pentru a scrie acest articol, inspirat de parfumul şi farmecul cinematografiei de la sfârşitul deceniului al patrulea al secolului trecut, probabil momentul de apogeu al celei de-a şaptea...

În urmă cu un secol, căsătoriile nu se legau după bunul plac al soţilor, ci după regulile stabilite de societate sau de Biserică. Căsătoria nu putea avea loc, dacă nu exista acordul familiilor sau dacă mirele şi mireasa proveneau din medii diferite. ...

Maşinile mari şi luxoase precum şi costumele croite după moda americană a vremii erau atracţii ”mondene” ale străzilor din Alba Iulia, în urmă cu aproape 100 de ani. Proprietarii arătau ca veritabili gangsteri din filmele poliţiste americane.

„O fecioară dată pe mâna unui bărbat e ca o vioară Stradivarius dată pe mâna unei maimuţe“, spunea Martha Bibescu în interbelic. Cristina Sircuţa, doctor în istorie, autoarea albumului „Viaţa femeii în România interbelică“, consideră că acest citat i...

Organizaţiile feministe din România au dus o campanie susţinută pentru dreptul de vot în periaoda dintre cele două războaie mondiale. În ciuda presiunilor exercitate asupra oamenilor politici ai vremii, reuşita s-a materializat  doar prin Constituţia...

Personalităţi precum Iuliu Maniu sau Ionel Brătianu sunt amintite în contrast cu politicienii de astăzi, corupţi, incompetenţi, avizi de înavuţire. Istoricul Doru Radosav, fost director al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, face o comparaţie...

În urmă cu un secol, căsătoriile românilor se legau după reguli sociale bine stabilite, doar între membrii care proveneau din acelaşi mediu social şi care aveau aceeaşi pregătire sau statut. Condiţia esenţială pentru a deveni nevastă era zestrea. Imp...

Oraşul Buzău, văzut de sus, nu mai prezintă o noutate mai ales după apariţia dronelor cu posibilităţi foarte generoase de filmare şi fotografiere. Imagini cu oraşul surprinse din aer, cu peste o jumătate de secol în urmă, sunt însă adevărate piese de...

Haosul care a stăpânit Buzăul în perioada interbelică şi în primii ani de după cel de-Al Doilea Război Mondial a fost taxat de gazetarii vremii prin articole extrem de critice. În anii în care marile oraşe progresau din toate punctele de vedere, Buză...

În zilele noastre, românii au împânzit Europa, în căutarea unui trai mai bun. În perioada interbelică, ţara noastră era căutată de străini care voiau să muncească aici în cele mai diverse meserii.

Una din marile provocări ale perioadei interbelice a fost sănătatea publică. Moţii „trăiesc într-o mizerie economică, culturală şi sanitară cum nu se poate mai grea”, iar „Ţara Moţilor este „secerată de mizerie şi boli sociale”, reflectau autorităţil...

Primăria Slatina marchează în sfârşit finalul proiectului „Atelierul Intercultural Victoria“, care a presupus refacerea fostului Cinema Victoria şi redarea în circuitul urban, dar şi organizarea unei serii de manifestări culturale.

În urmă cu două secole, în Ţara Românească ”sulimanurile” erau considerate periculoase şi stricătoare de suflet şi a existat chiar o interdicţie domnească legată de folosirea lor. În secolul trecut, româncele îşi acopereau imperfecţiunile şi încercau...