Până la finalul acestui an, Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, fondat de BGK şi EximBank din România, ar trebui să aibă la dispoziţie 1 miliard de euro, a declarat Beata Daszynska-Muzyczka, preşedintele Băncii Poloneze de Dezvoltare BGK şi al Consiliului de supraveghere al fondului, pentru agenţia de presă poloneză PAP.
Preşedintele Klaus Iohannis participă, luni, la summitul Virtual al Iniţiativei celor Trei Mări, organizat de Estonia în format de videoconferinţă. Liderii statelor care fac parte din acest parteneriat vor discuta în principal despre finanţarea proiectelor de infrastructură transfrontalieră şi digitalizarea sectorului energetic şi al transporturilor. Iniţiativa este sprijinită acum de SUA, care vor să împiedice expansiunea Chinei în Europa.
Preşedinţii executivi ai băncii poloneze de dezvoltare Bank Gospodarstwa Krajowego (BGK) şi Băncii de Export – Import a României EximBank au anunţat ieri, la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări de la Ljubljana – Slovenia, înregistrarea oficială a Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări (FI3M), ce se va axa pe susţinerea proiectelor din domeniul transporturilor, energiei şi infrastructurii digitale din regiunea celor Trei Mări.
Liviu Dragnea a avut şansa să se legitimeze, la Summitul „Iniţiativa Celor Trei Mări”, drept singurul factor de decizie din politica internă care vămuieşte proiectele strategice cu potenţial de a transforma România într-un jucător-cheie în regiune.
Când „statul paralel“ intră în acţiune, vai şi amar. Vai, căci Viorica ratează întâlnirea ei cu Juncker. Apoi, ce amar, o contramandează pe cea programată cu şeful diplomaţiei germane, Maas. De ce? Pentru că putem.
După aproape patru ani de mandat, se conturează, iată, cu ocazia Summitului celor Trei mări de la Bucureşti, liniile majore strategice ale politicii externe a României construite de către preşedintele Klaus Iohannis.
Reuniunea la nivel înalt de la Bucureşti a Iniţiativei celor Trei Mări, ce se desfăşoară luni şi marţi, urmăreşte să acorde susţinere politică statelor participante pentru o listă regională de proiecte de interconectare în domeniile energiei, transporturilor şi digital.
Am început săptămâna trecută o trecere în revistă a principalelor motive pentru care evenimentul de pe 17-18 septembrie este unul cu mize importante.
Un proiect polonez vechi de 100 de ani, readus în actualitatea Anului Centenar, se profilează ca oportunitate pentru România de a fi un actor geopolitic important şi de a reîntregi naţiunea română. Iniţiativa celor Trei Mări sau „Intermarium“ (Trimarium) este şansa noastră de a rămâne relevanţi în UE şi de a contribui la arhitectura de securitate a regiunii.
Falia atlantică ameninţă România. Dependentă economic de UE şi militar de SUA, ţara noastră riscă să cadă între liniile frontului care spulberă coeziunea postbelică a Occidentului. Ce putem face? Să ne regăsim coerenţa şi predictibilitatea în politica externă. Şi să devenim pro-activi în perspectiva summit-ului de la Bucureşti al Iniţiativei celor Trei Mări şi a preşedinţiei Consiliului UE, prin iniţierea unui tot mai necesar summit UE-SUA.
NATO trebuie să se adapteze situaţiei geopolitice actuale, marcată de amplificarea tendinţelor imperialiste ale Rusiei. Reuniunea Bucureşti 9 este un moment pentru armonizarea poziţiilor aliaţilor de pe flancul estic, în cooperare cu SUA, în vederea asigurării unei abordări unitare a situaţie de securitate, în perspectiva Summit-ului NATO din luna iulie.
Două noi iniţiative de cooperare în care s-au implicat Bucureştiul şi Varşovia ar putea duce la îmbunătăţirea securităţii regionale, mai ales dacă acestea vor atrage de partea lor noi state.
Ideea s-a născut în Polonia conservatorului Andrzej Duda. Acesta a asumat-o, mai întâi, alături de preşedinta croată, Kolinda Grabar-Kitarović. Prima reuniune s-a ţinut la Dubrovnik, în 2016, iar a doua – zilele trecute, la Varşovia. Se cheamă Iniţiativa celor Trei Mări sau, prescurtat, I3M.
Diplomatul român Cristian Diaconescu scrie despre Iniţiativa Celor Trei Mări la invitaţia platformei RE:START ROMÂNIA:
Conceptul geopolitic Intermarium, despre care am vorbit de aproape un deceniu, a început să prindă contur după ce Rusia a revenit la statutul de putere regional majoră şi este compus din foştele state comuniste din Europa de Est: ţările baltice, Polonia, Slovacia, România, Ungaria şi Bulgaria. Scopul său este să descurajeze orice mişcare potenţială a Rusiei către vestul Europei, iar SUA susţin acest concept, scrie analistul George Friedman.
Summit-ul G20 de la Hamburg confirmă specificul acestui format de dialog informal: puţin eficient şi, totuşi, indispensabil prin aducerea faţă-n faţă a mai-marilor lumii. Prima întâlnire Trump-Putin a fost capul de afiş, deschizând testul major pentru preşedintele american: se va mai împiedica în vorbe sau va reuşi o acţiune coerentă în haosul global?
Soţia preşedintelui Poloniei l-a pus într-o situaţie stânjenitoare pe Donald Trump. Agata Duda l-a lăsat cu mâna întinsă pe liderul de la Casa Albă, preferând să o salute mai întâi pe prima-doamnă a Statelor Unite, Melania Trump.
Donald Trump a susţinut joi un discurs major de politică externă în Piaţa Krasinski din Varşovia, un simbol al eroismului polonezilor de-a lungul istoriei. Polonia este „inima geografică“ a Europei, Rusia reprezintă un factor destabilizator, iar terorismul islamist principala ameninţare la adresa lumii, a apreciat liderul de la Casa Albă în ajunul primei sale întrevederi în calitate de preşedinte cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin.
Preşedintele SUA se pregăteşte de a doua vizită în Europa, prilejuită de Summitului G20 de la Hamburg. Mesajul acestei vizite este crucial pentru est-europeni. De ce? Pentru că vorbim din nou de securitatea Europei Noi! Premoniţia fostului Secretar al Apărării Donald Rumsfeld despre Europa, făcută în 2003, devine pe zi ce trece tot mai actuală.
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”
Bugetarii de lux. „Abuzul“ de Consilii de
Administraţie umple buzunarele politicienilor
Prognoza meteo: România, lovită de şocuri termice. Unde se dezlănţuie iarna şi cât de cald se face în sud-est