Are 33 ani şi o afacere de familie pe care îşi doreşte să o lase moştenire copiilor. A lucrat timp de opt ani în Scoţia şi Anglia, dar nu s-a văzut crescându-şi copiii într-o ţară străină, aşa că de patru ani se luptă să-şi croiască propria afacere în ţara sa.
Este momentul solidarităţii europene. Este momentul emiterii de eurobonduri de tip coronabonds de 700 miliarde euro (5% din PIB ul UE). România poate accesa resurse de finantare de peste 10% din PIB pentru lupta contra coronavirozei şi revenirea economică. Este nevoie de protejarea persoanelor vulnerabile printr-un Venit Universal Minim ţintit pentru cei 4 milioane români aflaţi în deprivare materială severă. Împreună putem reuşi.
Extinderea spre Est a UE în urmă cu 15 ani a fost o mare provocare şi aproape un miracol, spune fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene, germanul Günter Verheugen. El avertizează asupra unei Europe cu două viteze.
Un român la trei minute. 20 de români pe oră. 200.000 de români pe an. Aceasta este dimensiunea crizei prin care trece România astăzi, cea mai gravă din ultimii 30 de ani. Singurul răspuns moral la situaţia de faţă este unitatea în faţa pericolului mortal PSD.
Într-un articol publicat în The Jerusalem Post, Gol Kalev scrie despre retrezirea spiritului colonialist european ale cărui reminiscenţe se văd în anumite comportamente, critici şi acţiuni ciudate, iraţionale ale Europei în ceea ce priveşte alte state. UE impune standarde ale drepturilor omului şi democraţiei, adoptând postura unei „dădace moralizatoare,” dar de fapt încă se resimte după şocul decolonizării, aflându-se într-o suferinţă morală.
Mai mulţi migranţi în câmpul muncii, rezultate mai bune la şcoală. Conform OECD, procesul de integrare a străinilor în Germania este pe drumul cel bun. Cea mai mare provocare rămâne problema migranţilor fără şcoală.
Ultimul an a reprezentat pentru Republica Macedonia un veritabil check-point în maratonul spre integrarea europeană şi nord-atlantică.
La ceas de centenar, prea des cu poalele-n cap în ţară, un pic de mândrie românească din diaspora nu a dăunat niciodată nimănui.
Peste 40 de şomeri din Călăraşi vor beneficia în luna octombrie de instruire gratuită pentru a obţine mai uşor o slujbă pe piaţa muncii.
Pe criteriu geopolitic, Republica Moldova este profund fisurată. Totodată, pentru Republica Moldova integrarea europeană este mai degrabă un deziderat. Declaraţia a fost făcută de vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Victor Juc, în cadrul emisiunii „Moldova live” de la 10 TV, transmite IPN.
În luna iunie 2018, în judeţul Călăraşi, rata şomajului a fost de 4,18%, mai mare cu 0,6 puncte procentuale faţă de luna anterioară.
Ştefan Cojocnean, campion la sporturi extreme, a salvat deja patru persoane fără adăpost. Oamenii au fost integraţi pe piaţa muncii.
Actuala situaţie a Uniunii Europene, unde cresc în prim plan partidele populiste, xenofobe, anti-sistem, eurosceptice şi antieuropene, a adus comunitatea europeană în faţa unor aberaţii care riscă să destrame conglomeratul european.
Având în vedere ca anul şcolar 2017-2018 este aproape de final, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ialomiţa aminteşte absolvenţilor promoţiei 2018 că pot beneficia de serviciile oferite de instituţie şi de asistenţă personalizată în vederea facilitării accesului pe piaţa muncii.
Cinci tineri din Vrancea au primit recomandări din partea Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa pentru a putea accede pe locurile speciale.
Scriu de ani buni despre zona euro şi mai ales despre ceea ce înseamnă pentru România aderarea la această zonă. Nu de puţine ori am scris că România are nevoie să-şi definească un traseu, un Plan de trecere la euro în mod oficial, aşa cum toate celelalte state est-europene au făcut (majoritatea imediat după intrarea în UE).
„România trece printr-un moment-cheie în dezvoltarea sa, pentru că noi am aderat la lumea vestică, dar refuzăm să ne integrăm în ea”, crede Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”. Cercetătorul a identificat două trăsături psihoculturale care ne împiedică să ne integrăm. Orientarea antioccidentală, dată de faptul că la putere a ajuns o generaţie crescută în paradigma comunistă, este una dintre consecinţele acestei stări de fapt.
Unu din cinci tineri instituţionalizaţi, cu vârste cuprinse între 15 şi 27 ani, a locuit numai în centrul de plasament, la ieşirea din instituţie cei mai mulţi confruntând-se cu probleme atunci când doresc să se integreze în societate, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Umanitară Concordia.
Deocamdată, singurul care spune vorbele respective şi pare să şi creadă în ele este Emmanuel Macron. Dar ceea ce părea extrem de posibil în urmă cu câteva luni, chiar cu câteva săptămâni, începe să fie un pariu problematic deoarece întreg raţionamentul privind o Europă cu un grad neaşteptat de înalt de integrare pare să fie pus sub semnul întrebării deoarece nimeni nu ştie dacă motorul franco-german va mai funcţiona la aceeaşi turaţie.
În timp ce unii se arată fascinaţi de coafuri pompoase, „de papucii cu blăniţă sau de tocul cui pe rotile la 2000 de euro bucata“, semnalat de Stela Giurgeanu de la Dilema Veche, iar ţara arde, oare ce preocupă elitele?
„Comment peut-on etre tsigan/ Cum (mai) poate fi cineva ţigan", repetentul istoriei? Nici român, nici rrom, „încremenit în proiect", anacronic, repudiat, diabolizat, dezumanizat, „ţiganul e om de departe" (neom), iar integrarea sa o dezintegrare apocaliptică, haosul unei mântuiri de mântuială. Ce (mai) este de făcut?
Geografia politică are paradoxurile ei. Pentru jumătate de veac, „Est” a însemnat, în Europa, „comunism”. După căderea Zidului Berlinului, lucrurile s-au schimbat. Categoria geopolitică a rămas, dar a ajuns să aibă mai multe înţelesuri.
Încep să mă gândesc dacă nu cumva avalanşa de proiecte de ţară pornite în perioada postdecembristă (majoritatea încremenite în acest stadiu, bineînţeles) nu reprezintă chiar un proiect în sine. Sau un contraproiect de ţară, intenţionat sau nu.
Mii de oameni au participat sâmbătă în mai multe oraşe ale României la ”Marşul pentru viaţă”, o manifestare menită să îi încurajeze pe tineri să accepte naşterea copiilor concepuţi.
Poate vă întrebaţi de ce era preşedintele SUA Donald Trump supărat şi de ce nu a dat mâna în faţa fotoreporterilor cu cancelarul Germaniei Angela Merkel? Unul dintre motivele principale este - din nou - legat de bani.
Este cert că varianta maximală pe care poate merge Preşedintele României la întâlnirea liderilor europeni de la Roma la sfârşitul acestei luni este ca România să rămână în hora marilor puteri europene.
România va juca doar în liga ţărilor analoage ei ca statut al integrării. Ţările europene ce nu vor face parte din nucleul dur nu vor mai avea loc la deciziile cu privire la mersul înainte al integrării. Acestea se vor strădui să ţină poteca/culoarele pe care au mers liderii cursei de integrare, căutând să treacă de bornele intermediare cât mai repede cu putinţă.
În contextul intensificării dezbaterilor politice privind procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, IPN a apelat la mai mulţi ambasadori ai statelor membre ale UE, acreditaţi la Chişinău, pentru a afla viziunile şi recomandările legate de această stare de lucruri, pornind de la experienţa propriilor ţări în drumul spre UE. Astăzi îl avem ca oaspete pe E.S. Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova Artur Michalski.
În analiza de faţă încerc să înţeleg câteva cauze care au condus la apariţia celor cinci scenarii privind viitorul Uniunii Europene, foarte probabil cu cele mai mari şanse de implementare fiind cel al Europei cu două viteze. Să le împărţim în cauze economice, sociale şi politice, deşi sunt mai multe tipuri. În final, îmi exprim cîteva dubii cu privire la eficienţa implementării Europei cu două viteze pe termen mediu.
Planul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unităţii, creând şi modalităţi „alternative“ de cooperare, este un semnal privind nemulţumirea faţă de ţări estice, afirmă surse citate de Reuters.
Cumulul pensiei cu salariul: una vorbim, alta
fumăm la guvernare. Ce pensionari speciali are Cabinetul Cîţu
Prognoza meteo: Cât de mult se încălzeşte. Unde se anunţă lapoviţă şi ninsori
Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă. Unde se anunţă ninsori, cât va fi de frig
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii