Familia Goleştilor, una dintre cele mai importante familii de oameni politici din istoria României, a fost afectată în secolul al XIX-lea de mai multe epidemii şi pandemii, de la ciumă şi până la tifos.
Chifteluţele suedeze nu mai sunt de multă vreme un fel tradiţional al acestei ţări. Popularizat de un mare retailer de mobilă în restaurantele sale, acest preparat este savurat peste tot în lume, cu sau fără celebrul, la rându-i, gem de merişoare.
În istoria Imperiului Otoman, femeile aflate în haremul sultanului au jucat un rol pe cât de misterios, pe atât de interesant. Femei şi fete de vârste diferite – începând chiar de la 7 ani – erau ţinute în locuri secrete, în care erau educate, controlate şi adesea abuzate de sultan şi de aleşii acestuia.
Grupul militar privat Sadat, compus din mercenari şi format după modelul armatei private a liderului de la Kremlin, Wagner, este folosit de preşedintele Turciei în războaiele din Siria şi Libia, duse spun unii pentru restabilirea gloriei de altă dată a Imperilului Otoman.
Vineri, rarisimă suprapunere de evenimente cu puternică valoare simbolică prin care Erdogan al Turciei semnalizează lumii că începe recuperarea unor elemente fundamentale ale istoriei de odinioară a ceea ce a fost Imperiul Otoman.
Cunoscut drept părintele învăţământului medical superior din România şi reformatorul sistemului românesc de sănătate, Carol Davila a realizat în 1849 un medicament foarte eficient în combaterea holerei. Medicamentul a fost folosit cu succes pe zeci de mii de oameni, Carol Davila fiind premiat pentru realizarea sa atât de către Imperiul Otoman, cât şi de către statul francez.
Pe 17 aprilie 1914, la Constantinopole se desfăşura un inedit meci de fotbal, între Regatul României şi Imperiul Otoman. Partida este considerată primul meci internaţional al echipei României. Asta deşi în echipă au jucat doar americani, englezi şi germani.
Domnitor al Ţării Româneşti timp de o lună şi jumătate, Şerban din Izvorani este unul dintre conducătorii cu cea mai scurtă domnie şi cu un sfârşit tragic.
Domnitor fanariot al Ţării Româneşti timp de un an şi două luni, Constantin Hangerli a stârnit multe nemulţumiri şi revolte prin măsurile luate pentru strângerea de provizii pentru trupele otomane. Şi-a găsit până la urmă sfârşitul la 39 de ani, fiind decapitat.
Fiu al lui Mircea cel Bătrân, Mihail I, a avut o domnie scurtă şi extrem de agitată. A condus Ţara Românească timp de doi ani şi şapte luni, găsindu-şi sfârşitul într-o bătălie împotriva turcilor.
Camera Reprezentanţilor din Statele Unite a adoptat cu mare majoritate de voturi o rezoluţie care recunoaşte drept genocid masacrarea armenilor în Imperiul Otoman la începutul secolului XX, provocând indignare la Ankara.
Sexologii moderni au extras din lunga tradiţie sexuală a omenirii o listă de poziţii care ar aduce satisfacţie sexuală maximă ambilor parteneri, listă apărută în publicaţii de notorietate, precum Mens Health.
Deşi acum un an, pe 14 martie 2018, se semna contractul de finanţare pentru proiectul “Conservarea şi consolidarea Cetăţii Poenari Argeş”, lucrările încă nu au început. Problema este cu atât mai delicată cu cât reabilitarea cetăţii ce a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş trebuie finalizată până în mai 2020.
Opoziţia turcă acuză regimul Erdogan că pregăteşte fraude masive pentru alegerile locale din 31 martie, semnalând, ca exemplu, cazul unui bărbat născut acum 165 de ani, pe vremea Imperiului Otoman, şi aşteptat pentru prima dată la vot, relatează BBC News.
Pe vremea când Dobrogea era încă sub stăpânire otomană, la Constanţa (Kustenge) a ajuns, cu totul întâmplător, un medic irlandez, cu studii medicale făcute la înalte şcoli. Până la moarte, Abraham Irwin Bolton a tămăduit în portul de la Marea Neagră români, bulgari, turci şi evrei deopotrivă.
În satul Izvoarele din comuna constănţeană Lipniţa, numit cândva Pârjoaia, se află o biserică atipică, semîngropată, de dimensiunile unei case.
Ştefan cel Mare a asediat timp de doi ani de zile Cetatea Hotinului, obligându-i, în cele din urmă, pe polonezi, la data de 4 aprilie 1459, să încheie un tratat de pace în urma căruia cetatea a reintrat în posesia moldovenilor.
Uzun Hasan a fost unul dintre cei mai mari domnitori azeri şi unul dintre cei mai mari duşmani al Imperiului Otoman. În anul 1472, Hasan a atacat Imperiul Otoman, primind sprijin şi din partea lui Ştefan cel Mare. Acesta a obţinut câteva victorii importante, însă în cele din urmă a trebuit să se recunoască înfrânt.
Mita are o istorie îndelungată în România. A intrat în conştiinţa populară odată cu introducerea unor obligaţii, pe care ţările româneşti aflate sub ocupaţia otomană trebuia să le achite, şi cu darurile pe care pretendenţii tronului le făceau sultanului pentru a fi „unşi“.
În timp ce Uniunea Europeană este îngrijorată din cauză că Moscova încearcă să-şi sporească influenţa în zona balcanică, Ankara îşi construieşte din ce în ce mai multe pârghii în acest spaţiu.
În anul 1489, după lungi războaie purtate cu turcii, Ştefan cel Mare a semnat un tratat de pace cu sultanul otoman Mohamed al II-lea. Acesta din urmă s-a angajat ca în schimbul unui bir plătit anual de către moldoveni să nu mai atace Moldova.
Sfârşitul modei turbanului în Imperiul Otoman nu ţine de reformatorul Turciei, Mustafa Kemal Ataturk, ci de capriciile unui sultan excentric, care a fost apoi acuzat de simpatii faţă de „duşmanii” greci.
Moldova lui Ştefan cel Mare era înconjurată de vecini puternici. Pentru a supravieţui şi a menţine independenţa statului moldovean, voievodul a fost nevoit să se închine turcilor, ungurilor sau polonezilor. Culmea, asta s-a întâmplat şi după ce i-a învins în luptă.
Astăzi se împlinesc 94 de ani de la fondarea Republicii Turcia. Chiar dacă în această perioadă Turcia trece prin momente nefericite, statul turc este unul care a oferit stabilitate şi a amortizat mult timp relaţiile dintre lumea creştină şi cea musulmană. Cum azi este o zi de sărbătoare, am considerat oportun să detaliem o mică parte din procedeul prin care Mustafa Kemal a reuşit să desfiinţeze Imperiul Otoman şi să înfiinţeze Republica Turcia.
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2006 şi unul dintre cei mai apreciaţi scriitori contemporani, Orhan Pamuk a acordat un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, în care povesteşte despre copilăria în clasa de mijloc superioară a Istanbulului, despre cum a luat naştere pasiunea sa pentru literatură, precum şi despre cel mai recent roman al său, „Femeia cu Părul Roşu“, lansat în România la editura Polirom.
Dimitrie Cantemir a fost un maestru al traiului în exil, s-a adaptat la oameni şi la vremuri, a ajuns în cele mai înalte straturi ale societăţilor în rândul cărora a pribegit. A fost un domn altfel, care a vrut să schimbe regulile jocului geopolitic, dar istoria i s-a împotrivit. Nu s-a ales decât cu un nou prieten: Petru cel Mare. A fost un cărturar şi un vizionar, „cu o nesfârşită tinereţă de suflet“, cum spunea Iorga.
Construită în secolul al XIV-lea pe vremea lui Negru Vodă şi având iniţial doar un turn, Cetatea Poenari a fost extinsă în vremea lui Vlad Ţepeş, fiind reşedinţa secundară a acestuia. Cetatea Poenari, aflată în prezent la doar câţiva kilometri de Barajul Vidraru, a fost construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor.
Desfăşurată pe 13/23 august 1595, bătălia de la Călugăreni ocupă un loc important în manualele de istorie. La Călugăreni, oastea condusă de Mihai Viteazul a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Paşa, al cărei obiectiv era transformarea Ţării Româneşti în paşalâc. Unii istorici consideră că această bătălie a fost mult supraevaluată. Care este opinia câtorva istorici aflaţi din materialul următor.
În cea mai mare parte a istoriei naţionale, românii au fost închinaţi turcilor. Acest lucru este dovedit de haraciul (tributul) plătit de voievozi în schimbul păcii cu Imperiul Otoman, dar şi de vechile documente care arată închinarea românilor faţă de otomani.
Domnitorul Ştefan cel Mare ar fi pierdut doar două bătălii, dintre care una fiind asediul Chiliei din 1462. La doi ani şi jumătate de la eşec, la data de 25 ianuarie 1465, după un asediu de o zi, Ştefan cel Mare reuşeşte să cucerească Cetatea Chiliei pe care o stăpâneşte până în 1484.
Prognoza meteo: Cât de mult se încălzeşte. Unde se anunţă lapoviţă şi ninsori
Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă. Unde se anunţă ninsori, cât va fi de frig
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri