
Românii vor putea lua mai greu credite. Schimbările cerute de BNR
Banca Naţională vrea modificări la acordarea de credite cu ajutorul unor anumite tipuri de venituri, astfel încât acestea să conteze mai puţin.
Banca Naţională vrea modificări la acordarea de credite cu ajutorul unor anumite tipuri de venituri, astfel încât acestea să conteze mai puţin.
Ministrul britanic de Finanţe Rishi Sunak va anunţa săptămâna viitoare cele mai mari împrumuturi publice al Marii Britanii de după Al Doilea Război Mondial, după cea mai gravă prăbuşire a economiei ţării produsă în ultimii peste 300 de ani, relatează CNBC, citat de news.ro.
Vedem în ultimele zile prăpastia tot mai adâncă dintre declaraţiile guvernanţilor şi cele ale specialiştilor în privinţa evoluţiei economiei româneşti. Primii ne asigură că economia îşi revine în „V”, ne îndreptăm spre „culmi de civilizaţie şi progres”, specialiştii spun că, dimpotrivă, economia şi finanţele din România sunt mult în urma ţărilor europene. Noi pe cine să credem?
Modul cum se vor aplica prevederile legii legate de Dobânda Anuală Efectivă (DAE) este neclar, astfel că situaţia este de natură să ducă la numeroase litigii, scrie Cristian Bichi, consilier al guvernatorului băncii centrale, într-un articol publicat pe pe blogul Opinii BNR.
Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a transmis luni că România trebuie să plătească în acest an aproape 50 de miliarde de lei datorii făcute de PSD în perioada când economia globală era pe creştere.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) reclamă populismul manifestat ieri în Parlament prin decizia de creştere a pensiilor cu câteva zile înainte de alegeri.
Mai mult de unul din patru români nu îşi poate plăti la timp facturile, se arată în ultimul studiu privind condiţiile de viaţă realizat de Institutul naţional de Statistică.
Două treimi dintre români trăiesc doar din salariu sau pensie, arată un studiu al CFA România, potrivit căruia 43% dintre persoanele chestionate au spus că nu pot supravieţui fără împrumuturi de la rude sau prieteni şi chiar de la stat.
România se împrumută cu aproape 1.000 de euro în fiecare secundă din an, pentru a acoperi un necesar de finanţare record cauzat de criza coronavirus.
Deficitul bugetar al României ar putea depăşi 9% din PIB în acest an, prognozează analiştii ING Bank, avertizând că acest lucru va majora presiunea asupra rating-ului suveran, aflat la un prag de ”junk” (nerecomandat investiţiilor), în special în contextul în care nivelul datoriei publice se va apropia de 50% din PIB în 2021, scrie cursdeguvernare.ro.
„Cu siguranţă Florin Cîţu a auzit de Stiglitz. Dar nu-l bagă în seamă. Problema e a laureatului Nobel, că n-a auzit de Cîţu. Dacă auzea, trebuia să ţină cont de talentul lui de a duce o ţară direct în zid, cu toată viteza”, opinează fostul premier PSD, Mihai Tudose.
Băncile din România au acordat credite noi populaţiei şi companiilor în valoare de peste 23,1 miliarde de lei, în perioada martie-iunie 2020, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), citat de Agerpres.
Producătorii auto din întreaga lume au împrumutat o sumă gigantică în ultimele cinci luni ale anului pentru a putea trece de şocul economic provocat de epidemia de coronavirus, transmite Autonews.com, citat de Mediafax.
Îngrijorarea europenilor faţă de datoriile acumulate s-a amplificat pe fondul incertitudinii generate de pandemia COVID-19.
Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a declarat miercuri, la evenimentul la care Guvernul a prezentat planul de relansare economică, că în acest program nu apar nici taxe, nici impozite noi şi că acesta oferă oportunităţi inclusiv pentru românii care s-au întors acasă şi care nu vor mai trebui să plece în alte ţări să muncească.
Ministerul Finanţelor a majorat cu 33 miliarde de lei suma pe care urmează să o împrumute în acest an, pentru a finanţa deficitul bugetar, în creştere din cauza crizei, şi pentru a plăti datoriile ajunse la scadenţă.
remierul Ludovic Orban a anunţat, marţi, la începutul şedinţei de Guvern, că 4.750 de firme au primit credite prin IMM Invest, plafonul ajungând la 3,8 miliarde.
Datoria externă totală a României a crescut în primele patru luni ale anului cu 683 milioane euro, la 106,55 miliarde euro, de la 105,87 miliarde euro la finalul anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).
Academia Română propune câteva măsuri pentru a ieşi din criză cu pierderi reduse, printre care menţinerea puterii de cumpărare a populaţiei, împrumuturi care nu se răsfrâng asupra generaţiilor viitoare şi creşterea producţiei autohtone.
5 iunie 2020 este cea mai importantă dată din calendarul economic al anului în curs, pentru România. Vom afla dacă ţara noastră îşi va menţine rating-ul BBB- (perspectivă negativă) sau dacă vom fi retrogradaţi în rândul ţărilor din categoria „Non-investment grade”, de către Standard&Poor’s, arată, într-o analiză transmisă „Adevărul”, analistul economic Claudiu Vuţă.
Numărul companiilor suspendate, intrate în insolvenţă sau radiate a scăzut în primele patru luni ale anului, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit noului studiu KeysFin, Quarterly Macro Update.
Fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici critică guvernarea PNL că, deşi face împrumuturi mai scumpe şi România riscă retrogradarea de către agenţiile de rating, la Palatul Victoria şi la Ministerul de Finanţe totul încă se vede „fantastik”. Fostul ministru îl ironizează pe succesorul său, Florin Cîţu, care a declarat anterior că tot ce propune „este fantastic”.
Ca parte a pachetului său de sprijin de urgenţă conceput pentru a face faţă impactului economic al crizei provocate de COVID-19, UE a instituit un instrument temporar care să îi ajute pe lucrători să-şi păstreze locul de muncă pe timpul crizei.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat luni câţi bani a injectat banca centrală în economie pentru a păstra stabilitatea, după primul impact al crizei, precizând că au fost atenuate fluctuaţiile cursului de schimb, stabilitate care reprezintă unul din obiectivele instituţiei, alături de asigurarea lichidităţii pentru finanţarea cheltuielilor statului şi ale economiei.
Analiştii CFA România estimează un impact economic puternic al coronavirusului, care se va resimţi până în trimestrul I al anului viitor, economia urmând să scadă cu peste 5%, deficitul să crească la 7,8% în acest an, împrumuturile să se scumpească, iar euro să aibă o valoare medie de 4,97 lei în următoarele 12 luni.
Banca Naţională a României a împrumutat masiv băncile, dar şi statul, de la care a cumpărat titluri şi obligaţiuni, valoarea totală injectată de banca centrală fiind de peste 16 miliarde de lei, scrie profit.ro.
Premierul Ludovic Orban a afirmat luni seară că Guvernul va plăti 35 - 41,5% din salariul persoanelor reangajate, ca o măsură de susţinere a companiilor care îşi reiau activitatea după ce au fost nevoite să-şi trimită angajaţii în şomaj tehnic.
Reprezentanţii Fondului Proprietatea au declarat marţi, referitor la noile împrumuturi, că sunt firme şi persoane fizice care nu îşi vor putea achita ratele, în ciuda măsurilor economice luate de Guvern.
Comisia Europeană a adoptat marţi un pachet bancar care va facilita acordarea de împrumuturi bancare gospodăriilor şi întreprinderilor din întreaga Uniune Europeană.
Statul pregăteşte un fel de naţionalizare parţială în sensul că vrea să acorde împrumuturi, garanţii sau subvenţii care pot fi convertite ulterior în acţiuni, statul devenit astfel partener în afaceri, a declarat ministrul Finanţelor.